Războiul cu seminția lui Beniamin
1 Toți fiii lui Israel au ieșit, de la Dan până la Beer‑Șeba, precum și din țara Galaadului, iar adunarea s‑a adunat ca un singur om înaintea DOMNULUI, la Mițpa . 2 Căpeteniile întregului popor și toate semințiile lui Israel s‑au înfățișat în adunarea poporului lui Dumnezeu: erau patru sute de mii de oameni pedeștri, care scoteau sabia. 3 Și fiii lui Beniamin au auzit că fiii lui Israel se suiseră la Mițpa. Fiii lui Israel au zis: „Spuneți: cum s‑a întâmplat această nelegiuire?” 4 Atunci, levitul, bărbatul femeii care fusese ucisă, a luat cuvântul și a zis: „Ajunsesem împreună cu țiitoarea mea la Ghibea-lui-Beniamin ca să înnoptăm. 5 Bărbații din Ghibea s‑au sculat împotriva mea și m‑au împresurat în casă noaptea. Pe mine aveau de gând să mă omoare, iar pe țiitoarea mea au batjocorit‑o până când a murit. 6 Mi‑am luat țiitoarea și am tăiat‑o în bucăți, pe care le‑am trimis în tot ținutul moștenirii lui Israel, căci s‑a săvârșit o nelegiuire și o mișelie în Israel. 7 Iată‑vă pe toți, fii ai lui Israel, sfătuiți‑vă și luați o hotărâre aici!”
8 Tot poporul s‑a ridicat ca un singur om și a zis: „Niciunul din noi nu va merge în cortul lui și nimeni nu se va întoarce acasă! 9 Iată deci ce îi vom face cetății Ghibea: vom merge împotriva ei după cum vom ieși la sorți. 10 Din toate semințiile lui Israel vom lua zece bărbați din o sută, o sută dintr‑o mie și o mie din zece mii; ei să se ducă să caute merinde pentru popor, pentru ca, la întoarcerea lor, să‑i facem cetății Ghibea din Beniamin potrivit cu toată mișelia pe care a făcut‑o ea în Israel!” 11 Astfel, toți bărbații lui Israel s‑au adunat ca un singur om împotriva cetății.
12 Semințiile lui Israel au trimis niște bărbați în toate familiile lui Beniamin, ca să le spună: „Cum de s‑a pomenit o asemenea nelegiuire între voi? 13 Dați‑i încoace pe acei oameni de nimic din Ghibea, ca să‑i omorâm și să îndepărtăm răul din Israel!” Dar fiii lui Beniamin n‑au vrut să asculte glasul fraților lor, fiii lui Israel. 14 Fiii lui Beniamin s‑au strâns din cetățile lor la Ghibea, ca să iasă la război împotriva fiilor lui Israel. 15 Numărul fiilor lui Beniamin ieșiți în ziua aceea din cetăți a fost de douăzeci și șase de mii de oameni care scoteau sabia, pe lângă alți șapte sute de oameni aleși, numărați dintre locuitorii Ghivei. 16 În tot poporul acesta erau șapte sute de oameni aleși care nu se slujeau de mâna dreaptă ; toți aceștia, aruncând o piatră cu praștia, puteau să ochească un fir de păr și nu dădeau greș. 17 Când s‑a făcut și numărătoarea bărbaților lui Israel, în afară de cei din Beniamin, au ieșit patru sute de mii care scoteau sabia, toți bărbați de război.
18 Și fiii lui Israel s‑au ridicat, s‑au suit la Betel și L‑au întrebat pe Dumnezeu, zicând: „Cine dintre noi să se suie mai întâi ca să lupte împotriva fiilor lui Beniamin?” DOMNUL a răspuns: „Iuda să se suie mai întâi!”
