Dumnezeu îi făgăduiește un fiu lui Avraam
1 DOMNUL i S‑a arătat lui Avraam la stejarii lui Mamre, pe când acesta ședea la intrarea cortului, în zăduful zilei. 2 Avraam și‑a ridicat ochii , s‑a uitat și, iată, trei bărbați stăteau în picioare în văzul lui. Când i‑a zărit, a alergat în întâmpinarea lor de la intrarea cortului și s‑a plecat până la pământ. 3 Apoi a zis: „Domnul meu , dacă am căpătat trecere în ochii tăi, nu‑l ocoli, te rog, pe robul tău! 4 Îngăduie să se aducă puțină apă, spălați‑vă picioarele și odihniți‑vă sub copacul acesta, 5 iar eu am să aduc o bucată de pâine , ca să prindeți la inimă , și apoi veți merge mai departe, căci de aceea v‑ați abătut pe lângă robul vostru.” „Să faci precum ai zis”, i‑au răspuns ei.
6 Avraam s‑a dus repede în cort la Sara și i‑a zis: „Ia repede trei măsuri de făină aleasă, frământă și fă turte!” 7 Și Avraam a alergat la vite, a luat un vițel tânăr și bun și i l‑a dat unui slujitor să‑l gătească repede. 8 Apoi a luat unt și lapte, împreună cu vițelul pe care‑l gătise, și le‑a pus înaintea lor. Iar el a rămas în picioare lângă ei, sub copac, în timp ce ei mâncau.
9 Ei l‑au întrebat: „Unde este Sara, nevasta ta?” „Iat‑o în cort ”, a răspuns Avraam . 10 Unul din ei a zis: „La anul, pe vremea aceasta, Mă voi întoarce negreșit la tine și, iată, Sara , nevasta ta, va avea un fiu!” Sara asculta la intrarea cortului, chiar în spatele Lui. (11 Avraam și Sara erau bătrâni, înaintați în zile, iar Sara de mult nu mai avea rânduiala femeilor .) 12 Sara a râs în sinea ei, zicând: „Acum , când am îmbătrânit, să mă mai aștept la desfătări? Și‑apoi, și domnul meu este bătrân.”
13 DOMNUL i‑a spus lui Avraam: „De ce a râs Sara, zicând: «Cu adevărat să mai pot naște eu, care sunt bătrână?» 14 Este oare ceva prea greu pentru DOMNUL? La vremea hotărâtă Mă voi întoarce la tine, și Sara va avea un fiu.” 15 Sara a tăgăduit, zicând: „N‑am râs!”, căci i se făcuse frică. Dar El a zis: „Ba da, ai râs!”
Avraam mijlocește pentru Sodoma
16 Când bărbații aceia s‑au ridicat să plece, s‑au uitat în vale spre Sodoma, iar Avraam a plecat cu ei, să‑i petreacă . 17 Atunci, DOMNUL a zis: „Să ascund Eu oare de Avraam ce am să fac? 18 Avraam va ajunge negreșit un neam mare și puternic și în el vor fi binecuvântate toate neamurile pământului. 19 Căci l‑am ales ca să poruncească fiilor săi și casei sale să țină calea DOMNULUI, făcând dreptate și judecată, pentru ca DOMNUL să aducă peste Avraam ceea ce a făgăduit.” 20 DOMNUL a zis: „Strigătul împotriva Sodomei și Gomorei este așa de mare, și păcatul lor, atât de greu, 21 încât Mă voi coborî să văd dacă au făcut într‑adevăr potrivit strigătului care a ajuns la Mine; iar dacă nu va fi așa, voi ști .” 22 Bărbații s‑au îndepărtat și s‑au dus spre Sodoma, în timp ce Avraam încă stătea înaintea DOMNULUI.
