Iisus înaintea lui Pilat şi moartea lui Iuda
1 Când s-a făcut ziuă, toţi marii preoţi şi bătrânii poporului au ţinut sfat împotriva lui Iisus, ca să-L omoare. 2 După ce L-au legat, L-au dus şi L-au dat în mâna procuratorului Ponţiu Pilat. 3 Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, când a văzut că Iisus a fost condamnat la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i-a dat marilor preoţi si bătrânilor 4 şi a zis: „Am păcătuit, fiindcă am vândut sânge nevinovat.” „Ce ne pasă nouă?” i-au răspuns ei. „Treaba ta.” 5 Iuda a aruncat arginţii în Templu şi s-a dus de s-a spânzurat. 6 Preoţii cei mai de seamă au strâns arginţii şi au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în tezaurul Templului, fiindcă sunt preţ de sânge.” 7 Şi după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Ţarina olarului” ca loc pentru îngroparea străinilor. 8 Iată de ce ţarina aceea a fost numită până în ziua de azi: „Ţarina sângelui”. 9 Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin profetul Ieremia, care zice: Au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit pe care L-au preţuit unii din fiii lui Israel 10 şi i-au dat pe Ţarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul .
Iisus înaintea lui Pilat
11 Iisus s-a înfăţişat înaintea procuratorului, iar procuratorul L-a întrebat: „Eşti Tu Împăratul iudeilor?” „Da”, i-a răspuns Iisus, „sunt.” 12 Dar n-a răspuns nimic la învinuirile marilor preoţi şi ale bătrânilor. 13 Atunci Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?” 14 Iisus nu i-a răspuns la nici un cuvânt, aşa că procuratorul se mira foarte mult.
Condamnarea lui Iisus
15 De fiecare Paşte, procuratorul avea obiceiul să elibereze poporului un deţinut, pe care-l voiau ei. 16 Pe atunci aveau un deţinut vestit, numit Baraba. 17 Când erau adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiţi să vi-l eliberez? Pe Baraba sau pe Iisus, care se numeşte Hristos?” 18 Căci ştia că din invidie Îl dăduseră pe Iisus în mâinile lui. 19 Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, soţia sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu acest om drept, fiindcă azi am suferit mult în vis din cauza Lui.” 20 Marii preoţi şi bătrânii au înduplecat poporul să-l ceară pe Baraba, iar pe Iisus să-L omoare. 21 Procuratorul le-a zis: „Pe care dinte cei doi vreţi să vi-l eliberez?” „Pe Baraba!” au răspuns ei. 22 Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Iisus, care se numeşte Hristos?” „Să fie răstignit!” i-au răspuns cu toţii. 23 Procuratorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige şi mai tare: „Să fie răstignit!”
24 Când a văzut Pilat că nu izbândeşte nimic, ba încă se face mai multă zarvă, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea poporului şi a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele acestui om drept. Vă priveşte! ” 25 Şi tot poporul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri!” 26 Atunci Pilat le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit.
