Complotul împotriva lui Isus
(Matei 26:1‑5Matei 14‑16. Marcu 14:1‑2Marcu 10‑11. Ioan 11:45‑53)
1 Se apropia Sărbătoarea Azimelor, numită Paște. 2 Preoții de seamă și cărturarii tot căutau cum să‑L omoare pe Isus , căci se temeau de popor. 3 Satana a intrat în Iuda, zis și Iscariotul, care era din numărul celor doisprezece. 4 Acesta s‑a dus să se înțeleagă cu preoții de seamă și cu căpeteniile străjerilor Templului cum să‑L dea în mâinile lor. 5 Ei s‑au bucurat și s‑au învoit să‑i dea bani. 6 Iuda a încuviințat și căuta un prilej potrivit să‑L dea pe Isus în mâinile lor fără știrea mulțimii.
Pregătirea pentru Paște
(Matei 26:17‑25. Marcu 14:12‑21. Ioan 13:21‑30)
7 A venit ziua Sărbătorii Azimelor, când trebuia jertfit mielul de Paște. 8 Isus i‑a trimis pe Petru și pe Ioan, zicând: „Mergeți și pregătiți‑ne Paștele, ca să mâncăm!” 9 „Unde vrei să‑l pregătim?”, L‑au întrebat ei. 10 El le‑a răspuns: „Iată, când veți intra în cetate, vă va ieși în cale un om care duce un ulcior cu apă; mergeți după el în casa în care va intra 11 și spuneți‑i stăpânului casei: «Învățătorul îți zice: ‘Unde este odaia în care să mănânc Paștele cu ucenicii Mei?’» 12 Și vă va arăta o cameră mare, sus, gata așternută; acolo să pregătiți.” 13 Ei au plecat și au găsit după cum le spusese El. Și au pregătit Paștele.
Cina cea de taină
(Matei 26:26‑30. Marcu 14:22‑26. 1 Corinteni 11:23‑25)
14 Când a sosit ceasul, Isus a stat la masă și, împreună cu El, [cei doisprezece] apostoli. 15 El le‑a zis: „Am dorit mult să mănânc Paștele acesta cu voi înainte de patima Mea; 16 căci vă spun că nu‑l voi mai mânca până când nu se va împlini în Împărăția lui Dumnezeu.” 17 Și luând un pahar, a adus mulțumire și a zis: „Luați‑l și împărțiți‑l între voi; 18 căci vă spun că nu voi mai bea de acum din rodul viței până când nu va veni Împărăția lui Dumnezeu.” 19 Apoi a luat o pâine, a adus mulțumire, a frânt‑o și le‑a dat‑o, zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Să faceți aceasta în amintirea Mea.” 20 La fel a făcut cu paharul, după ce au cinat, zicând: „Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu, care se varsă pentru voi. 21 Dar , iată, mâna celui ce mă vinde este cu Mine la masă. 22 Fiul Omului negreșit se duce, după cum este rânduit. Dar vai de omul acela prin care este vândut!” 23 Și au început să se întrebe unii pe alții cine dintre ei avea să facă lucrul acesta.
Cine este cel mai mare?
24 Între ucenici s‑a iscat și o neînțelegere: care dintre ei să fie socotit mai mare? 25 Isus le‑a zis: „Regii popoarelor domnesc peste ele și cei ce le stăpânesc sunt numiți binefăcători. 26 Voi să nu fiți așa! Ci acela care este mai mare între voi să fie ca cel mai mic, iar cel ce cârmuiește, ca cel ce slujește. 27 Căci cine este mai mare: cel ce stă la masă sau cel ce slujește? Oare nu cine stă la masă? Și totuși, Eu sunt în mijlocul vostru ca cel ce slujește.
28 Voi sunteți cei care ați rămas totdeauna cu Mine în încercările Mele. 29 De aceea vă pregătesc Împărăția, așa cum Tatăl Meu Mi‑a pregătit‑o Mie, 30 ca să mâncați și să beți la masa Mea, în Împărăția Mea, și să stați pe tronuri pentru a judeca cele douăsprezece seminții ale lui Israel.”
