PSALMUL 108
O cântare. Un psalm al lui David
1 Gata îmi este inima să cânte, Dumnezeule!
Voi cânta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea!
2 Deșteptați-vă , alăută și harfă!
Mă voi trezi în zori de zi.
3 Te voi lăuda printre popoare, Doamne,
Te voi cânta printre neamuri.
4 Căci mare este bunătatea Ta și se înalță mai presus de ceruri,
iar credincioșia Ta – până la nori.
5 Înalță-Te peste ceruri, Dumnezeule,
și fie slava Ta peste tot pământul!
6 Pentru ca preaiubiții Tăi să fie izbăviți,
scapă-ne prin dreapta Ta și ascultă-ne!
7 Dumnezeu a vorbit în sfințenia Lui: „Voi birui,
voi împărți Sihemul, voi măsura valea Sucot.
8 Al Meu este Galaadul, al Meu – Manase;
Efraim este întăritura capului Meu
și Iuda – toiagul Meu de cârmuire;
9 Moab este ligheanul în care Mă spăl;
Îmi arunc încălțămintea asupra Edomului;
strig de bucurie asupra țării filistenilor.”
10 Cine mă va duce în cetatea întărită?
Cine mă va duce la Edom?
11 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat
și care nu vrei să mai ieși, Dumnezeule, cu oștirile noastre?
12 Dă-ne ajutor în necaz,
căci zadarnic este ajutorul omului!
13 Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi;
El îi va zdrobi pe vrăjmașii noștri.
Laudă lui Dumnezeu și cerere de izbândă
O cântare, un psalm al lui David
1 Inima mea este gata , Dumnezeule! Voi cânta, da, voi cânta laude, cu slava mea.
2 Deșteaptă‐te , psalteriu și harfă! Voi deștepta zorile.
3 Îți voi aduce mulțumire între popoare, Doamne! Îți voi cânta laude între neamuri,
4 căci îndurarea ta este mare, mai presus de ceruri și adevărul tău ajunge până la nori.
5 Fii înălțat peste ceruri, Dumnezeule, și slava ta peste tot pământul.
6 Ca iubiții tăi să fie izbăviți, mântuiește cu dreapta ta și răspunde‐ne.
7 Dumnezeu a vorbit în sfințenia sa; mă voi bucura; voi împărți Sihemul și voi măsura valea Sucotului.
8 Al meu este Galaadul, al meu Manase; și Efraim este apărarea capului meu; Iuda este legiuitorul meu.
9 Moabul este ligheanul meu, asupra Edomului îmi voi arunca încălțămintea, asupra Filistiei voi chiui.
10 Cine mă va aduce la cetatea cea tare? Cine mă va duce până la Edom?
11 Oare nu tu, Dumnezeule, care ne‐ai lepădat și nu ieși, Dumnezeule, cu oștirile noastre?
12 Dă‐ne ajutor împotriva potrivnicului, căci mântuirea omului este zadarnică.
13 Cu Dumnezeu vom lucra fapte mărețe și el va călca în picioare pe potrivnicii noștri.