27 Soldaţii procuratorului L-au dus pe Iisus în pretoriu şi au adunat în jurul lui toată ceata ostaşilor. 28 L-au dezbrăcat de hainele lui şi L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. 29 Au împletit o cunună de spini pe care I-au pus-o pe cap şi I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea lui, îşi băteau joc de El şi ziceau: „Ave , regele iudeilor!” 30 Şi scuipau asupra lui şi luau trestia şi-L băteau în cap. 31 După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea şi moartea lui Iisus
32 Pe când ieşeau afară din cetate, au întâlnit un om din Cirene, numit Simon, şi l-au silit să ducă crucea lui Iisus. 33 Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: „Locul căpăţânii” 34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar El gustând, n-a vrut să bea. 35 După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul care zice: Şi-au împărţit hainele mele între ei şi pentru cămaşa mea au tras la sorţi. 36 Apoi s-au aşezat şi-L păzeau. 37 Şi I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Iisus, regele iudeilor.” 38 Împreună cu El, au fost răstigniţi doi tâlhari: unul la dreapta şi celălalt la stânga lui. 39 Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap 40 şi ziceau: „Tu, care strici Templul, şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce!” 41 Marii preoţi împreună cu cărturarii şi bătrânii îşi băteau şi ei joc de El şi ziceau: 42 „Pe alţii i-a mântuit, dar pe El Însuşi nu se poate mântui! Dacă este El regele lui Israel, să se coboare acum de pe cruce şi vom crede în El! 43 S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubeşte, pentru că a zis: Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!” 44 Tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură. 45 De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara. 46 Şi pe la ceasul al nouălea, Iisus a strigat cu glas puternic: „Eli, Eli, lema sabahtani ?” adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit ?” 47 Unii dintre cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Îl strigă pe Ilie!” 48 Şi îndată, unul dintre ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea. 49 Dar ceilalţi ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască.” 50 Iisus a strigat iarăşi cu glas tare şi şi-a dat duhul. 51 Şi deodată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat. 53 Ei au ieşit din morminte după învierea lui, au intrat în Cetatea sfântă şi s-au arătat multora. 54 Centurionul şi cei care-L păzeau pe Iisus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis: „Cu adevărat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” 55 Erau acolo şi multe femei care priveau de departe. Ele îl urmaseră pe Iisus din Galileea, ca să-I slujească. 56 Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedeu.
Înmormântarea lui Iisus
57 Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Iisus. 58 El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Iisus. Pilat a poruncit să i-l dea. 59 Iosif a luat trupul, L-a înfăşurat într-un giulgiu curat 60 şi l-a pus într-un mormânt nou, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la intrarea mormântului şi a plecat. 61 Maria Magdalena şi cealaltă Marie erau acolo şi şedeau în faţa mormântului. 62 A doua zi, care vine după ziua Pregătirii, marii preoţi şi fariseii s-au dus împreună la Pilat 63 şi i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: După trei zile voi învia! 64 Dă poruncă deci ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul şi să spună poporului: A înviat din morţi! Atunci înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.” 65 Pilat le-a zis: „Aveţi o strajă; duceţi-vă de păziţi cum puteţi.” 66 Ei au plecat şi au întărit mormântul, pecetluind piatra şi punând strajă.
Isus este dus la Pilat
1 Când s-a făcut ziuă, toți preoții cei mai de seamă și bătrânii norodului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să-L omoare. 2 După ce L-au legat, L-au dus și L-au dat în mâna dregătorului Pilat din Pont.
Căința și moartea lui Iuda
3 Atunci Iuda , vânzătorul, când a văzut că Isus a fost osândit la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginți, i-a dat preoților celor mai de seamă și bătrânilor 4 și a zis: „Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat!” „Ce ne pasă nouă?”, i-au răspuns ei. „Treaba ta!” 5 Iuda a aruncat arginții în Templu și s-a dus de s-a spânzurat. 6 Preoții cei mai de seamă au strâns arginții și au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sânge.” 7 Și după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia Țarina Olarului, ca loc pentru îngroparea străinilor. 8 Iată de ce țarina aceea a fost numită până în ziua de azi „Țarina Sângelui”. 9 Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice: „Au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care l-au prețuit unii dintre fiii lui Israel, 10 și i-au dat pe Țarina Olarului, după cum îmi poruncise Domnul.”
Isus, înaintea lui Pilat
11 Isus S-a înfățișat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: „Ești Tu Împăratul iudeilor?” „Da ” , i-a răspuns Isus, „sunt.” 12 Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoților celor mai de seamă și ale bătrânilor. 13 Atunci Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?” 14 Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, așa că se mira foarte mult dregătorul.