19 Fiii lui Israel au pornit dis‑de‑dimineață și și‑au așezat tabăra la Ghibea. 20 Și bărbații lui Israel au ieșit la luptă împotriva bărbaților lui Beniamin și s‑au așezat în linie de bătaie împotriva lor la Ghibea. 21 Fiii lui Beniamin au ieșit din Ghibea și în ziua aceea au doborât douăzeci și două de mii de bărbați din Israel. 22 Dar poporul, bărbații lui Israel, s‑a îmbărbătat și s‑a așezat din nou în linie de bătaie în locul unde se așezase în ziua întâi. 23 Și fiii lui Israel s‑au suit și au plâns înaintea DOMNULUI până seara; L‑au întrebat pe DOMNUL și au zis: „Să mă mai sui la luptă împotriva fiilor lui Beniamin, fratele meu?” DOMNUL a răspuns: „Suiți‑vă împotriva lui!”
24 Fiii lui Israel au înaintat împotriva fiilor lui Beniamin în ziua a doua. 25 Beniamin le‑a ieșit înainte din Ghibea a doua zi și iarăși a doborât optsprezece mii de oameni din fiii lui Israel, toți oameni care scoteau sabia. 26 Toți fiii lui Israel și tot poporul s‑au suit și s-au dus la Betel; au plâns și au rămas acolo înaintea DOMNULUI, au postit în ziua aceea până seara și au adus arderi‑de‑tot și jertfe‑de‑pace înaintea DOMNULUI. 27 Și fiii lui Israel L‑au întrebat pe DOMNUL (pe atunci, acolo se afla Chivotul Legământului cu Dumnezeu, 28 iar Fineas , fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, slujea pe vremea aceea înaintea lui) și au zis: „Să ies iarăși la război împotriva fiilor lui Beniamin, fratele meu, sau să renunț?” DOMNUL a răspuns: „Suiți‑vă, căci mâine îi voi da în mâinile voastre!”
29 Atunci, Israel a pus niște oameni la pândă în jurul cetății Ghibea. 30 Fiii lui Israel s‑au suit împotriva fiilor lui Beniamin a treia zi și s‑au așezat în linie de bătaie înaintea cetății Ghibea, ca și în celelalte dăți. 31 Și fiii lui Beniamin au ieșit înaintea poporului și au fost trași departe de cetate. Au început iarăși să doboare oameni din popor, ca și în celelalte dăți, pe drumurile cele mari, care suie unul la Betel și altul la Ghibea prin câmpie, și au ucis aproape treizeci de bărbați din Israel. 32 Fiii lui Beniamin ziceau: „Îi batem ca și mai înainte!” Dar fiii lui Israel ziceau: „Să fugim și să‑i atragem departe de cetate, la drumul mare!”
33 Toți bărbații lui Israel și‑au părăsit locurile și s‑au așezat în linii de bătaie la Baal‑Tamar, iar oamenii din Israel care stăteau la pândă au dat năvală din locul în care erau, din Maare‑Ghibea. 34 Zece mii de oameni aleși, din tot Israelul, au ajuns înaintea cetății Ghibea. Lupta a fost aprigă, și beniamiții nu‑și închipuiau prin ce prăpăd aveau să treacă. 35 DOMNUL i‑a dat biruință lui Israel asupra lui Beniamin, și fiii lui Israel au ucis în ziua aceea douăzeci și cinci de mii o sută de oameni din Beniamin, toți oameni care scoteau sabia. 36 Atunci fiii lui Beniamin au văzut că sunt bătuți. Dar bărbații lui Israel au bătut în retragere din fața beniamiților, pentru că se bizuiau pe oamenii pe care‑i puseseră la pândă împotriva cetății Ghibea.