Vestirea lepădării lui Petru
(Matei 26:31‑35. Marcu 14:27‑31. Ioan 13:36‑38)
31 [Domnul a zis]: „Simone, Simone, iată, Satana v‑a cerut ca să vă cearnă ca pe grâu, 32 însă Eu M‑am rugat pentru tine ca să nu ți se piardă credința. Iar tu, după ce te vei întoarce, să‑i întărești pe frații tăi.” 33 Dar el I‑a răspuns: „Doamne, cu Tine sunt gata să merg și în temniță, și la moarte.” 34 Isus i‑a zis: „Petre, îți spun că nu va cânta astăzi cocoșul, că vei și tăgădui de trei ori că Mă cunoști.”
Sfaturi pentru vremea încercării
35 Apoi le‑a mai zis: „Când v‑am trimis fără pungă, fără traistă și fără sandale, ați dus lipsă de ceva?” „De nimic”, I‑au răspuns ei. 36 Și El le‑a zis: „Acum, dimpotrivă, cine are o pungă s‑o ia; la fel și traista; iar cine nu are sabie să‑și vândă haina și să‑și cumpere una . 37 Căci vă spun că trebuie să se împlinească în Mine ceea ce este scris: El a fost socotit în rândul celor nelegiuiți. Și cele privitoare la Mine se împlinesc.” 38 „Doamne”, I‑au spus ei, „iată aici două săbii.” El le‑a răspuns: „Ajunge!”
Ghetsimani
(Matei 26:36‑46. Marcu 14:32‑42)
39 După ce a ieșit, a mers , ca de obicei, pe Muntele Măslinilor, iar ucenicii L‑au urmat. 40 Când a ajuns acolo, le‑a zis: „Rugați‑vă să nu ajungeți în ispită !” 41 Apoi S‑a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și a început să Se roage, 42 zicând: „Tată, dacă voiești, îndepărtează paharul acesta de la Mine! Dar nu voia Mea să se facă, ci a Ta.” 43 Atunci I s‑a arătat un înger din cer, care L‑a întărit. 44 Iar El, cuprins de agonie , a început să Se roage și mai fierbinte; iar sudoarea I s‑a făcut ca niște picături de sânge, care cădeau pe pământ. 45 După ce S‑a ridicat de la rugăciune, a venit la ucenici și i‑a găsit adormiți de întristare. 46 Atunci le‑a zis: „De ce dormiți? Ridicați‑vă și rugați‑vă să nu ajungeți în ispită!”
Prinderea lui Isus
(Matei 26:47‑56. Marcu 14:43‑50. Ioan 18:3‑11)
47 Pe când vorbea El încă, iată a venit o mulțime, și cel ce se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, mergea în fruntea ei. El s‑a apropiat de Isus ca să‑L sărute. 48 Și Isus i‑a zis: „Iuda, cu o sărutare Îl vinzi tu pe Fiul Omului?” 49 Văzând ce avea să se întâmple, cei ce erau cu Isus au zis: „Doamne, să lovim cu sabia?” 50 Și unul dintre ei l‑a lovit pe slujitorul marelui‑preot și i‑a tăiat urechea dreaptă. 51 Dar Isus a zis: „Încetați! Până aici!” Și atingându‑i aceluia urechea, l‑a vindecat. 52 Isus le‑a zis apoi celor ce veniseră împotriva Lui, preoților de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului și bătrânilor: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege? 53 În toate zilele eram cu voi în Templu, și n‑ați pus mâna pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunericului.”
