1 Ierihonul era închis și întărit de teama fiilor lui Israel. Nimeni nu ieșea din el și nimeni nu intra în el.
2 DOMNUL i‑a zis lui Iosua: „Iată, dau în mâinile tale Ierihonul și pe regele lui, pe vitejii lui ostași. 3 Înconjurați cetatea voi, toți oamenii de luptă, dând ocol cetății o dată! Așa să faci șase zile. 4 Șapte preoți să poarte înaintea chivotului șapte șofare de berbec; în ziua a șaptea, să înconjurați cetatea de șapte ori și preoții să sune din șofare. 5 Când vor suna prelung din cornul de berbec și când veți auzi sunetul șofarului, tot poporul să strige din toate puterile, iar zidul cetății se va prăbuși. Atunci poporul să se suie drept înainte.”
6 Iosua, fiul lui Nun, i‑a chemat pe preoți și le‑a zis: „Luați Chivotul Legământului și șapte preoți să poarte șapte șofare de berbec înaintea chivotului DOMNULUI!” 7 Apoi a zis poporului: „Porniți, înconjurați cetatea și cei înarmați să treacă înaintea chivotului DOMNULUI!”
8 După ce a vorbit Iosua poporului, cei șapte preoți care purtau înaintea DOMNULUI cele șapte șofare de berbec au pornit și au sunat din șofare. Chivotul Legământului DOMNULUI venea în urma lor. 9 Bărbații înarmați mergeau înaintea preoților, care sunau din șofare. Coada oștirii mergea după chivot, iar șofarele sunau fără încetare. 10 Iosua dăduse porunca aceasta poporului: „Voi să nu strigați, să nu vi se audă glasul și să nu vă iasă o vorbă din gură, până în ziua când vă voi spune: «Strigați!» Atunci să strigați.”
11 Chivotul DOMNULUI a dat ocol cetății o singură dată, apoi s‑au întors în tabără și au rămas în tabără peste noapte. 12 Iosua s‑a sculat dis‑de‑dimineață și preoții au luat chivotul DOMNULUI. 13 Cei șapte preoți care purtau cele șapte șofare de berbec înaintea chivotului DOMNULUI au pornit și au început să sune din șofare. Bărbații înarmați mergeau înaintea lor, și coada oștirii venea după chivotul DOMNULUI, iar șofarele sunau fără încetare. 14 Au înconjurat cetatea o dată, a doua zi; apoi s‑au întors în tabără. Au făcut astfel timp de șase zile.
15 În ziua a șaptea, s‑au sculat în zorii zilei și au înconjurat cetatea în același fel, de șapte ori; aceasta a fost singura zi când au înconjurat cetatea de șapte ori. 16 A șaptea oară, pe când preoții sunau din șofare, Iosua a zis poporului: „Strigați, căci DOMNUL v‑a dat cetatea în mână! 17 Cetatea va fi dată DOMNULUI spre nimicire, cu tot ce se află în ea. Dar să‑i lăsați cu viață pe prostituata Rahav și pe toți cei ce vor fi cu ea în casă, pentru că i‑a tăinuit pe solii trimiși de noi. 18 Cât despre voi, feriți‑vă de ceea ce este dat spre nimicire ; căci, dacă veți lua ceva din ceea ce este dat spre nimicire, veți atrage nimicirea asupra taberei lui Israel și o veți nenoroci. 19 Tot argintul și tot aurul, toate lucrurile de aramă și de fier Îi sunt închinate DOMNULUI și vor intra în vistieria DOMNULUI.”
20 Poporul a scos strigăte și preoții au sunat din șofare. Când a auzit poporul sunetul șofarului, a strigat din toate puterile, și zidul s‑a prăbușit. Poporul s‑a suit în cetate, fiecare drept înainte. Au pus mâna pe cetate 21 și au dat‑o spre nimicire, trecând prin ascuțișul sabiei tot ce era în cetate, bărbați și femei, copii și bătrâni, până la boi, oi și măgari. 22 Iosua le‑a zis celor doi bărbați care cercetaseră țara ca iscoade: „Intrați în casa prostituatei și scoateți‑i din ea pe femeia aceea și pe toți ai ei, cum i‑ați jurat!” 23 Tinerii care fuseseră acolo ca iscoade au intrat și i‑au scos pe Rahav, pe tatăl ei, pe mama ei, pe frații ei și pe toți ai ei; i‑au scos afară pe toți cei din familia ei și i‑au așezat în afara taberei lui Israel. 24 Cetatea au ars‑o împreună cu tot ce se afla în ea; numai argintul , aurul și toate lucrurile de aramă și de fier le‑au pus în vistieria Casei DOMNULUI. 25 Iosua a lăsat‑o cu viață pe prostituata Rahav, împreună cu casa tatălui ei și cu toți ai ei. Ea a locuit în mijlocul lui Israel până în ziua de azi, pentru că îi tăinuise pe solii trimiși de Iosua ca iscoade la Ierihon.
26 Atunci, Iosua a jurat și a zis:
„Blestemat fie înaintea DOMNULUI omul
care se va apuca să zidească cetatea aceasta, Ierihon!
Cu prețul întâiului născut să‑i pună temeliile
și cu prețul fiului celui mai tânăr să‑i așeze porțile!”