37 Oamenii de la pândă au iuțit pasul și s‑au năpustit asupra cetății Ghibea; au atacat și au trecut toată cetatea prin ascuțișul sabiei. 38 Bărbații lui Israel hotărâseră un semnal împreună cu cei ce stăteau la pândă: atunci când aceștia vor înălța din cetate un fum gros, 39 bărbații lui Israel să se întoarcă la luptă. Beniamin începuse să răpună din fiii lui Israel aproape treizeci de oameni și ziceau: „Îi batem negreșit, ca în lupta dintâi!” 40 Dar când stâlpul de fum a început să se înalțe din cetate, beniamiții s‑au uitat înapoi și iată că întreaga cetate se ridica în flăcări spre cer. 41 Atunci bărbații lui Israel s‑au întors, și bărbații lui Beniamin s‑au înspăimântat, căci au văzut că îi va ajunge prăpădul. 42 Au întors spatele înaintea bărbaților lui Israel și au fugit pe drumul care duce în pustiu, dar iureșul luptei i‑a ajuns din urmă, iar cei ce ieșiseră din cetăți i‑au prins la mijloc și i‑au doborât. 43 I‑au înconjurat pe beniamiți, i‑au urmărit din Noha și i‑au măcelărit până dincolo de cetatea Ghibea, înspre răsărit. 44 Optsprezece mii de bărbați au căzut din Beniamin, toți bărbați viteji.
45 Ei s‑au întors ca să fugă spre pustiu, la stânca Rimon . Bărbații lui Israel au prins cinci mii pe drumurile cele mari, i‑au urmărit până la Ghidom și au ucis din ei două mii. 46 Întreg numărul beniamiților care au căzut în ziua aceea a fost de douăzeci și cinci de mii de oameni care scoteau sabia, toți oameni viteji. 47 Dar șase sute de bărbați s‑au întors și au fugit spre pustiu, la stânca Rimon. Au rămas patru luni la stânca Rimon. 48 Bărbații lui Israel s‑au întors asupra fiilor lui Beniamin și au trecut prin ascuțișul sabiei cetatea, animalele și tot ce au găsit. De asemenea, au dat foc tuturor cetăților pe care le‑au găsit în cale .
Lupta dintre israeliți și beniamiți
1 Toți fiii lui Israel, de la Dan până la Beer-Șeba, inclusiv din teritoriul Ghiladului, au plecat și, într-un gând și-un suflet, s-au strâns laolaltă înaintea Domnului la Mițpa. 2 Conducătorii întregului popor, ai tuturor semințiilor lui Israel, s-au înfățișat în adunarea poporului lui Dumnezeu: erau patru sute de mii de pedestrași în stare să scoată sabia. 3 Fiii lui Beniamin au auzit că fiii lui Israel au venit la Mițpa.
Fiii lui Israel au zis:
‒ Spuneți, cum s-a întâmplat răul acesta?
4 Atunci, levitul, bărbatul femeii care fusese ucisă, a luat cuvântul și le-a zis:
‒ Eu și țiitoarea mea intrasem în Ghiva, care aparține de Beniamin, ca să înnoptăm acolo. 5 Dar locuitorii Ghivei s-au ridicat împotriva mea, au înconjurat pe timp de noapte casa în care mă aflam și au vrut să mă ucidă. Au abuzat de țiitoarea mea, și ea a murit. 6 Atunci mi-am apucat țiitoarea și am tăiat-o în bucăți, pe care le-am trimis în toată țara moștenită de Israel, căci au comis o ticăloșie și o faptă spurcată în Israel. 7 Iată-vă aici pe toți, fii ai lui Israel: vorbiți între voi și sfătuiți-vă!
8 Tot poporul s-a ridicat, într-un gând și-un suflet, zicând:
‒ Niciunul din noi nu va pleca la cortul lui. Nimeni nu se va întoarce acasă. 9 Iată acum ce-i vom face Ghivei: o vom lua cu asalt în funcție de cum vom ieși la sorți. 10 Din toate semințiile lui Israel vom lua zece bărbați dintr-o sută, o sută dintr-o mie și o mie din zece mii. Aceștia vor aduce provizii pentru popor. Apoi, când ei se vor întoarce, vom pedepsi Gheva lui Beniamin potrivit cu fapta spurcată pe care a comis-o în Israel.