Tăgăduirea lui Petru
(Matei 26:57‑58Matei 69‑75. Marcu 14:53‑54Marcu 66‑72. Ioan 18:12‑18Ioan 25‑27)
54 După ce L‑au prins, L‑au luat și L‑au dus în casa marelui‑preot. Petru Îl urma de departe. 55 Slujitorii au aprins un foc în mijlocul curții și stăteau jos, iar Petru s‑a așezat printre ei. 56 O slujnică l‑a văzut stând lângă foc, l‑a privit țintă și a zis: „Și acesta era cu el.” 57 Dar Petru a tăgăduit, zicând: „Femeie, nu‑L cunosc!” 58 Puțin mai târziu, l‑a văzut altul și a zis: „Și tu ești dintre ei.” Dar Petru a răspuns: „Omule, nu sunt!” 59 Un ceas mai târziu, altul a întărit acest lucru , zicând: „Cu adevărat și acesta era cu el, căci este galileean.” 60 Petru a răspuns: „Omule, nu știu ce spui!” Îndată, pe când el încă vorbea, a cântat cocoșul. 61 Domnul S‑a întors și l‑a privit țintă pe Petru. Atunci , Petru și‑a amintit de cuvântul pe care i‑l spusese Domnul: „Înainte să cânte cocoșul astăzi, te vei lepăda de Mine de trei ori.” 62 Așa că a ieșit afară și a plâns cu amar.
Isus, condamnat de Sinedriu
(Matei 26:59‑68. Marcu 14:55‑65. Ioan 18:13‑14Ioan 19‑24)
63 Oamenii care‑L păzeau [pe Isus] Îl batjocoreau și‑L băteau. 64 L‑au legat la ochi, [Îl loveau peste față] și‑L întrebau: „Profețește, cine te‑a lovit?” 65 Și rosteau împotriva Lui multe alte blasfemii.
66 Când s‑a făcut ziuă, bătrânii poporului, preoții de seamă și cărturarii s‑au adunat și L‑au adus pe Isus la Sinedriul lor. 67 Ei I‑au zis: „Dacă ești tu Hristosul, spune‑ne!” Isus le‑a răspuns: „Dacă vă voi spune, nu veți crede. 68 Dacă vă voi întreba, nu‑Mi veți răspunde, [nici nu‑Mi veți da drumul]. 69 De acum , Fiul Omului va sta la dreapta puterii lui Dumnezeu.” 70 Atunci toți au zis: „Așadar, ești tu Fiul lui Dumnezeu?” Și El le‑a răspuns: „Voi înșivă spuneți că sunt.” 71 Atunci ei au zis: „Ce nevoie mai avem de mărturie? Noi înșine am auzit‑o din gura lui.”
Complotul împotriva lui Isus
(Matei 26:1‑5Matei 14‑16. Marcu 14:1‑2Marcu 10‑11. Ioan 11:45‑53)
1 Se apropia Sărbătoarea Azimelor, numită Paște. 2 Preoții de seamă și cărturarii tot căutau cum să‑L omoare pe Isus , căci se temeau de popor. 3 Satana a intrat în Iuda, zis și Iscariotul, care era din numărul celor doisprezece. 4 Acesta s‑a dus să se înțeleagă cu preoții de seamă și cu căpeteniile străjerilor Templului cum să‑L dea în mâinile lor. 5 Ei s‑au bucurat și s‑au învoit să‑i dea bani. 6 Iuda a încuviințat și căuta un prilej potrivit să‑L dea pe Isus în mâinile lor fără știrea mulțimii.
Pregătirea pentru Paște
(Matei 26:17‑25. Marcu 14:12‑21. Ioan 13:21‑30)
7 A venit ziua Sărbătorii Azimelor, când trebuia jertfit mielul de Paște. 8 Isus i‑a trimis pe Petru și pe Ioan, zicând: „Mergeți și pregătiți‑ne Paștele, ca să mâncăm!” 9 „Unde vrei să‑l pregătim?”, L‑au întrebat ei. 10 El le‑a răspuns: „Iată, când veți intra în cetate, vă va ieși în cale un om care duce un ulcior cu apă; mergeți după el în casa în care va intra 11 și spuneți‑i stăpânului casei: «Învățătorul îți zice: ‘Unde este odaia în care să mănânc Paștele cu ucenicii Mei?’» 12 Și vă va arăta o cameră mare, sus, gata așternută; acolo să pregătiți.” 13 Ei au plecat și au găsit după cum le spusese El. Și au pregătit Paștele.