Întărirea hotărârii de moarte
15 La fiecare praznic al Paștelui dregătorul avea obicei să sloboadă norodului un întemnițat pe care-l voiau ei. 16 Pe atunci aveau un întemnițat vestit, numit Baraba. 17 Când erau adunați la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiți să vi-l slobod? Pe Baraba sau pe Isus, care Se numește Hristos?” 18 Căci știa că din pizmă Îl dăduseră pe Isus în mâinile lui. 19 Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, nevasta sa a trimis să-i spună: „Să nu ai nimic a face cu neprihănitul acesta, căci azi am suferit mult în vis din pricina Lui!” 20 Preoții cei mai de seamă și bătrânii au înduplecat noroadele să-l ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare. 21 Dregătorul a luat cuvântul și le-a zis: „Pe care din amândoi voiți să vi-l slobod?” „Pe Baraba”, au răspuns ei. 22 Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Isus, care Se numește Hristos?” „Să fie răstignit”, i-au răspuns cu toții. 23 Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige și mai tare: „Să fie răstignit!” 24 Când a văzut Pilat că nu ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, și-a spălat mâinile înaintea norodului și a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră!” 25 Și tot norodul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri!”
Batjocurile ostașilor
26 Atunci Pilat li l-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele , L-a dat în mâinile lor ca să fie răstignit. 27 Ostașii dregătorului L-au dus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul Lui toată ceata ostașilor. 28 L-au dezbrăcat de hainele Lui și L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. 29 Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, și I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, își băteau joc de El și ziceau: „Plecăciune, Împărate al iudeilor!” 30 Și scuipau asupra Lui și luau trestia și-L băteau în cap. 31 După ce și-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea
32 Pe când ieșeau din cetate, l-au întâlnit pe un om din Cirene numit Simon și l-au silit să-I ducă crucea lui Isus. 33 Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă „Locul Căpățânii”, 34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar când l-a gustat, n-a vrut să bea. 35 După ce L-au răstignit, au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: „Și-au împărțit hainele Mele între ei, și pentru cămașa Mea au tras la sorți.” 36 Apoi au șezut jos și-L păzeau. 37 Și I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor.” 38 Împreună cu El au fost răstigniți doi tâlhari: unul la dreapta și celălalt la stânga Lui.
Batjocurile trecătorilor
39 Trecătorii își băteau joc de El, dădeau din cap 40 și ziceau: „Tu , care strici Templul și-l zidești la loc în trei zile, mântuiește-Te pe Tine Însuți! Dacă ești Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!” 41 Preoții cei mai de seamă, împreună cu cărturarii și bătrânii, își băteau și ei joc de El și ziceau: 42 „Pe alții i-a mântuit, dar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, și vom crede în El! 43 S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubește! Căci a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!»” 44 Tâlharii care erau răstigniți împreună cu El Îi aruncau aceleași cuvinte de batjocură.
Întunericul
45 De la ceasul al șaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara. 46 Și pe la ceasul al nouălea Isus a strigat cu glas tare: „Eli , Eli, lama sabactani?” , adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” 47 Unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Îl strigă pe Ilie.” 48 Și îndată unul dintre ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oțet, l-a pus într-o trestie și I l-a dat să bea. 49 Dar ceilalți ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască!” 50 Isus a strigat iarăși cu glas tare și Și-a dat duhul.
Perdeaua dinăuntrul Templului se rupe
51 Și îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care muriseră au înviat. 53 Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate și li s-au arătat multora. 54 Sutașul și cei ce-L păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ și cele întâmplate, s-au înfricoșat foarte tare și au zis: „Cu adevărat Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” 55 Acolo erau și multe femei, care priveau de departe; ele Îl urmaseră pe Isus din Galileea, ca să-I slujească. 56 Între ele erau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iose, și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
57 Spre seară a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus. 58 El s-a dus la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-l dea. 59 Iosif a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză curată de in 60 și l-a pus într-un mormânt nou al lui însuși, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat. 61 Maria Magdalena și cealaltă Marie erau acolo și ședeau în fața mormântului.
Pecetluirea mormântului
62 A doua zi, care vine după Ziua Pregătirii, preoții cei mai de seamă și fariseii s-au dus împreună la Pilat 63 și i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înșelătorul acela, pe când era încă în viață, a zis: «După trei zile voi învia.» 64 Dă poruncă dar ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul și să spună norodului: «A înviat din morți.» Atunci înșelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.” 65 Pilat le-a zis: „Aveți o strajă; duceți-vă de păziți cum puteți!” 66 Ei au plecat și au întărit mormântul, pecetluind piatra și punând strajă.