Învierea lui Hristos
1 Vreau să vă reamintesc, fraților, Evanghelia pe care v‑am propovăduit‑o, pe care ați primit‑o , în care ați rămas 2 și prin care sunteți mântuiți, dacă o țineți după cuvântul pe care vi l‑am vestit; altfel, degeaba ați crezut. 3 V‑am învățat, înainte de toate, ceea ce și eu am primit, anume că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi, 4 că a fost îngropat și a înviat a treia zi, după Scripturi , 5 și că i S‑a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece. 6 După aceea, S‑a arătat la peste cinci sute de frați deodată, dintre care cei mai mulți sunt încă în viață, iar unii au adormit. 7 Mai târziu, i S‑a arătat lui Iacov , apoi tuturor apostolilor. 8 La urmă de tot , ca unei stârpituri, mi S‑a arătat și mie. 9 Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic să mă numesc apostol, fiindcă am prigonit biserica lui Dumnezeu. 10 Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt, și harul Lui față de mine n‑a fost zadarnic; ba încă am trudit mai mult decât toți; totuși , nu eu am trudit , ci harul lui Dumnezeu care este cu mine. 11 Așadar, fie eu, fie ceilalți, noi așa propovăduim și voi așa ați crezut.
Învierea morților
12 Iar dacă se propovăduiește că Hristos a înviat din morți, cum zic unii dintre voi că nu este o înviere a morților? 13 Dacă nu este o înviere a morților, nici Hristos n‑a înviat. 14 Și dacă Hristos n‑a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică este și credința voastră. 15 Ba încă suntem găsiți martori mincinoși ai lui Dumnezeu, fiindcă am mărturisit despre Dumnezeu că L‑a înviat pe Hristos, pe care, de fapt, nu L‑a înviat, dacă este adevărat că morții nu învie. 16 Căci, dacă nu învie morții, nici Hristos n‑a înviat. 17 Iar dacă Hristos n‑a înviat, credința voastră este zadarnică, voi sunteți încă în păcatele voastre 18 și, prin urmare, cei ce au adormit în Hristos sunt pierduți. 19 Dacă numai pentru viața aceasta ne‑am pus nădejdea în Hristos, suntem cei mai de plâns dintre toți oamenii!
20 Dar, de fapt, Hristos a înviat din morți, primul rod dintre cei adormiți. 21 Căci, dacă moartea a venit printr‑un om, tot printr‑un om a venit și învierea morților. 22 Și după cum toți mor în Adam, tot așa toți vor fi aduși la viață în Hristos, 23 dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos – cel dintâi rod, apoi cei ce sunt ai lui Hristos, la venirea Lui. 24 Apoi va veni sfârșitul, când El va da Împărăția în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice căpetenie, orice stăpânire și orice putere. 25 Căci trebuie ca El să împărățească până va pune pe toți vrăjmașii sub picioarele Sale . 26 Ultimul vrăjmaș care va fi nimicit va fi moartea, 27 căci Dumnezeu a pus totul sub picioarele Lui . Dar când zice că totul I‑a fost supus, se înțelege că în afară de Cel ce I‑a supus totul. 28 Și când toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci Însuși Fiul Se va supune Celui ce I‑a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți.
29 Altfel, ce vor face cei care se botează pentru cei morți? Dacă morții nu învie nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morți ? 30 Și de ce suntem noi în primejdie în orice clipă? 31 Jur că, după cum am motiv să mă laud cu voi în Hristos Isus, tot astfel sunt zilnic în primejdie de moarte, fraților! 32 Dacă, omenește vorbind , m‑am luptat cu fiarele în Efes, care‑mi este folosul? Dacă nu învie morții, să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri ! 33 Nu vă înșelați: „Tovărășiile rele strică obiceiurile bune”! 34 Veniți‑vă în fire cum se cuvine și nu păcătuiți! Căci sunt între voi unii care nu‑L cunosc pe Dumnezeu – spre rușinea voastră o spun!