Cina cea de taină
(Matei 26:26‑30. Marcu 14:22‑26. 1 Corinteni 11:23‑25)
14 Când a sosit ceasul, Isus a stat la masă și, împreună cu El, [cei doisprezece] apostoli. 15 El le‑a zis: „Am dorit mult să mănânc Paștele acesta cu voi înainte de patima Mea; 16 căci vă spun că nu‑l voi mai mânca până când nu se va împlini în Împărăția lui Dumnezeu.” 17 Și luând un pahar, a adus mulțumire și a zis: „Luați‑l și împărțiți‑l între voi; 18 căci vă spun că nu voi mai bea de acum din rodul viței până când nu va veni Împărăția lui Dumnezeu.” 19 Apoi a luat o pâine, a adus mulțumire, a frânt‑o și le‑a dat‑o, zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Să faceți aceasta în amintirea Mea.” 20 La fel a făcut cu paharul, după ce au cinat, zicând: „Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu, care se varsă pentru voi. 21 Dar , iată, mâna celui ce mă vinde este cu Mine la masă. 22 Fiul Omului negreșit se duce, după cum este rânduit. Dar vai de omul acela prin care este vândut!” 23 Și au început să se întrebe unii pe alții cine dintre ei avea să facă lucrul acesta.
Cine este cel mai mare?
24 Între ucenici s‑a iscat și o neînțelegere: care dintre ei să fie socotit mai mare? 25 Isus le‑a zis: „Regii popoarelor domnesc peste ele și cei ce le stăpânesc sunt numiți binefăcători. 26 Voi să nu fiți așa! Ci acela care este mai mare între voi să fie ca cel mai mic, iar cel ce cârmuiește, ca cel ce slujește. 27 Căci cine este mai mare: cel ce stă la masă sau cel ce slujește? Oare nu cine stă la masă? Și totuși, Eu sunt în mijlocul vostru ca cel ce slujește.
28 Voi sunteți cei care ați rămas totdeauna cu Mine în încercările Mele. 29 De aceea vă pregătesc Împărăția, așa cum Tatăl Meu Mi‑a pregătit‑o Mie, 30 ca să mâncați și să beți la masa Mea, în Împărăția Mea, și să stați pe tronuri pentru a judeca cele douăsprezece seminții ale lui Israel.”
Vestirea lepădării lui Petru
(Matei 26:31‑35. Marcu 14:27‑31. Ioan 13:36‑38)
31 [Domnul a zis]: „Simone, Simone, iată, Satana v‑a cerut ca să vă cearnă ca pe grâu, 32 însă Eu M‑am rugat pentru tine ca să nu ți se piardă credința. Iar tu, după ce te vei întoarce, să‑i întărești pe frații tăi.” 33 Dar el I‑a răspuns: „Doamne, cu Tine sunt gata să merg și în temniță, și la moarte.” 34 Isus i‑a zis: „Petre, îți spun că nu va cânta astăzi cocoșul, că vei și tăgădui de trei ori că Mă cunoști.”
Sfaturi pentru vremea încercării
35 Apoi le‑a mai zis: „Când v‑am trimis fără pungă, fără traistă și fără sandale, ați dus lipsă de ceva?” „De nimic”, I‑au răspuns ei. 36 Și El le‑a zis: „Acum, dimpotrivă, cine are o pungă s‑o ia; la fel și traista; iar cine nu are sabie să‑și vândă haina și să‑și cumpere una . 37 Căci vă spun că trebuie să se împlinească în Mine ceea ce este scris: El a fost socotit în rândul celor nelegiuiți. Și cele privitoare la Mine se împlinesc.” 38 „Doamne”, I‑au spus ei, „iată aici două săbii.” El le‑a răspuns: „Ajunge!”
Ghetsimani
(Matei 26:36‑46. Marcu 14:32‑42)
39 După ce a ieșit, a mers , ca de obicei, pe Muntele Măslinilor, iar ucenicii L‑au urmat. 40 Când a ajuns acolo, le‑a zis: „Rugați‑vă să nu ajungeți în ispită !” 41 Apoi S‑a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și a început să Se roage, 42 zicând: „Tată, dacă voiești, îndepărtează paharul acesta de la Mine! Dar nu voia Mea să se facă, ci a Ta.” 43 Atunci I s‑a arătat un înger din cer, care L‑a întărit. 44 Iar El, cuprins de agonie , a început să Se roage și mai fierbinte; iar sudoarea I s‑a făcut ca niște picături de sânge, care cădeau pe pământ. 45 După ce S‑a ridicat de la rugăciune, a venit la ucenici și i‑a găsit adormiți de întristare. 46 Atunci le‑a zis: „De ce dormiți? Ridicați‑vă și rugați‑vă să nu ajungeți în ispită!”
