Făgăduinţa venirii Domnului şi sfârşitul istoriei
1 Preaiubiţilor, aceasta este a doua epistolă pe care v-o scriu. În amândouă am dorit ca, apelând la memoria voastră, să vă trezesc gândirea limpede 2 şi să vă amintesc cuvintele spuse mai dinainte de sfinţii profeţi şi porunca Domnului şi Mântuitorului dată prin apostolii voştri. 3 Să ştiţi, mai întâi, că în zilele din urmă vor veni batjocoritori care vor trăi după poftele lor 4 şi care vor zice în derâdere: „Unde e făgăduinţa venirii Lui? Pentru că, de când au adormit strămoşii, toate au rămas aşa cum erau la începutul Creaţiei!” 5 Ei uită însă, cu bună ştiinţă, că prin cuvântul lui Dumnezeu au fost făcute cerurile şi un pământ a fost întemeiat din apă şi prin apă, 6 şi că lumea de atunci a pierit tot prin apă, înghiţită de potop. 7 Iar cerurile şi pământul de acum sunt puse deoparte prin acelaşi cuvânt şi păstrate pentru focul din ziua judecăţii şi a nimicirii celor netemători de Dumnezeu. 8 Dar nu uitaţi un lucru, preaiubiţilor: înaintea Domnului o zi este ca o mie de ani şi o mie de ani ca o zi. 9 Domnul nu întârzie să-şi ţină făgăduinţa, deşi unii cred că întârzie, ci are îndelungă răbdare spre binele vostru, nedorind ca cineva să piară, ci toţi să ajungă la pocăinţă. 10 Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ, când cerurile vor dispărea într-un vuiet puternic, stihiile arzând în foc se vor distruge şi pământul cu toate cele de pe el nu va mai fi. 11 Astfel, dacă toate acestea vor fi distruse ce fel de oameni trebuie să fiţi voi, cu viaţă sfântă şi cu evlavie, 12 aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerul se va mistui în foc şi stihiile, arzând, se vor topi! 13 Dar noi, după făgăduinţa lui, aşteptăm un cer nou şi un pământ nou, în care va locui dreptatea. 14 De aceea, preaiubiţilor, aşteptând aceste lucruri, străduiţi-vă să fiţi găsiţi de El în pace, fără pată şi fără vină. 15 Iar îndelunga răbdare a Domnului nostru consideraţi-o mântuire, după cum v-a scris şi iubitul nostru frate Pavel, potrivit cu înţelepciunea care i-a fost dată, 16 când vorbeşte despre acestea în toate epistolele lui. În ele sunt unele lucruri mai greu de înţeles, pe care cei neştiutori şi nestatornici le răstălmăcesc, ca şi pe celelalte Scripturi, spre propria lor pierzare.
Sfaturi finale; încheiere
17 Aşadar, preaiubiţilor, ştiind mai dinainte toate acestea, păziţi-vă, ca să nu fiţi târâţi şi voi în rătăcirea acestor nelegiuiţi şi să vă pierdeţi statornicia, 18 ci creşteţi în harul şi cunoştinţa Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. A lui să fie slava şi acum şi în ziua veşniciei! Amin.
Ziua Domnului
1 Preaiubiților, aceasta este deja a doua scrisoare pe care v-o scriu. În ambele încerc să vă trezesc mintea sinceră printr-o înștiințare, 2 ca să vă amintiți de cuvintele spuse mai înainte de sfinții profeți și de porunca Domnului și Mântuitorului, dată prin apostolii voștri.
3 Înainte de toate, să știți că în zilele de pe urmă vor veni batjocoritori plini de batjocură, care vor trăi după poftele lor 4 și vor zice: „Unde este promisiunea venirii Lui? Fiindcă, de când au adormit strămoșii noștri , toate rămân așa cum au fost de la începutul creației!“. 5 Căci ei înadins ignoră faptul că, în trecut, erau ceruri și un pământ creat prin Cuvântul lui Dumnezeu, din apă și prin apă, 6 prin care lumea de atunci a fost distrusă, când a fost acoperită de apă. 7 Însă cerurile și pământul de acum sunt păstrate pentru foc prin același Cuvânt, fiind păzite până în Ziua Judecății și a distrugerii oamenilor lipsiți de evlavie.
8 Preaiubiților, nu ignorați faptul că, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, iar o mie de ani sunt ca o zi. 9 Domnul nu întârzie să-Și împlinească promisiunea, așa cum înțeleg unii întârzierea, ci este răbdător față de voi. El nu dorește ca vreunul să piară, ci dorește ca toți să ajungă la pocăință. 10 Însă ziua Domnului va veni ca un hoț. În ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, corpurile cerești vor fi topite prin ardere, iar pământul și lucrările de pe el vor fi dezvăluite.
11 Așadar, fiindcă toate aceste lucruri se vor topi astfel, ce fel de oameni ar trebui să fiți voi, având o purtare sfântă și evlavioasă 12 și așteptând și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu? În ziua aceea, cerurile vor fi distruse prin foc, iar elementele vor fi topite prin ardere. 13 Dar noi, conform promisiunii Lui, așteptăm ceruri noi și un pământ nou, în care locuiește dreptatea.
14 De aceea, preaiubiților, în timp ce așteptați aceste lucruri, străduiți-vă să fiți găsiți de El în pace, cu integritate și fără vină. 15 Considerați îndelunga răbdare a Domnului nostru ca fiind mântuire, așa cum v-a scris și preaiubitul nostru frate Pavel, după înțelepciunea care i-a fost dată, 16 căci așa face în toate scrisorile lui, când vorbește despre aceste lucruri. În ele sunt lucruri greu de înțeles, pe care cei neștiutori și lipsiți de consecvență le interpretează greșit, ca pe celelalte Scripturi, spre propria lor distrugere. 17 Voi, deci, preaiubiților, cunoscând acestea mai dinainte, păziți-vă, ca nu cumva să fiți duși de rătăcirea acestor nelegiuiți și să vă pierdeți fermitatea. 18 Dimpotrivă, voi să creșteți în harul și în cunoașterea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Cristos!
A Lui să fie gloria acum și în ziua veșniciei! Amin.