35 Dar va zice cineva: „Cum învie morții? Și cu ce trup vor veni la viață ?” 36 Om fără minte! Ce semeni tu nu revine la viață dacă nu moare mai întâi. 37 Iar când semeni nu semeni trupul care va fi, ci un simplu grăunte, fie de grâu, fie de altceva. 38 Apoi, Dumnezeu îi dă un trup, după cum vrea: fiecărei semințe îi dă un trup al ei. 39 Nu toate trupurile sunt la fel, ci unul este trupul oamenilor, altul este trupul animalelor, altul este trupul păsărilor, altul al peștilor. 40 Există corpuri cerești și corpuri pământești, dar una este strălucirea corpurilor cerești și alta, a corpurilor pământești. 41 Una este strălucirea soarelui, alta, strălucirea lunii și alta, strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebește în strălucire de altă stea. 42 Așa este și învierea morților. Trupul este semănat în putrezire și învie în neputrezire; 43 este semănat în ocară și învie în slavă; este semănat în slăbiciune și învie în putere. 44 Este semănat trup fizic și învie trup duhovnicesc. Dacă există trup fizic, există și trup duhovnicesc. 45 De altfel , chiar așa este scris: Omul dintâi, Adam, a devenit un suflet viu. Ultimul Adam a devenit duh dătător de viață. 46 Dar întâi vine ce este fizic, nu ce este duhovnicesc; ce este duhovnicesc vine pe urmă. 47 Omul dintâi este din pământ , pământesc; omul al doilea este din cer. 48 Cum este cel pământesc, așa sunt și cei pământești; cum este Cel ceresc, așa sunt și cei cerești. 49 Și după cum am purtat chipul celui pământesc, vom purta și chipul Celui ceresc.
50 Ce spun eu, fraților, este că nu pot carnea și sângele să moștenească Împărăția lui Dumnezeu, nici putrezirea nu poate moșteni neputrezirea. 51 Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toți, dar toți vom fi schimbați, 52 dintr‑odată, cât ai clipi din ochi, la cea din urmă trâmbiță. Trâmbița va suna, morții vor învia nesupuși putrezirii și noi vom fi schimbați. 53 Căci trebuie ca trupul acesta supus putrezirii să se îmbrace în neputrezire și trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire. 54 Când trupul acesta supus putrezirii se va îmbrăca în neputrezire și trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris:
Moartea a fost înghițită de biruință .
55 Unde îți este biruința, moarte?
Unde îți este boldul, moarte?
56 Boldul morții este păcatul și puterea păcatului este Legea. 57 Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruința prin Domnul nostru Isus Hristos! 58 De aceea , preaiubiții mei frați, fiți tari, neclintiți, sporiți întotdeauna în lucrul Domnului, căci știți că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică!
Învierea lui Cristos
1 Fraților, vă fac cunoscută Evanghelia pe care v-am vestit-o, pe care ați și primit-o, în care stați fermi 2 și prin care sunteți și mântuiți dacă vă țineți strâns de cuvântul pe care vi l-am vestit. Altfel, ați crezut degeaba. 3 Căci v-am încredințat, înainte de toate, ceea ce am primit și eu: Cristos a murit pentru păcatele noastre, conform Scripturilor, 4 a fost înmormântat, a înviat a treia zi, conform Scripturilor, 5 i S-a arătat lui Chifa și apoi celor doisprezece 6 și, după aceea, S-a arătat la peste cinci sute de frați deodată, dintre care cei mai mulți încă trăiesc, iar unii au murit. 7 După aceea i S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. 8 Apoi, celui din urmă dintre toți, ca unei lepădături, mi S-a arătat și mie. 9 Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli. Eu nu merit să fiu numit apostol, pentru că am persecutat Biserica lui Dumnezeu, 10 însă prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt, iar harul Lui față de mine n-a fost în zadar, ci am lucrat mai mult decât oricare dintre ei, dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine. 11 Așadar, fie eu, fie ei, noi așa predicăm, iar voi așa ați crezut.
Învierea morților
12 Dar, dacă Cristos este predicat ca fiind înviat dintre cei morți, cum spun unii dintre voi că nu există o înviere a celor morți? 13 Dacă nu există o înviere a celor morți, atunci nici Cristos n-a fost înviat. 14 Iar dacă Cristos n-a fost înviat, atunci predicarea noastră este în zadar și în zadar este și credința voastră. 15 Mai mult, noi suntem găsiți și ca martori mincinoși ai lui Dumnezeu, pentru că am depus mărturie despre Dumnezeu că L-a înviat pe Cristos, pe Care, de fapt, nu L-a înviat, dacă într-adevăr cei morți nu sunt înviați. 16 Căci, dacă morții nu sunt înviați, atunci nici Cristos n-a fost înviat, 17 iar dacă Cristos n-a fost înviat, atunci credința voastră este inutilă, iar voi sunteți încă în păcatele voastre. 18 Prin urmare, și cei care au adormit în Cristos sunt pierduți. 19 Dacă numai pentru viața aceasta ne-am pus speranța în Cristos, atunci suntem cei mai jalnici dintre toți oamenii!
