Iisus în vizită la un fariseu
1 Şi odată, într-o zi de sâmbătă, când a intrat în casa unuia dintre conducătorii fariseilor ca să prânzească, ei Îl pândeau. 2 Şi iată, un om bolnav de hidropizie se afla în faţa Lui. 3 Atunci Iisus a spus învăţătorilor Legii şi fariseilor: „Este îngăduit sau nu să vindeci în zi de sâmbătă?” 4 Dar ei au tăcut, iar Iisus l-a luat, l-a vindecat şi i-a dat drumul. 5 Iar lor le-a spus: „Care dintre voi, dacă îi cade fiul sau boul în fântână, nu-l va scoate îndată în zi de sâmbătă?” 6 Şi n-au mai putut să-I răspundă nimic.
7 Văzând cum îşi alegeau locurile de frunte la masă, Iisus le-a zis oaspeţilor această parabolă: 8 „Când eşti chemat de cineva la o nuntă, nu te aşeza pe locul cel mai de frunte ca nu cumva să fi fost chemat altul mai de vază decât tine 9 şi cel care v-a invitat şi pe tine şi pe acela să vină să-ţi spună: Dă-i acestuia locul. Atunci te vei duce cu ruşine să te aşezi pe locul din urmă. 10 Dimpotrivă, când eşti chemat, mergi şi te aşează pe ultimul loc, ca atunci când va veni cel care te-a chemat să-ţi spună: Prietene, mergi mai în faţă! Astfel, vei avea cinste în faţa tuturor comesenilor. 11 Căci oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine va fi înălţat.” 12 Celui care L-a invitat I-a spus: „Când dai un prânz sau o cină, nu-i pofti pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te poftească şi ei la rândul lor şi astfel să-ţi primeşti răsplata. 13 Ci, când dai un ospăţ, cheamă-i pe cei săraci, neputincioşi, şchiopi, orbi; 14 aşa vei fi fericit pentru că ei nu au cum să-ţi răsplătească dar ţi se va răsplăti la învierea celor drepţi.”
15 Când a auzit acestea, unul dintre comeseni I-a zis: „Fericit cel ce va sta la masă în Împărăţia lui Dumnezeu!” 16 Iar Iisus i-a zis: „Un om a dat un ospăţ mare şi a chemat multă lume. 17 În ziua ospăţului şi-a trimis slujitorul să le spună celor chemaţi: Veniţi, deja este pregătit. 18 Dar, unul câte unul, au început toţi să se scuze. Primul i-a spus: Am cumpărat un ogor şi sunt nevoit să mă duc să-l văd. Te rog să mă ierţi. 19 Altul i-a zis: Am cumpărat cinci perechi de boi şi mă duc să-i încerc. Te rog să mă ierţi. 20 Şi altul a spus: M-am căsătorit şi nu pot să vin. 21 Slujitorul s-a întors şi a spus acestea stăpânului său. Atunci, mâniindu-se, stăpânul casei i-a zis slujitorului: Mergi îndată prin pieţele şi pe străzile cetăţii şi adu-i aici pe săraci, pe neputincioşi, pe orbi şi pe şchiopi. 22 Iar slujitorul i-a răspuns: Doamne, s-a făcut precum ai poruncit şi tot mai este loc. 23 Stăpânul i-a spus: Ieşi pe drum şi pe la garduri şi sileşte-i să intre, ca să mi se umple casa. 24 Vă spun că nici unul dintre oamenii chemaţi nu va gusta din ospăţul meu.”
Urmarea lui Iisus
25 Împreună cu Iisus mergeau mulţimi mari, iar El, întorcându-se, le-a spus: 26 „Dacă cineva vine la Mine şi nu-l urăşte pe tatăl său şi pe mama sa, pe soţia sa, pe copiii, fraţii şi surorile sale, ba chiar şi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu. 27 Cine nu-şi ia crucea şi nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu. 28 Într-adevăr, care dintre voi, când vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să socotească cheltuiala, să vadă dacă are cu ce să-l termine? 29 Pentru ca nu cumva, punând temelia şi neputând să-l termine, toţi cei care-l văd să-şi bată joc de el, 30 spunând: Acest om a început să zidească dar n-a putut sfârşi! 31 Sau care rege, pornind la război împotriva altui rege, nu stă mai întâi să se sfătuiască dacă este în stare să-l înfrunte cu zece mii de ostaşi pe cel care vine împotriva lui cu douăzeci de mii? 32 Iar de nu, pe când celălalt este încă departe, trimite solie ca să ceară pace. 33 La fel, oricare dintre voi, dacă nu lasă tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu.
34 Sarea este bună, dar dacă sarea îşi pierde gustul, cum şi-l va mai căpăta? 35 Nu mai e bună nici pentru pământ, nici pentru gunoi şi se aruncă afară. Cine are urechi de auzit, să audă!”
Isus vindecă un om bolnav de dropică
1 Într-o zi de Sabat, Isus a intrat să mănânce în casa unuia dintre conducătorii fariseilor. Ei Îl urmăreau îndeaproape. 2 Și iată că înaintea Lui era un om bolnav de dropică.