11 Toți bărbații lui Israel s-au unit și s-au mobilizat împotriva cetății. 12 Semințiile lui Israel au trimis niște bărbați prin toate familiile lui Beniamin să le spună: „Ce înseamnă răul acesta care a avut loc printre voi? 13 Acum, predați-i pe bărbații aceia, pe acei oameni de nimic care sunt în Ghiva, ca să-i omorâm și să nimicim astfel răul din Israel!“. Dar fiii lui Beniamin n-au vrut să asculte de glasul fraților lor, fiii lui Israel.
14 Fiii lui Beniamin s-au mobilizat, din cetățile lor, la Ghiva, ca să lupte împotriva fiilor lui Israel. 15 În ziua aceea, s-au mobilizat din cetăți douăzeci și șase de mii de fii ai lui Beniamin, în stare să scoată sabia, în afară de locuitorii Ghivei, care s-au mobilizat în număr de șapte sute de bărbați aleși. 16 Din tot poporul aceasta, șapte sute de bărbați aleși erau stângaci. Toți aceștia, trăgând cu praștia, puteau ținti chiar și un fir de păr și nu greșeau.
17 În afară de Beniamin, oamenii lui Israel care se mobilizaseră erau patru sute de mii de bărbați în stare să scoată sabia. Toți aceștia erau războinici. 18 Ei s-au ridicat, s-au dus la Betel și L-au întrebat pe Dumnezeu.
Fiii lui Israel au zis:
‒ Care dintre noi să meargă primul la război împotriva fiilor lui Beniamin?
Domnul le-a răspuns:
‒ Iuda să meargă primul!
19 Fiii lui Israel s-au sculat dimineața și și-au așezat tabăra lângă Ghiva. 20 Apoi au ieșit la luptă împotriva celor din Beniamin și s-au așezat în linie de bătaie înaintea Ghivei. 21 Fiii lui Beniamin au ieșit din Ghiva și au doborât la pământ în ziua aceea douăzeci și două de mii de bărbați din Israel. 22 Poporul, bărbații lui Israel, s-a încurajat și s-a așezat din nou în linie de bătaie în locul în care se așezase în prima zi.
23 Între timp , fiii lui Israel s-au dus și au plâns înaintea Domnului până seara.
Ei L-au întrebat pe Domnul, zicând:
‒ Să pornim din nou la luptă împotriva fiilor lui Beniamin, frații noștri?
Domnul le-a răspuns:
‒ Porniți împotriva lor!
24 Astfel, fiii lui Israel au înaintat a doua zi împotriva fiilor lui Beniamin. 25 Dar și a doua zi cei din Beniamin au ieșit din Ghiva ca să-i înfrunte și iarăși au doborât la pământ optsprezece mii de bărbați dintre fiii lui Israel, toți în stare să scoată sabia.
26 Atunci, toți fiii lui Israel, deci tot poporul, s-au dus la Betel și au plâns. În ziua aceea, au rămas acolo, în prezența Domnului, au postit până seara și au adus înaintea Domnului arderi-de-tot și jertfe de pace. 27 Fiii lui Israel L-au întrebat pe Domnul. (În zilele acelea, Chivotul legământului cu Dumnezeu era acolo, 28 iar Fineas, fiul lui Elazar, fiul lui Aaron, slujea atunci înaintea lui.)
Ei au zis:
‒ Să ieșim din nou la luptă împotriva fiilor lui Beniamin, fratele nostru, sau să ne oprim?
Domnul a răspuns:
‒ Duceți-vă, căci mâine îi voi da în mâinile voastre!
