1 Muștele moarte strică și acresc untdelemnul negustorului de miruri;
puțină nebunie atârnă mai greu decât înțelepciunea și slava.
2 Inima înțeleptului îl îndeamnă la dreapta,
iar inima nebunului îl îndeamnă la stânga.
3 Și, pe oriunde ar merge nebunul, peste tot îi lipsește mintea
și le spune tuturor că este nebun!
4 Când izbucnește împotriva ta mânia stăpânitorului, nu‑ți părăsi locul,
căci calmul te pune la adăpost de păcate mari !
5 Este un rău pe care l‑am văzut sub soare,
o greșeală care vine de la cârmuitor:
6 prostimea este pusă în multe locuri înalte,
iar boierii stau în locuri umile.
7 Am văzut robi călare
și prinți mergând pe jos, ca robii.
8 Cine sapă groapa altuia cade singur în ea
și cine surpă un zid va fi mușcat de un șarpe.
9 Cine taie pietre este rănit de ele
și cine despică lemne este în primejdie.
10 Dacă fierul ajunge tocit
și tăișul nu este ascuțit,
trebuie să‑ți aduni toate puterile;
de aceea, la izbândă se ajunge prin înțelepciune.
11 Dacă șarpele mușcă pentru că n‑a izbutit descântecul,
descântătorul n‑are niciun câștig.
12 Cuvintele înțeleptului sunt plăcute,
în timp ce buzele nebunului îi aduc pieirea.
13 Cel dintâi cuvânt care‑i iese din gură este nebunie,
și cel din urmă – o nebunie și mai rea.
14 Nebunul spune o mulțime de vorbe,
măcar că omul nu știe ce se va întâmpla.
Și ce va fi după el,
cine‑i poate spune?
15 Dar pe nebun când îl va ajunge osteneala,
dacă el nu cunoaște nici drumul spre cetate?
16 Vai de tine, țară al cărei rege este un copilandru
și ai cărei prinți se îmbuibă de dimineață!
17 Ferice de tine, țară al cărei rege este de viță nobilă
și ai cărei prinți mănâncă la vremea potrivită,
ca să prindă putere, nu ca să stea la băut!
18 Din pricina lenei, grinzile din tavan se lasă ,
iar când se lenevesc mâinile, plouă în casă.
19 Bucatele se fac pentru petrecere,
vinul înveselește viața,
iar argintul dă socoteală de toate.
20 Nu‑l blestema pe rege nici chiar în gând
și nu‑l blestema pe cel bogat în odaia în care te culci,
căci s‑ar putea ca pasărea cerului să‑ți poarte vorba
și un sol înaripat să‑ți ducă mai departe cuvântul!
Falsele valori
1 Așa cum muștele moarte strică și fermentează uleiul negustorului,
tot astfel și puțină nebunie copleșește înțelepciunea și onoarea.
2 Inima înțeleptului îl conduce drept,
dar inima nesăbuitului îl rătăcește.
3 Prostul umblă fără minte pe cale
și se laudă tuturor cu prostia lui.
4 Dacă stăpânitorul se mânie pe tine,
nu-ți pierde cumpătul,
căci calmul te păzește de mari păcate.
5 Există un rău pe care l-am văzut sub soare,
ca o greșeală care vine din partea stăpânitorului:
6 prostia este așezată în multe locuri înalte,
iar cei bogați stau într-un loc de jos.
7 Am văzut sclavi călare pe cai
și prinți mergând pe jos ca niște sclavi.
8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea,
iar pe cel ce pătrunde printr-un zid îl va mușca un șarpe.
9 Cine sfărâmă pietre este rănit de ele
și cine crapă lemne se află în pericol din cauza lor.
10 Dacă fierul securii este tocit
și omul nu-i ascute lama,
trebuie să-ți intensifici eforturile,
dar înțelepciunea îl ajută pe om să reușească.
11 Dacă șarpele mușcă, fără să fie descântat,
stăpânul lui nu are niciun câștig.
12 Cuvintele gurii celui înțelept sunt plăcute,
dar cel nesăbuit se face de rușine prin vorbirea sa.
13 Primele cuvinte ale gurii lui sunt prostești,
iar sfârșitul vorbirii lui este nebunie răutăcioasă.
14 Și totuși, prostul spune o mulțime de vorbe.
Omul nu știe ce se va întâmpla;
cine îi poate spune ce va fi după el?
15 Eforturile proștilor îl obosesc
pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate.
16 Vai de tine, țară, al cărei rege este un copil
și ai cărei prinți chefuiesc dimineața!
17 Ferice de tine, țară, al cărei rege este de viță nobilă
și ai cărei prinți dau ospețe la vremea potrivită,
ca să se întărească și nu să se îmbete!
18 Din cauza leneviei se lasă grinda,
iar, când mâinile sunt leneșe, plouă în casă.
19 Ospățul se face pentru veselie
și vinul înveselește viața,
dar argintul răspunde la toate.
20 Nu-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta,
nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în dormitorul tău,
căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ți ducă vorba
și un sol înaripat să-ți dea pe față spusele.