23 Avraam s‑a apropiat și a zis: „Vei nimici Tu oare pe cel drept împreună cu cel nelegiuit? 24 Poate că în mijlocul cetății sunt cincizeci de oameni drepți: oare vei nimici și nu vei cruța Tu cetatea aceea câtă vreme sunt cei cincizeci de oameni drepți în mijlocul ei? 25 Departe de Tine să faci o asemenea faptă, să omori pe cel drept împreună cu cel nelegiuit și piară cel drept precum cel nelegiuit! Departe de Tine! Oare Judecătorul întregului pământ nu va face judecată dreaptă ?” 26 DOMNUL a zis: „Dacă voi găsi în Sodoma cincizeci de oameni drepți în mijlocul cetății, voi cruța tot locul de dragul lor.”
27 Avraam a luat din nou cuvântul și a zis: „Iată , îndrăznesc să vorbesc Stăpânului meu, eu, care sunt praf și cenușă. 28 Poate că vor lipsi cinci din cei cincizeci de oameni drepți: de cei cinci lipsă , vei nimici Tu oare toată cetatea?” Și DOMNUL a zis: „N‑o voi nimici dacă voi găsi acolo patruzeci și cinci de oameni drepți.”
29 Avraam I‑a vorbit mai departe și a zis: „Poate se vor găsi acolo patruzeci.” Și DOMNUL a zis: „De dragul celor patruzeci, n‑o voi nimici.”
30 Avraam a zis: „Să nu Se mânie Stăpânul meu dacă voi mai vorbi. Poate se vor găsi acolo treizeci!” Și DOMNUL a zis: „N‑o voi nimici dacă voi găsi acolo treizeci.”
31 Avraam a zis: „Iată, îndrăznesc să vorbesc Stăpânului meu. Poate se vor găsi acolo douăzeci.” DOMNUL i‑a răspuns: „De dragul celor douăzeci, n‑o voi nimici.”
32 Avraam a zis: „Să nu Se mânie Stăpânul meu dacă voi mai vorbi o singură dată! Poate se vor găsi acolo numai zece!” Atunci DOMNUL a zis: „De dragul celor zece, n‑o voi nimici.”
33 După ce a isprăvit de vorbit lui Avraam, DOMNUL a plecat, iar Avraam s‑a întors la locuința lui.
Cei trei vizitatori
1 Domnul i S-a arătat lui Avraam lângă stejarii lui Mamre, pe când acesta stătea la intrarea cortului său, în arșița zilei. 2 Avraam și-a ridicat ochii, s-a uitat și iată că trei bărbați stăteau în apropierea sa. Când i-a văzut, a alergat de la intrarea cortului ca să-i întâmpine și s-a plecat până la pământ.
3 El a zis:
‒ Stăpâne, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta, Te rog, nu trece pe lângă slujitorul Tău. 4 Îngăduie să se aducă puțină apă ca să vă puteți spăla picioarele și să vă odihniți sub copac. 5 Iar eu voi aduce o bucată de pâine, ca să vă refaceți puterile, după care puteți merge mai departe, căci de aceea ați trecut pe la slujitorul vostru.
Ei i-au răspuns:
‒ Da; fă cum ai spus.
6 Avraam s-a dus repede în cort la Sara și i-a zis: „Ia repede trei măsuri de făină aleasă, frământă niște aluat și fă turte“. 7 Apoi Avraam a alergat la turmă, a luat un vițel a cărui carne era fragedă și bună, i l-a dat unui slujitor, iar acesta s-a grăbit să-l pregătească. 8 Apoi a luat niște iaurt, niște lapte, precum și vițelul pe care îl pregătise și le-a pus înaintea lor. În timp ce aceștia mâncau, Avraam stătea lângă ei, sub copac.
9 Ei l-au întrebat:
‒ Unde este Sara, soția ta?
El a răspuns:
‒ Iat-o în cort.
10 Domnul a zis:
‒ La anul, cam în aceeași perioadă, Mă voi întoarce cu siguranță la tine, și Sara, soția ta, va avea un fiu.
