Darurile sfințite
1 DOMNUL i‑a vorbit lui Moise astfel: 2 „Vorbește‑le lui Aaron și fiilor lui să aibă respect față de lucrurile sfinte pe care Mi le închină fiii lui Israel și să nu profaneze Numele Meu cel sfânt. Eu sunt DOMNUL. 3 Spune‑le: «Dacă vreunul dintre urmașii voștri și din neamul vostru, având asupra lui o necurăție , se apropie de lucrurile sfinte pe care fiii lui Israel I le închină DOMNULUI, sufletul acela va fi nimicit dinaintea Mea. Eu sunt DOMNUL.
4 Dacă un om din neamul lui Aaron are lepră sau o scurgere , să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu va fi curat. Tot așa și cel ce s‑a atins de un mort sau cel care a avut o scurgere de sămânță 5 sau cel care s‑a atins de o târâtoare și a ajuns astfel necurat sau s‑a atins de vreun om necurat, indiferent de necurăția lui. 6 Cine se atinge de oricare din acestea va fi necurat până seara; să nu mănânce din lucrurile sfinte decât după ce își va scălda trupul în apă; 7 după asfințitul soarelui va fi curat și va putea să mănânce din lucrurile sfinte, căci aceasta este hrana lui. 8 Să nu mănânce dintr‑o vită moartă sau sfâșiată, ca să nu se facă necurat din pricina ei. Eu sunt DOMNUL. 9 Preoții să păzească rânduielile Mele, ca să nu‑și poarte păcatul și să nu moară pentru că au profanat lucrurile sfinte. Eu sunt DOMNUL, care îi sfințesc.
10 Niciun străin să nu mănânce din cele sfinte; oaspetele preotului și zilierul să nu mănânce din cele sfinte. 11 Totuși, robul cumpărat de preot cu preț de argint, precum și cel născut în casa lui vor putea să mănânce din hrana preotului .
12 Fata unui preot măritată după un străin să nu mănânce din lucrurile sfinte aduse ca dar, 13 însă fata unui preot care a rămas văduvă sau divorțată fără să aibă copii și care se întoarce în casa tatălui ei, ca atunci când era fată, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Dar niciun străin să nu mănânce din ea.
14 Dacă din neatenție un om mănâncă din cele sfinte, să‑i dea preotului prețul lucrului sfânt, adăugând la el încă o cincime. 15 Preoții să nu îngăduie să fie profanate lucrurile sfinte aduse de fiii lui Israel în dar DOMNULUI 16 – și să se încarce astfel de nelegiuire și de vină cine mănâncă din ele –, căci Eu sunt DOMNUL, care îi sfințesc.»”
Jertfele trebuie să fie fără cusur
17 DOMNUL i‑a vorbit lui Moise astfel: 18 „Vorbește‑le lui Aaron, fiilor lui și tuturor fiilor lui Israel și spune‑le: «Dacă vreun om din casa lui Israel sau dintre străinii din Israel Îi aduce DOMNULUI un dar ca ardere‑de‑tot, fie pentru împlinirea unei juruințe, fie ca dar de bunăvoie, 19 să aducă un animal de parte bărbătească – bou, berbec sau țap – fără cusur , pentru ca darul să fie primit. 20 Să nu aduceți un animal care are cusur, căci nu va fi primit.
21 Dacă un om Îi aduce DOMNULUI o jertfă‑de‑pace, fie pentru împlinirea unei juruințe, fie ca dar de bunăvoie, din cireadă sau din turmă, animalul să fie fără cusur pentru a fi primit; să nu aibă niciun cusur: 22 să nu fie orb , vătămat sau mutilat, să nu aibă bube, pecingine sau râie; pe aceste animale să nu I le aduceți DOMNULUI și să nu puneți vreunul din ele pe altar ca jertfă mistuită de foc pentru DOMNUL. 23 Ca dar de bunăvoie, veți putea să aduceți un bou sau un miel cu un mădular prea lung sau prea scurt, dar pentru împlinirea unei juruințe nu va fi primit. 24 Să nu‑I aduceți DOMNULUI un animal cu testiculele lovite, zdrobite, smulse sau tăiate; să nu‑l aduceți ca jertfă în țara voastră. 25 Nici de la străin să nu luați vreun animal de felul acesta cu gând să‑l înfățișați ca hrană pentru Dumnezeul vostru, căci nu ar fi primit, deoarece este schilodit și are metehne.»”