Prinderea lui Isus
(Matei 26:47‑56. Marcu 14:43‑50. Ioan 18:3‑11)
47 Pe când vorbea El încă, iată a venit o mulțime, și cel ce se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, mergea în fruntea ei. El s‑a apropiat de Isus ca să‑L sărute. 48 Și Isus i‑a zis: „Iuda, cu o sărutare Îl vinzi tu pe Fiul Omului?” 49 Văzând ce avea să se întâmple, cei ce erau cu Isus au zis: „Doamne, să lovim cu sabia?” 50 Și unul dintre ei l‑a lovit pe slujitorul marelui‑preot și i‑a tăiat urechea dreaptă. 51 Dar Isus a zis: „Încetați! Până aici!” Și atingându‑i aceluia urechea, l‑a vindecat. 52 Isus le‑a zis apoi celor ce veniseră împotriva Lui, preoților de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului și bătrânilor: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege? 53 În toate zilele eram cu voi în Templu, și n‑ați pus mâna pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunericului.”
Tăgăduirea lui Petru
(Matei 26:57‑58Matei 69‑75. Marcu 14:53‑54Marcu 66‑72. Ioan 18:12‑18Ioan 25‑27)
54 După ce L‑au prins, L‑au luat și L‑au dus în casa marelui‑preot. Petru Îl urma de departe. 55 Slujitorii au aprins un foc în mijlocul curții și stăteau jos, iar Petru s‑a așezat printre ei. 56 O slujnică l‑a văzut stând lângă foc, l‑a privit țintă și a zis: „Și acesta era cu el.” 57 Dar Petru a tăgăduit, zicând: „Femeie, nu‑L cunosc!” 58 Puțin mai târziu, l‑a văzut altul și a zis: „Și tu ești dintre ei.” Dar Petru a răspuns: „Omule, nu sunt!” 59 Un ceas mai târziu, altul a întărit acest lucru , zicând: „Cu adevărat și acesta era cu el, căci este galileean.” 60 Petru a răspuns: „Omule, nu știu ce spui!” Îndată, pe când el încă vorbea, a cântat cocoșul. 61 Domnul S‑a întors și l‑a privit țintă pe Petru. Atunci , Petru și‑a amintit de cuvântul pe care i‑l spusese Domnul: „Înainte să cânte cocoșul astăzi, te vei lepăda de Mine de trei ori.” 62 Așa că a ieșit afară și a plâns cu amar.
Isus, condamnat de Sinedriu
(Matei 26:59‑68. Marcu 14:55‑65. Ioan 18:13‑14Ioan 19‑24)
63 Oamenii care‑L păzeau [pe Isus] Îl batjocoreau și‑L băteau. 64 L‑au legat la ochi, [Îl loveau peste față] și‑L întrebau: „Profețește, cine te‑a lovit?” 65 Și rosteau împotriva Lui multe alte blasfemii.
66 Când s‑a făcut ziuă, bătrânii poporului, preoții de seamă și cărturarii s‑au adunat și L‑au adus pe Isus la Sinedriul lor. 67 Ei I‑au zis: „Dacă ești tu Hristosul, spune‑ne!” Isus le‑a răspuns: „Dacă vă voi spune, nu veți crede. 68 Dacă vă voi întreba, nu‑Mi veți răspunde, [nici nu‑Mi veți da drumul]. 69 De acum , Fiul Omului va sta la dreapta puterii lui Dumnezeu.” 70 Atunci toți au zis: „Așadar, ești tu Fiul lui Dumnezeu?” Și El le‑a răspuns: „Voi înșivă spuneți că sunt.” 71 Atunci ei au zis: „Ce nevoie mai avem de mărturie? Noi înșine am auzit‑o din gura lui.”