Biruința asupra madianiților
1 Ierubaal (sau Ghedeon) și tot poporul care era cu el s‑au trezit dis‑de‑dimineață și și‑au așezat tabăra la izvorul Harod. Tabăra lui Madian era la miazănoapte de ei, lângă dealul More, în vale.
2 DOMNUL i‑a zis lui Ghedeon: „Poporul pe care îl ai cu tine este prea numeros ca să‑l dau pe Madian în mâinile lui; nu cumva să se mândrească Israel împotriva Mea și să zică: «Mâna mea m‑a izbăvit!» 3 De aceea, vestește astfel în auzul poporului: «Dacă cineva este fricos și se teme, să se întoarcă și să se depărteze de Muntele Galaadului!»” Douăzeci și două de mii de oameni din popor s‑au întors și au mai rămas zece mii.
4 DOMNUL i‑a zis lui Ghedeon: „Poporul încă este prea numeros. Coboară‑i la apă și acolo îi voi încerca; cel despre care îți voi spune: «Acesta să meargă cu tine» va merge cu tine, și cel despre care îți voi spune: «Acesta să nu meargă cu tine» nu va merge cu tine.” 5 Ghedeon a coborât poporul la apă, și DOMNUL i‑a zis lui Ghedeon: „Pe toți cei ce vor lipăi apă cu limba, cum lipăie câinele, să‑i pui deoparte; la fel să faci cu toți cei care se vor pune pe genunchi să bea!” 6 Cei ce au lipăit apa ducând‑o la gură cu mâna au fost în număr de trei sute de oameni; toți ceilalți au îngenuncheat ca să bea apa. 7 DOMNUL i‑a zis lui Ghedeon: „Cu cei trei sute de oameni care au lipăit vă voi izbăvi și‑l voi da pe Madian în mâinile tale. Toți ceilalți din popor să se ducă fiecare la casa lui!” 8 Au luat merindele poporului și șofarele lor. Apoi Ghedeon i‑a trimis pe toți ceilalți bărbați ai lui Israel la corturile lor și i‑a păstrat pe cei trei sute de oameni. Tabăra lui Madian era mai jos de el, în vale.
9 În aceeași noapte , DOMNUL i‑a zis lui Ghedeon: „Ridică‑te și coboară‑te în tabără, căci am dat‑o în mâinile tale! 10 Dacă ți‑e frică să cobori, coboară în tabără cu Pura, slujitorul tău! 11 Ascultă ce vorbesc și după aceea ți se vor întări mâinile ca să cobori împotriva taberei!” El s‑a coborât cu Pura, slujitorul lui, până la marginea străjuită a taberei. 12 Madian, Amalec și toți fiii Răsăritului năvăliseră în vale ca un nor de lăcuste, iar cămilele lor erau fără număr, ca nisipul de pe țărmul mării. 13 Ghedeon a sosit și iată că un om îi povestea tovarășului său un vis. El zicea: „Iată, am visat un vis: se făcea că o turtă de orz se rostogolea în tabăra lui Madian; a ajuns până la cort, l‑a lovit, și cortul s‑a prăbușit; l‑a răsturnat cu susul în jos, și cortul a fost dărâmat.” 14 Tovarășul lui a răspuns și i‑a zis: „Aceasta nu este altceva decât sabia lui Ghedeon, fiul lui Ioas, bărbatul din Israel; Dumnezeu i‑a dat în mâinile lui pe Madian și întreaga tabără.”
15 Când a auzit Ghedeon povestirea visului și tâlcuirea lui, s‑a aplecat cu fața la pământ. Apoi s‑a întors în tabăra lui Israel și a zis: „Ridicați‑vă, căci DOMNUL a dat în mâinile voastre tabăra lui Madian!” 16 I‑a împărțit pe cei trei sute de oameni în trei cete și le‑a dat tuturor șofare, urcioare goale și făclii înăuntrul urcioarelor. 17 Și le‑a zis: „Să vă uitați la mine și să faceți ca mine! Când eu voi ajunge la marginea taberei, să faceți cum fac eu! 18 Când vom sufla din șofar eu și toți cei ce vor fi cu mine, să suflați și voi din șofare de jur împrejurul taberei și să ziceți: «Pentru DOMNUL și pentru Ghedeon!»”
