Moartea lui Ioan Botezătorul
1 În vremea aceea, tetrarhul Irod, a auzit vorbindu-se despre Iisus 2 şi a zis slujitorilor săi: „Acesta este Ioan Botezătorul! A înviat din morţi şi de aceea se fac minuni prin el.” 3 Irod îl arestase pe Ioan, îl legase şi-l aruncase în închisoare din cauza Irodiadei, soţia fratelui său Filip. 4 Pentru că Ioan îi zicea: „Nu-ţi este îngăduit s-o ai de soţie.” 5 Irod ar fi vrut să-l omoare, dar se temea de popor, fiindcă poporul îl privea pe Ioan ca pe un profet. 6 Dar, când se serba ziua de naştere a lui Irod, fiica Irodiadei a dansat înaintea oaspeţilor şi l-a încântat pe Irod. 7 De aceea i-a făgăduit cu jurământ că îi va da orice îi va cere. 8 Îndemnată de mama sa, ea a zis: „Dă-mi aici pe o tipsie capul lui Ioan Botezătorul!” 9 Regele s-a întristat. Dar din cauza jurămintelor sale, şi de ochii celor ce şedeau la masă împreună cu el, a poruncit să i-l dea. 10 Şi a trimis să i se taie capul lui Ioan în închisoare. 11 Apoi capul a fost adus pe o tipsie şi dat fetei, care i l-a dus mamei sale. 12 Ucenicii lui Ioan au venit de i-au luat trupul, l-au îngropat şi s-au dus de I-au dat de ştire lui Iisus.
Prima înmulţire a pâinilor
13 Iisus, când a auzit vestea aceasta, a plecat de acolo într-o corabie, ca să se ducă singur la o parte, într-un loc pustiu. Mulţimile, când au auzit lucrul acesta, au ieşit din cetăţi şi s-au luat după El pe jos. 14 Când a ieşit din corabie, Iisus a văzut o mulţime mare, I s-a făcut milă de ea şi i-a vindecat pe cei bolnavi. 15 Când s-a înserat, ucenicii s-au apropiat de El şi I-au zis: „Locul acesta este pustiu şi vremea iată că a trecut. Dă drumul mulţimilor să se ducă prin sate să-şi cumpere de mâncare.” 16 „N-au nevoie să plece”, le-a răspuns Iisus, „daţi-le voi să mănânce.” 17 Dar ei I-au zis: „N-avem aici decât cinci pâini şi doi peşti.” 18 Şi El le-a spus: „Aduceţi-i aici la Mine.” 19 Apoi a poruncit mulţimilor să şadă pe iarbă, a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, şi-a ridicat ochii spre cer, a binecuvântat, a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor, iar ei le-au împărţit mulţimilor. 20 Toţi au mâncat şi s-au săturat şi s-au ridicat douăsprezece coşuri pline cu fărâmiturile rămase. 21 Cei ce mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbaţi, în afară de femei şi de copii.
Iisus umblă pe apă
22 Imediat după aceea, Iisus i-a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui de partea cealaltă, până va da drumul mulţimilor. 23 După ce a dat drumul mulţimilor, s-a suit pe munte să se roage, singur deoparte. Se înnoptase şi El era singur acolo. 24 În timpul acesta, corabia era izbită tare de valuri, în largul mării, la mai multe stadii de ţărm, fiindcă vântul era împotrivă. 25 Când se îngâna ziua cu noaptea, Iisus a venit la ei umblând pe mare. 26 Când L-au văzut ucenicii umblând pe mare, s-au înspăimântat şi au zis: „Este o nălucă!” Şi au ţipat de teamă. 27 Iisus le-a zis imediat: „Îndrăzniţi, Eu sunt! Nu vă temeţi!” 28 „Doamne”, I-a răspuns Petru, „dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape.” 29 „Vino!” i-a zis Iisus. Petru a coborât din corabie şi a început să umble pe ape ca să meargă la Iisus. 30 Dar, când a văzut că vântul era tare, s-a temut şi, fiindcă începea să se afunde, a strigat: „Doamne, scapă-mă!” 31 Îndată, Iisus a întins mâna, L-a apucat şi i-a zis: „Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?” 32 Şi după ce au intrat în corabie, a stat vântul. 33 Cei ce erau în corabie au venit de s-au închinat înaintea lui Iisus şi I-au zis: „Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!” 34 După ce au trecut marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului. 35 Oamenii din locul acela, care-L cunoşteau pe Iisus, au trimis să dea de ştire în toate împrejurimile şi au adus la El toţi bolnavii. 36 Bolnavii îl rugau să le dea voie numai să se atingă de poala hainei Lui. Şi toţi cei care s-au atins s-au vindecat.
Ioan Botezătorul este decapitat
(Mc. 6:14-29Lc. 3:19-20Lc. 9:7-9)1 În vremea aceea, tetrarhul Irod a auzit despre faima lui Isus 2 și le-a zis slujitorilor săi: „Acesta este Ioan Botezătorul! A fost înviat dintre cei morți și de aceea lucrează aceste puteri prin el!“.
