Estera îl dă în vileag pe Haman
1 Împăratul și Haman s‑au dus să bea la ospățul împărătesei Estera. 2 A doua zi, în timp ce beau ei vin , împăratul i‑a zis Esterei: „Spune‑mi care este cererea ta, împărăteasă Estera, și ea îți va fi împlinită! Care este dorința ta? Chiar dacă ai cere jumătate din împărăție, îți va fi dată!” 3 Împărăteasa Estera a răspuns: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, împărate, și dacă împăratul găsește cu cale, dăruiește‑ne viața mie și poporului meu; iată cererea și dorința mea! 4 Căci eu și poporul meu am fost vânduți pentru a fi nimiciți, uciși și distruși. Dacă am fi fost vânduți ca robi și roabe, aș fi tăcut, deși vrăjmașul n‑ar putea să înlocuiască pierderea făcută împăratului!” 5 Împăratul Ahașveroș a luat cuvântul și i‑a zis împărătesei Estera: „Cine și unde este acela care îndrăznește să facă așa ceva?” 6 Estera a răspuns: „Un vrăjmaș, un dușman – ticălosul acesta de Haman!” Haman a rămas îngrozit în fața împăratului și a împărătesei.
7 În mânia lui, împăratul s‑a ridicat de la ospăț și s‑a dus în grădina palatului. Haman a rămas să o implore pe împărăteasa Estera să‑i cruțe viața, căci vedea bine că soarta îi este ca și pecetluită înaintea împăratului. 8 Când s‑a întors împăratul din grădina palatului în sala ospățului, l‑a văzut pe Haman prăbușit pe divanul pe care ședea Estera și i‑a zis: „Cum? Se mai și năpustește asupra împărătesei de față cu mine, în palat?” De îndată ce a rostit împăratul aceste cuvinte, i‑au și acoperit fața lui Haman. 9 Și Harbona , unul din famenii dinaintea împăratului, a zis: „Iată chiar stâlpul pregătit de Haman pentru Mardoheu, care a vorbit spre binele împăratului, este ridicat la casa lui Haman, la o înălțime de cincizeci de coți!” Împăratul a zis: „Atârnați‑l de el!” 10 Și l‑au atârnat pe Haman de stâlpul pe care îl pregătise el pentru Mardoheu. Apoi mânia împăratului s‑a potolit.
Dezvăluirea conspirației
1 Astfel, împăratul și Haman au venit să petreacă împreună cu împărăteasa Estera.
2 În timp ce beau vin, împăratul a întrebat-o pe Estera și în cea de-a doua zi:
‒ Care-ți este dorința, împărăteasă Estera? Îți va fi împlinită! Oricare îți este cererea, chiar și jumătate din împărăție de ar fi, ți se va face după voie !
3 Împărăteasa Estera a răspuns și a zis:
‒ Dacă am găsit bunăvoință înaintea ta, împărate, și dacă împăratul crede că este bine, cruță-mi viața! Aceasta este dorința mea. De asemenea, cruță-mi și poporul, 4 căci atât eu, cât și poporul meu am fost vânduți, ca să fim nimiciți, uciși și distruși. Dacă am fi fost vânduți ca sclavi și ca sclave, aș fi tăcut, căci un astfel de necaz nu ar fi meritat atenția împăratului.
5 Atunci împăratul Ahașveroș a întrebat-o pe împărăteasa Estera:
‒ Cine și unde este acela căruia i-a îndrăznit inima să facă așa ceva?
6 Estera a zis:
‒ Asupritorul și dușmanul este Haman, omul acesta rău.
Atunci Haman a rămas îngrozit în fața împăratului și a împărătesei. 7 Plin de mânie, împăratul și-a lăsat paharul de vin și s-a dus în grădina palatului. Haman însă a rămas să mijlocească pentru viața sa înaintea împărătesei Estera, fiindcă vedea că împăratul era hotărât să aducă asupra lui nenorocirea. 8 Când s-a întors împăratul din grădina palatului în sala banchetului, unde beau vin, a văzut că Haman se aruncase pe patul pe care stătea Estera.
Atunci împăratul a zis:
‒ Cum? Vrei s-o mai și molestezi pe împărăteasă chiar în palat, de față cu mine?
Imediat ce au ieșit aceste cuvinte din gura împăratului, i-au și acoperit fața lui Haman.
9 Harbona, unul dintre eunucii care îi slujeau împăratului, a zis:
‒ Mai mult, iată și spânzurătoarea înaltă de cincizeci de coți, pe care a făcut-o Haman pentru Mardoheu, cel ce a vorbit spre binele împăratului, se află în curtea casei lui Haman.
Împăratul a zis:
‒ Atârnați-l de ea!
10 Ei l-au atârnat pe Haman de spânzurătoarea ridicată chiar de el pentru Mardoheu, iar mânia împăratului s-a potolit.