3 Isus i-a întrebat pe învățătorii Legii și pe farisei:
‒ Este voie să vindeci în ziua de Sabat sau nu?
4 Ei însă tăceau. Isus l-a luat de mână , l-a vindecat și l-a lăsat să plece.
5 Apoi le-a zis:
‒ Cine dintre voi, când îi cade fiul sau boul într-o fântână, nu-l va scoate imediat afară în ziua de Sabat?
6 Și n-au putut să-I răspundă nimic la aceste cuvinte .
Smerenie și ospitalitate
7 Când i-a văzut pe cei invitați cum își aleg scaunele de onoare, le-a spus următoarea pildă:
8 ‒ Când ești invitat de cineva la o nuntă, să nu te așezi să mănânci în locul de onoare, ca nu cumva să fi fost invitat, de către gazdă, cineva mai demn de cinste decât tine, 9 iar cel ce v-a invitat, și pe tine și pe el, să vină să-ți spună: „Dă locul tău acestui om!“. Atunci, cu rușine, va trebui să ocupi cel din urmă loc. 10 Ci tu, când ești invitat, du-te și așază-te să mănânci în cel din urmă loc, pentru ca, atunci când vine cel ce te-a invitat, să-ți spună: „Prietene, mută-te mai în față!“. Atunci vei avea cinste înaintea tuturor celor ce stau la masă împreună cu tine. 11 Căci oricine se înalță pe sine va fi smerit, și oricine se smerește va fi înălțat.
12 Apoi i-a zis și celui ce-L invitase:
‒ Când dai un prânz sau o cină, nu-ți invita nici prietenii, nici frații, nici rudele, nici vecinii bogați, ca nu cumva să te invite și ei pe tine și să fii astfel răsplătit. 13 Ci tu, când dai un ospăț, invită-i pe cei săraci, pe cei infirmi, pe cei ologi, pe cei orbi, 14 și vei fi fericit, pentru că ei n-au cu ce să te răsplătească, dar vei fi răsplătit la învierea celor drepți.
Pilda celor invitați la cină
(Mt. 22:1-14)
15 Când a auzit acestea, unul dintre cei ce ședeau la masă I-a zis:
‒ Fericit este oricine va mânca în Împărăția lui Dumnezeu!
16 Dar Isus i-a răspuns:
‒ Un om a dat o cină mare și i-a invitat pe mulți. 17 La ora cinei, și-a trimis sclavul să le spună celor invitați: „Veniți, căci acum toate sunt gata!“. 18 Dar toți, unul după altul, au început să se scuze. Primul i-a zis: „Am cumpărat un teren și am nevoie să mă duc să-l văd. Te rog să mă scuzi!“. 19 Altul i-a zis: „Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să-i pun la probă. Te rog să mă scuzi!“. 20 Altul i-a zis: „Tocmai m-am însurat și de aceea nu pot să vin!“.
21 Când sclavul s-a întors, i-a istorisit stăpânului său aceste lucruri. Atunci stăpânul casei s-a mâniat și i-a zis sclavului său: „Ieși repede pe străzile și pe aleile cetății și adu-i aici pe cei săraci, pe cei infirmi, pe cei orbi și pe cei ologi!“. 22 La urmă , sclavul a zis: „Stăpâne, s-a făcut ce ai poruncit și tot mai este loc!“. 23 Stăpânul i-a zis atunci sclavului: „Ieși pe drumuri și pe la garduri și silește-i pe oameni să vină, ca să mi se umple casa! 24 Căci vă spun că niciunul dintre acei oameni care fuseseră invitați nu va gusta din cina mea!“.
Prețul uceniciei
(Mt. 10:37-38Mt. 5:13Mc. 9:50)
25 Împreună cu El mergeau mulțimi mari de oameni . El S-a întors și le-a zis: 26 „Dacă vine cineva la Mine și nu-și urăște tatăl, mama, soția, copiii, frații, surorile, ba chiar însăși viața sa, nu poate fi ucenicul Meu. 27 Oricine nu-și duce crucea și nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu.
28 Căci cine dintre voi, dacă vrea să construiască un turn, nu stă mai întâi să calculeze costul, ca să vadă dacă are cu ce să-l termine? 29 Pentru ca nu cumva, după ce-i pune temelia, să nu-l poată termina și toți cei care văd aceasta să înceapă să-și bată joc de el 30 și să zică: «Omul acesta a început să construiască și n-a putut să termine!».
31 Sau care rege, când pornește la război împotriva altui rege, nu se așază mai întâi să hotărască dacă este în stare să i se opună cu zece mii de oameni celui ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii? 32 Dacă nu poate , atunci, în timp ce acesta este încă departe, îi va trimite o solie ca să ceară pace. 33 Tot așa, oricine dintre voi, care nu renunță la toate bunurile lui, nu poate fi ucenicul Meu.
34 Sarea este bună. Dar dacă sarea și-a pierdut puterea de a săra, prin ce va fi făcută din nou sărată? 35 Nu mai este de folos nici pentru pământ și nici pentru grămada de gunoi, ci oamenii o aruncă afară. Cine are urechi de auzit să audă!“.