27 DOMNUL a fost cu Iosua și i s‑a dus faima în toată țara.
Cucerirea Ierihonului
1 Ierihonul era închis și fortificat din cauza fiilor lui Israel. Nimeni nu ieșea din el și nimeni nu intra în el.
2 Domnul i-a zis lui Iosua: „Iată că dau în mâna ta Ierihonul, cu regele și războinicii lui viteji. 3 Toți oamenii pregătiți de război să înconjoare cetatea, ocolind-o doar o singură dată. Așa să faceți timp de șase zile. 4 Șapte preoți să ducă înaintea Chivotului șapte trâmbițe din corn de berbec. În ziua a șaptea să înconjurați cetatea de șapte ori, iar preoții să sune din trâmbițe. 5 Când se va suna din trâmbița din corn de berbec, când veți auzi sunetul trâmbiței, tot poporul să scoată strigăte puternice. Atunci zidul cetății va cădea, iar poporul va ataca, fiecare om drept înainte!“.
6 Iosua, fiul lui Nun, a chemat preoții și le-a zis: „Luați Chivotul legământului, iar cei șapte preoți să poarte cele șapte trâmbițe din corn de berbec înaintea Chivotului Domnului“. 7 Apoi a zis poporului: „Porniți și înconjurați cetatea, iar oamenii înarmați să pornească înaintea Chivotului Domnului“.
8 După ce Iosua a vorbit poporului, cei șapte preoți care duceau cele șapte trâmbițe din corn de berbec înaintea Domnului au trecut în față, sunând din trâmbițe, iar Chivotul legământului Domnului venea în urma lor. 9 Oamenii înarmați au trecut în fața preoților care sunau din trâmbițe, iar ariergarda urma Chivotul. În timp ce mergeau, preoții sunau din trâmbițe. 10 Iosua a poruncit poporului, zicând: „Să nu strigați, să nu vi se audă vocile și să nu vă iasă niciun cuvânt din gură, până în ziua când vă voi spune: «Strigați!». Atunci să strigați“.
11 Chivotul Domnului a înconjurat cetatea, ocolind-o doar o dată. Apoi au intrat în tabără și au înnoptat acolo.
12 Iosua s-a sculat dimineața, iar preoții au luat Chivotul Domnului. 13 Cei șapte preoți care duceau cele șapte trâmbițe din corn de berbec înaintea Chivotului Domnului mergeau sunând din trâmbițe. Oamenii înarmați mergeau înaintea lor, iar ariergarda mergea în urma Chivotului Domnului. În timp ce mergeau, se suna din trâmbițe. 14 Au mai înconjurat o dată cetatea și în cea de-a doua zi, după care s-au reîntors în tabără. Așa au făcut timp de șase zile.
15 În ziua a șaptea, s-au sculat dimineața și au înconjurat cetatea în același fel, dar de șapte ori. Doar în ziua aceasta au înconjurat cetatea de șapte ori. 16 A șaptea oară, în timp ce preoții sunau din trâmbițe, Iosua a poruncit poporului: „Strigați, fiindcă Domnul v-a dat cetatea! 17 Cetatea cu tot ce-i în ea să fie dată Domnului spre nimicire. Să rămână în viață doar prostituata Rahab și toți cei ce sunt în casă cu ea, fiindcă a ascuns mesagerii trimiși de noi. 18 Însă aveți grijă să nu luați nimic din ceea ce trebuie dat spre nimicire, pentru ca să nu fiți și voi dați spre nimicire sau să puneți tabăra lui Israel în pericol de nimicire și s-o tulburați. 19 Tot argintul și aurul, precum și toate obiectele din bronz și din fier sunt închinate Domnului și vor intra în vistieria Domnului“.
20 Poporul a scos un strigăt și apoi s-a sunat din trâmbițe. Când poporul a auzit sunetul de trâmbiță, a scos un strigăt puternic de război și zidul s-a prăbușit. Poporul a înaintat în cetate, fiecare om în dreptul său, și a capturat cetatea. 21 Au dat spre nimicire, trecând prin ascuțișul sabiei, tot ce se afla în cetate: bărbat și femeie, tânăr și bătrân, boi, oi și măgari.
22 Iosua le-a poruncit spionilor: „Intrați în casa acelei prostituate și scoateți-o afară împreună cu tot ceea ce-i aparține, după cum i-ați jurat!“. 23 Tinerii spioni au intrat și au scos-o afară pe Rahab, pe tatăl ei, pe mama ei și pe frații ei și pe toți ceilalți ai ei. Ei au scos afară întregul ei clan și i-au așezat în afara taberei lui Israel.
24 Au ars cetatea împreună cu tot ce era în ea, nu însă și argintul, aurul și obiectele din bronz și din fier, care au fost puse în vistieria Casei Domnului. 25 Iosua i-a lăsat în viață pe prostituata Rahab, familia tatălui ei și pe toți cei ai ei. Și, astfel, ea a locuit în mijlocul lui Israel până în ziua aceasta, deoarece a ascuns mesagerii trimiși de Iosua să cerceteze Ierihonul.
26 Cu acea ocazie, Iosua a rostit următorul blestem: „Blestemat să fie înaintea Domnului omul care se va ridica și va reconstrui cetatea aceasta a Ierihonului.
Cu prețul întâiului său născut
să-i pună temelia
și cu prețul celui mai tânăr
să-i așeze porțile“.
27 Domnul a fost cu Iosua și faima lui s-a răspândit în toată țara.