19 Ghedeon și cei o sută de oameni care erau cu el au ajuns la marginea taberei pe la începutul străjii de la miezul nopții, îndată după schimbarea străjerilor. Au sunat din șofare și au spart urcioarele pe care le aveau în mâini. 20 Cele trei cete au suflat din șofare și au spart urcioarele; țineau făcliile în mâna stângă și șofarele în mâna dreaptă, ca să poată sufla, și au strigat: „Pentru DOMNUL și pentru Ghedeon!” 21 A rămas fiecare la locul lui, în jurul taberei, și toată tabăra a început să alerge, să țipe și să fugă. 22 Cei trei sute de oameni au suflat din șofare, iar DOMNUL a făcut ca cei din tabără să întoarcă sabia unii împotriva altora și împotriva întregii tabere. Atunci, tabăra a fugit până la Bet‑Șita, spre Țerera, până la hotarul cu Abel‑Mehola, lângă Tabat.
23 Bărbații lui Israel din Neftali, din Așer și din tot Manase au fost chemați la arme și l‑au urmărit pe Madian. 24 Ghedeon a trimis soli în tot ținutul muntos al lui Efraim ca să spună: „Ieșiți înaintea lui Madian și puneți stăpânire pe malul Iordanului până la Bet‑Bara!” Toți bărbații lui Efraim au fost chemați la arme și au pus stăpânire pe malul Iordanului până la Bet‑Bara . 25 Au prins două căpetenii ale lui Madian: Oreb și Zeeb; l‑au ucis pe Oreb la Stânca lui Oreb și pe Zeeb la Teascul lui Zeeb. L‑au urmărit pe Madian și au adus capetele lui Oreb și Zeeb la Ghedeon, de cealaltă parte a Iordanului.
Ghedeon îi învinge pe midianiți
1 Ierub-Baal, adică Ghedeon, împreună cu tot poporul care era cu el, s-au sculat dimineață, au plecat și apoi și-au așezat tabăra lângă izvorul Harod. Tabăra lui Midian era la nord de ei, lângă dealul Moreh, în vale.
2 Domnul i-a zis lui Ghedeon: „Poporul care este cu tine este prea numeros pentru ca Eu să dau Midianul în mâinile lor. S-ar putea ca Israel să se mândrească împotriva Mea și să zică: «Mâna mea m-a eliberat». 3 De aceea, vestește acum poporului următorul mesaj: «Cine este fricos și se teme, să se întoarcă și să se depărteze de muntele Ghiladului!»“. Douăzeci și două de mii de oameni s-au întors și, astfel, au mai rămas zece mii.
4 Domnul i-a zis din nou lui Ghedeon: „Oamenii sunt încă prea mulți. Coboară-i la ape și ți-i voi alege acolo. Acela despre care îți voi spune să meargă cu tine, va merge cu tine și toți aceia despre care îți voi spune să nu meargă cu tine, nu vor merge cu tine“.
5 Ghedeon a coborât poporul la apă și Domnul i-a zis: „Pe cei care vor lipăi apa cu limba, așa cum lipăie câinele, să-i separi de toți aceia care se vor pleca pe genunchi să bea apă!“. 6 Numărul celor care au lipăit apa cu limba a fost de trei sute de bărbați. Restul poporului s-a plecat pe genunchi să bea apă.
7 Domnul i-a zis lui Ghedeon: „Cu cei trei sute de bărbați care au lipăit din apă cum lipăie câinele, vă voi elibera și-i voi da pe midianiți în mâna ta. Toți ceilalți din popor să plece fiecare acasă“. 8 După ce poporul și-a luat proviziile și trâmbițele în mâini, Ghedeon i-a trimis pe toți bărbații lui Israel acasă , pe fiecare la cortul lui, și i-a ținut doar pe cei trei sute de bărbați. Tabăra lui Midian era în vale, mai jos de tabăra lui Ghedeon.