Sara asculta la intrarea cortului care era în spatele lui. 11 Avraam și Sara erau bătrâni, înaintați în vârstă, iar Sara trecuse de perioada când putea avea copii. 12 Sara a râs în sinea ei, zicând: „După ce am îmbătrânit, să mai am dorință? Soțul meu este, de asemenea, bătrân“.
13 Domnul i-a zis lui Avraam:
‒ De ce a râs Sara, zicând: „Voi avea eu într-adevăr un copil tocmai acum când sunt bătrână?“. 14 Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La timpul potrivit Mă voi întoarce la tine, cam în aceeași perioadă, iar Sara va avea un fiu.
15 Dar Sara a negat, zicând:
‒ Nu am râs!
Căci se temea.
Însă El a zis:
‒ Ba da! Ai râs!
Mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma
16 Când s-au ridicat de acolo, bărbații s-au uitat înspre Sodoma, iar Avraam a mers împreună cu ei ca să-i conducă. 17 Dar Domnul a zis: „Să ascund oare de Avraam ceea ce urmează să fac, 18 de vreme ce el va deveni cu adevărat o națiune mare și puternică și prin el vor fi binecuvântate toate națiunile pământului? 19 Căci l-am ales pentru a le porunci copiilor săi și familiei sale după el să țină calea Domnului, împlinind dreptatea și judecata, pentru ca Domnul să-i dea lui Avraam ceea ce i-a promis“. 20 Atunci Domnul a zis: „Strigătul împotriva Sodomei și Gomorei este într-adevăr mare, iar păcatul lor este într-adevăr foarte grav! 21 Voi coborî să văd dacă au făcut întru totul după strigătul care a ajuns la Mine; iar dacă nu, voi ști“.
22 Acei bărbați s-au întors de acolo și au plecat înspre Sodoma. Dar Avraam a continuat să stea în picioare înaintea Domnului.
23 Avraam s-a apropiat și a zis:
‒ Îl vei spulbera Tu oare și pe cel drept împreună cu cel rău? 24 Poate că în mijlocul cetății sunt cincizeci de oameni drepți. Vei spulbera Tu oare acel loc și nu-l vei ierta chiar dacă sunt cincizeci de oameni drepți în mijlocul cetății? 25 Departe de Tine să faci un astfel de lucru: să-l omori pe cel drept împreună cu cel rău, astfel încât celui drept să i se facă precum celui rău! Departe de Tine lucrul acesta ! Oare nu va face dreptate Judecătorul întregului pământ?
26 Domnul a răspuns:
‒ Dacă voi găsi în mijlocul cetății Sodoma cincizeci de oameni drepți, voi ierta tot locul acela datorită lor.
27 Avraam a răspuns și a zis:
‒ Iată-mă îndrăznind să-I vorbesc Stăpânului, eu care nu sunt decât praf și cenușă. 28 Dacă din cei cincizeci de oameni drepți vor lipsi cinci, vei distruge toată cetatea din cauza lipsei celor cinci?
El a răspuns:
‒ Dacă voi găsi acolo patruzeci și cinci, n-o voi distruge.
29 Avraam I-a vorbit din nou și a zis:
‒ Poate vor fi găsiți acolo numai patruzeci.
El a răspuns:
‒ Datorită celor patruzeci, n-o voi distruge.
30 Avraam a zis:
‒ Să nu Se mânie Stăpânul dacă vorbesc iarăși. Poate vor fi găsiți doar treizeci.
Domnul a răspuns:
‒ Dacă voi găsi acolo treizeci, n-o voi distruge.
31 Avraam a zis:
‒ Iată-mă îndrăznind să-I vorbesc Stăpânului. Poate vor fi găsiți acolo doar douăzeci.
Domnul a răspuns:
‒ Datorită celor douăzeci, n-o voi distruge.
32 Avraam a zis:
‒ Să nu Se mânie Stăpânul dacă mai vorbesc doar o dată. Poate vor fi găsiți doar zece.
El a răspuns:
‒ Datorită celor zece, n-o voi distruge.
33 După ce a terminat de vorbit cu Avraam, Domnul a plecat, iar Avraam s-a întors acasă.