29 Atunci, Israel a pus la pândă niște oameni împrejurul cetății Ghiva. 30 A treia zi, fiii lui Israel au venit împotriva fiilor lui Beniamin și s-au așezat înaintea Ghivei ca și în celelalte ocazii. 31 Fiii lui Beniamin au ieșit să întâlnească poporul, fiind astfel îndepărtați de lângă cetate. Au început să lovească în popor și să ucidă ca în celelalte ocazii, pe drumurile cele mari – unul care duce la Betel și altul la Ghiva – și în câmpie. Au ucis aproape treizeci de bărbați din Israel. 32 Fiii lui Beniamin ziceau: „Iată-i învinși înaintea noastră ca și mai înainte!“. Dar fiii lui Israel ziceau: „Să fugim și să-i îndepărtăm de cetate spre drumurile cele mari!“.
33 Toți bărbații lui Israel s-au ridicat din locurile lor și s-au regrupat la Baal-Tamar, iar Israelul care stătea la pândă s-a năpustit din locul în care era, la vest de Gheva. 34 Zece mii de oameni aleși din tot Israelul au înaintat împotriva Ghivei. Bătălia a fost înverșunată, iar beniamiții nici nu-și imaginau că va veni asupra lor un asemenea dezastru. 35 Domnul i-a învins pe cei din Beniamin înaintea lui Israel și, astfel, fiii lui Israel au doborât în acea zi, în Beniamin, douăzeci și cinci de mii o sută de bărbați, toți aceștia în stare să scoată sabia. 36 Fiii lui Beniamin au văzut că au fost învinși.
Atunci când bărbații lui Israel s-au lăsat urmăriți de cei din Beniamin, ei s-au bazat pe oamenii care fuseseră puși la pândă în apropierea Ghivei. 37 Cei ce stăteau la pândă au înaintat repede împotriva Ghivei, s-au năpustit asupra ei și au trecut cetatea prin ascuțișul sabiei. 38 Semnalul pe care bărbații lui Israel îl hotărâseră cu cei ce stăteau la pândă era acela că ei trebuiau să înalțe în cetate un nor mare de fum. 39 Doar atunci bărbații lui Israel ar fi trebuit să se întoarcă în luptă.
Dar cei din Beniamin începuseră să lovească, iar pentru că numărul celor uciși din Israel era aproape de treizeci de oameni, ei își ziceau: „Cu siguranță sunt pe deplin învinși înaintea noastră ca în prima luptă!“. 40 Când coloana de fum a început să se înalțe din cetate, cei din Beniamin au privit înapoi și au observat-o cum se înălța din întreaga cetate înspre cer. 41 Atunci bărbații lui Israel s-au întors. Când au văzut dezastrul care-i aștepta, bărbații lui Beniamin s-au îngrozit. 42 Au fugit dinaintea bărbaților lui Israel spre drumul deșertului, dar n-au putut scăpa de luptă, iar cei din cetăți i-au doborât în mijlocul lor. 43 Ei i-au înconjurat pe cei din Beniamin, i-au urmărit fără încetare și i-au nimicit până în fața Ghivei, spre est. 44 Optsprezece mii de bărbați din Beniamin au căzut, toți aceștia fiind bărbați viteji. 45 Unii au fugit și au scăpat în deșert, la Stânca lui Rimon. Israeliții au ucis la drumurile cele mari cinci mii dintre ei. Pe alții i-au urmărit până la Ghidom și au ucis dintre aceștia două mii de bărbați.
46 Astfel, toți cei din Beniamin care au căzut în ziua aceea au fost douăzeci și cinci de mii de bărbați în stare să scoată sabia, toți bărbați viteji. 47 Dintre cei care au fugit și au scăpat în deșert, la Stânca lui Rimon, au mai rămas șase sute de bărbați. Ei au locuit la Stânca lui Rimon timp de patru luni. 48 Bărbații lui Israel s-au întors la fiii lui Beniamin și au trecut prin ascuțișul sabiei toate cetățile cu tot ce au găsit în ele: oameni și animale. Ei au dat foc tuturor acestor cetăți pe care le-au găsit în cale.