3 Căci Irod, după ce a pus mâna pe Ioan, l-a legat și l-a pus în închisoare din cauza Irodiadei, soția lui Filip, fratele său, 4 deoarece Ioan îi zicea: „Nu-ți este permis s-o ai de soție !“. 5 Irod ar fi vrut să-l omoare, dar se temea de mulțime, pentru că oamenii îl considerau pe Ioan un profet.
6 Însă, la sărbătorirea zilei de naștere a lui Irod, fata Irodiadei a dansat înaintea invitaților și i-a plăcut lui Irod, 7 așa că el i-a promis cu jurământ că-i va da orice va cere. 8 Îndemnată de mama ei, ea i-a zis: „Dă-mi aici, pe o tavă, capul lui Ioan Botezătorul!“. 9 Regele s-a întristat, dar, din cauza jurămintelor și a celor ce ședeau la masă, a poruncit să-i fie dat capul 10 și a trimis un călău să-l decapiteze pe Ioan în închisoare. 11 Capul lui a fost adus pe o tavă și dat fetei, iar aceasta i l-a dus mamei sale. 12 Ucenicii lui Ioan au venit, i-au luat trupul și l-au înmormântat. Apoi s-au dus și L-au anunțat pe Isus.
Isus hrănește peste cinci mii de oameni
(Mc. 6:32-44Lc. 9:10-17Ioan 6:1-13)13 Când a auzit aceasta, Isus S-a retras de acolo într-o barcă, spre un loc pustiu, ca să fie doar El singur. Dar mulțimile, auzind lucrul acesta, L-au urmat pe jos din cetățile lor . 14 Când a coborât din barcă , Isus a văzut o mare mulțime de oameni ; I s-a făcut milă de ei și i-a vindecat pe cei bolnavi.
15 Când s-a făcut seară, ucenicii Lui s-au apropiat, zicând:
‒ Locul acesta este pustiu și ora este deja târzie. Lasă mulțimile să se ducă prin sate ca să-și cumpere mâncare.
16 Însă Isus le-a zis:
‒ Nu au nevoie să plece. Dați-le voi să mănânce!
17 Ei I-au răspuns:
‒ N-avem aici decât cinci pâini și doi pești.
18 El le-a zis:
‒ Aduceți-le aici, la Mine.
19 După ce a poruncit ca mulțimile să fie așezate pe iarbă, în grupuri , a luat cele cinci pâini și cei doi pești și, privind spre cer, a binecuvântat și a frânt pâinile. Apoi le-a dat ucenicilor, iar ucenicii le-au dat mulțimilor. 20 Ei au mâncat cu toții și s-au săturat. Și au ridicat douăsprezece coșnițe pline cu firimiturile rămase. 21 Cei ce mâncaseră erau aproape cinci mii de bărbați, în afară de femei și de copii.
Isus umblă pe mare
(Mc. 6:45-51Ioan 6:16-21)22 Imediat după aceea, Isus i-a grăbit pe ucenici să se urce în barcă și să traverseze marea înaintea Lui, în timp ce El va trimite mulțimile acasă. 23 După ce a trimis mulțimile acasă, Isus S-a urcat pe munte, doar El singur, ca să Se roage. Se înserase, iar El era singur acolo. 24 Barca se îndepărtase deja la mai multe stadii de țărm și era lovită de valuri, pentru că vântul era împotrivă.
25 În a patra strajă a nopții, Isus a venit spre ei, umblând pe mare. 26 Când ucenicii L-au văzut umblând pe mare, s-au înspăimântat și au zis: „Este o stafie!“. Și au țipat de frică.
27 Dar Isus le-a vorbit imediat și le-a zis:
‒ Îndrăzniți! Eu sunt! Nu vă temeți!
28 Petru, răspunzându-I, a zis:
‒ Doamne, dacă ești Tu, poruncește-mi să vin la Tine pe ape.
29 Isus i-a zis:
‒ Vino!
Petru a coborât din barcă și a început să umble pe ape și să vină la Isus.
30 Dar când a văzut că vântul este puternic, i s-a făcut frică și, fiindcă începea să se scufunde, a strigat, zicând:
‒ Doamne, salvează-mă!
31 Isus a întins imediat mâna, l-a apucat și i-a zis:
‒ Puțin credinciosule! De ce te-ai îndoit?
32 După ce s-au urcat în barcă, vântul a încetat. 33 Cei din barcă I s-au închinat, zicând: „Cu adevărat, Tu ești Fiul lui Dumnezeu!“.
Isus vindecă bolnavii în Ghenezaret
(Mc. 6:53-56)34 După ce au trecut marea , au ajuns la țărm, în Ghenezaret. 35 Când oamenii din locul acela L-au recunoscut pe Isus, au trimis vorbă în întreaga vecinătate și i-au adus astfel la El pe toți cei ce erau bolnavi. 36 Îl rugau să-i lase doar să se atingă de marginea hainei Lui. Și toți care s-au atins au fost vindecați.