20 Însă acum, Cristos a fost înviat dintre cei morți, fiind primul rod dintre cei care au murit. 21 Căci, având în vedere că moartea a venit printr-un om, tot printr-un Om a venit și învierea dintre cei morți. 22 Căci așa cum, în Adam, toți mor, tot astfel, în Cristos, toți vor fi înviați, 23 însă fiecare la rândul lui. Primul rod este Cristos, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Cristos. 24 După aceea va veni sfârșitul, când El Îi va încredința Împărăția lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi distrus orice conducere și orice autoritate și putere. 25 Căci El trebuie să domnească până când Își va supune toți dușmanii. 26 Ultimul dușman care va fi distrus este moartea. 27 Căci El „I-a supus totul“ . Dar, când se spune că totul I-a fost supus, este limpede că în afară de Cel Ce I-a supus totul. 28 Când totul Îi va fi fost supus, atunci Însuși Fiul I Se va supune Celui Ce I le-a supus pe toate, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți.
29 Altfel, ce vor face cei care sunt botezați pentru cei morți? Dacă morții nu sunt înviați deloc, de ce mai sunt botezați ei pentru cei morți? 30 Și de ce suntem noi în pericol tot timpul? 31 Sunt în pericol de moarte în fiecare zi. Acest lucru este sigur, fraților, întocmai ca lauda pe care o am cu voi în Cristos Isus, Domnul nostru. 32 Dacă m-am luptat doar în felul oamenilor cu „fiarele“ în Efes, care este câștigul meu? Dacă cei morți nu sunt înviați, atunci:
„Să mâncăm și să bem,
căci mâine vom muri!“ .
33 Nu vă înșelați: „Tovărășiile rele strică obiceiurile bune!“ .
34 Veniți-vă în fire cum se cuvine și nu mai păcătuiți. Căci unii dintre voi trăiesc în ignoranță față de Dumnezeu. Spre rușinea voastră o spun.
Învierea în trup
35 Dar va întreba cineva: „Cum sunt înviați cei morți? Și cu ce fel de trup vor veni?“. 36 Nesăbuitule! Ceea ce semeni tu, nu este adus la viață dacă nu moare mai întâi. 37 Și când semeni, nu semeni trupul care va fi, ci doar o sămânță simplă, poate de grâu sau de orice altceva. 38 Dar Dumnezeu îi dă un trup, așa cum dorește; și fiecărei semințe îi dă un trup al ei. 39 Nu orice trup este la fel: ci unul este trupul oamenilor, altul este trupul animalelor, altul este trupul păsărilor, altul al peștilor. 40 Există și trupuri cerești și trupuri pământești. Dar alta este gloria celor cerești și alta a celor pământești. 41 Alta este gloria soarelui, alta este gloria lunii și alta este gloria stelelor, iar o stea diferă de alta în ce privește gloria.
42 Tot așa este și cu învierea celor morți. Trupul este semănat în putrezire, dar este înviat în neputrezire. 43 Este semănat în dezonoare, dar este înviat în glorie. Este semănat în slăbiciune, dar este înviat în putere. 44 Este semănat un trup firesc, dar este înviat un trup spiritual. Dacă există un trup firesc, există și unul spiritual. 45 Așa este și scris: „Primul om, Adam, a devenit un suflet viu“ . Ultimul Adam a devenit un duh dătător de viață. 46 Dar primul nu este cel spiritual, ci este cel firesc; apoi vine cel spiritual. 47 Primul om a fost făcut din țărâna pământului. Al doilea Om este din Cer. 48 Așa cum era cel pământesc, așa sunt și cei pământești; și așa cum este Cel Ceresc, așa sunt și cei cerești. 49 Așa cum am purtat chipul celui pământesc, tot astfel vom purta și chipul Celui Ceresc.
50 Ceea ce spun, fraților, este că nu pot carnea și sângele să moștenească Împărăția lui Dumnezeu, și nici putrezirea nu poate moșteni neputrezirea. 51 Iată, vă spun o taină: nu toți vom muri, dar toți vom fi schimbați 52 într-o clipă, într-o clipire din ochi, la cea din urmă trâmbiță. Căci trâmbița va suna, iar cei morți vor fi înviați ca nemuritori, și noi vom fi schimbați. 53 Căci ceea ce este supus putrezirii trebuie să se îmbrace în neputrezire, iar ceea ce este muritor trebuie să se îmbrace în nemurire. 54 Când ceea ce este supus putrezirii se va fi îmbrăcat în neputrezire, iar ceea ce este muritor se va fi îmbrăcat în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care a fost scris:
„Moartea a fost înghițită de victorie“ .
55 „Moarte, unde îți este victoria?
Moarte, unde îți este boldul?“ .
56 Boldul morții este păcatul, iar puterea păcatului este Legea. 57 Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, Care ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Cristos. 58 De aceea, frații mei preaiubiți, fiți fermi, de neclintit, progresați întotdeauna în lucrarea Domnului, pentru că știți că efortul vostru pentru Domnul nu este în zadar.