9 Chiar în noaptea aceea, Domnul i-a zis lui Ghedeon: „Ridică-te și du-te în tabără, căci am dat-o în mâinile tale. 10 Dacă ți-e teamă s-o ataci, du-te în tabără împreună cu Pura, slujitorul tău, 11 și ascultă ce vorbesc oamenii acolo. Atunci vei prinde curaj și vei ataca tabăra“. Ghedeon împreună cu Pura, slujitorul lui, au înaintat până la avanpostul străjerilor care erau în tabără. 12 Midianiții, amalekiții și fiii Estului erau răspândiți în vale, ca o mulțime de lăcuste. Cămilele lor erau fără număr, ca nisipul de pe țărmul mării. 13 Ghedeon a sosit, și iată că un om îi povestea semenului său un vis.
El zicea:
‒ Am avut un vis: se făcea că o turtă de orz se rostogolea în tabăra midianiților. A ajuns până la cort, l-a izbit și acesta a căzut răsturnându-se cu susul în jos. Și, astfel, cortul a fost distrus.
14 Semenul lui a răspuns și a zis:
‒ Aceasta nu este altceva decât sabia lui Ghedeon, fiul lui Ioaș, un bărbat al lui Israel. Dumnezeu i-a dat în mâna lui pe Midian și toată tabăra.
15 După ce a auzit Ghedeon povestirea visului și interpretarea lui, s-a închinat și s-a întors în tabăra lui Israel. El le-a zis: „Ridicați-vă, căci Domnul a dat în mâinile voastre tabăra lui Midian“. 16 A împărțit cei trei sute de bărbați în trei cete, a dat fiecăruia câte o trâmbiță și niște ulcioare goale cu torțe în ele, 17 și le-a zis: „Să vă uitați la mine și să faceți la fel! Când o să ajung la capătul taberei, să faceți așa cum voi face eu! 18 Când eu și cei care vor fi cu mine vom suna din trâmbițe, atunci să sunați și voi din trâmbițele voastre, de jur împrejurul întregii tabere, și să ziceți: «Pentru Domnul și pentru Ghedeon!»“.
19 Ghedeon și cei o sută de bărbați care erau cu el au ajuns la capătul taberei la începutul străjii de la miezul nopții, chiar după ce fuseseră puși de gardă alți străjeri. Atunci au sunat din trâmbițe și au spart ulcioarele pe care le aveau în mâini. 20 Cele trei cete au sunat din trâmbițe și au spart ulcioarele. Au apucat torțele cu mâna stângă, în timp ce în mâna dreaptă țineau trâmbițele ca să sune. Apoi au strigat: „Sabia Domnului și sabia lui Ghedeon!“. 21 Fiecare rămăsese la locul lui, în jurul taberei dușmanilor. Atunci toată tabăra a început să alerge; oamenii au început să țipe și s-o ia la fugă. 22 Când au sunat din cele trei sute de trâmbițe, Domnul a făcut ca oamenii care erau în tabără să întoarcă sabia unii împotriva altora. Cei din tabără au fugit către Bet-Șita, înspre Țerera, lângă granița de la Abel-Mehola, în apropiere de Tabat. 23 Bărbații lui Israel din Neftali, din Așer și din întregul Manase au fost chemați să-i urmărească pe midianiți.
24 Ghedeon a trimis mesageri prin tot muntele lui Efraim, zicând: „Duceți-vă, urmăriți-i pe midianiți și capturați-i la apele de lângă Bet-Bara și la Iordan“. Și toți bărbații lui Efraim s-au strâns și au pus stăpânire pe apele de lângă Bet-Bara și pe Iordan. 25 Le-au prins pe cele două căpetenii ale midianiților, pe Oreb și pe Zeeb. Pe Oreb l-au ucis la Țur-Oreb, iar pe Zeeb l-au ucis la Iecheb-Zeeb. După ce i-au urmărit pe midianiți, i-au adus lui Ghedeon capetele lui Oreb și Zeeb dincolo de Iordan.