26 DOMNUL i‑a zis lui Moise: 27 „Vițelul , mielul sau iedul, după ce s‑au născut, să rămână șapte zile cu mama lor și din a opta zi vor putea fi primiți ca dar, ca jertfă mistuită de foc pentru DOMNUL. 28 Vita sau oaia să nu le înjunghiați ca jertfă în aceeași zi cu puiul lor. 29 Când Îi veți aduce DOMNULUI o jertfă de mulțumire, s‑o jertfiți așa încât să fie primită. 30 Să fie mâncată în aceeași zi; să nu lăsați nimic din ea până a doua zi dimineața. Eu sunt DOMNUL.
31 Să păziți poruncile Mele și să le împliniți. Eu sunt DOMNUL. 32 Să nu profanați Numele Meu cel sfânt, ca să fiu sfințit în mijlocul fiilor lui Israel. Eu sunt DOMNUL, care vă sfințesc, 33 Eu v‑am scos din țara Egiptului ca să vă fiu Dumnezeu. Eu sunt DOMNUL.”
1 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 2 „Spune-le lui Aaron și fiilor săi să aibă respect față de lucrurile sfinte care-Mi sunt închinate de către fiii lui Israel și să nu batjocorească astfel Numele Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul.
3 Să le spui: «De-a lungul generațiilor voastre, dacă vreun bărbat dintre urmașii voștri se va apropia de lucrurile sfinte, pe care fiii lui Israel le închină Domnului, având pe el o necurăție, atunci să fie nimicit dinaintea Mea. Eu sunt Domnul.
4 Niciun bărbat dintre urmașii lui Aaron, care va avea o rană infecțioasă sau care va suferi de vreo scurgere, să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu va fi curat. Oricine va atinge vreun lucru care a devenit necurat din cauza unui trup mort sau a unui bărbat care a avut o scurgere de sămânță, 5 oricine va atinge vreun animal care mișună, prin care se poate ajunge necurat, sau vreun om prin care poate ajunge necurat, oricare ar fi necurăția lui, 6 acela care va atinge un astfel de lucru va fi necurat până seara. Să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu-și va spăla trupul cu apă. 7 La asfințitul soarelui va fi curat. După aceea va putea mânca din lucrurile sfinte, căci acestea sunt hrana sa. 8 Să nu mănânce din cadavrul unui animal sau dintr-un animal sfâșiat de sălbăticiuni, ca să nu ajungă necurat. Eu sunt Domnul.
9 Preoții să respecte poruncile Mele, ca să nu se împovăreze cu păcat și să moară din cauză că le-au disprețuit. Eu sunt Domnul Care îi sfințesc.
10 Niciun om care nu este preot să nu mănânce din lucrurile sfinte. Nici peregrinul și nici cel angajat de preot ca zilier să nu mănânce din lucrurile sfinte. 11 Dar dacă preotul își va cumpăra un sclav cu argintul său, acesta va putea să mănânce din ele. De asemenea, cei născuți în casa acestuia vor putea să mănânce din hrana lui. 12 Dacă fata unui preot se va căsători cu un bărbat care nu este preot, ea nu va putea mânca din contribuțiile sfinte. 13 Dar fata unui preot care a rămas văduvă sau care este divorțată neavând copii și care s-a întors în casa tatălui ei ca în tinerețe, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Însă niciun om care nu este preot să nu o mănânce.
14 Dacă un om va mânca din lucrurile sfinte fără să-și dea seama, atunci el va trebui să dea preotului prețul lucrului sfânt și să adauge încă o cincime la el. 15 Preoții să nu întineze lucrurile sfinte pe care fiii lui Israel le aduc Domnului, 16 dându-le voie acestora să mănânce din ele, fiindcă ar aduce asupra lor o nelegiuire de care s-ar face vinovați. Căci Eu sunt Domnul Care îi sfințesc»“.
Calitatea jertfelor
17 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 18 „Vorbește-le lui Aaron, fiilor săi și tuturor fiilor lui Israel și spune-le: «Toți bărbații din Casa lui Israel sau dintre străinii din Israel care își vor aduce ofranda ca jertfă pentru împlinirea jurămintelor lor sau ca daruri de bunăvoie, pe care ei le aduc Domnului ca ardere-de-tot, 19 să ia un mascul fără cusur dintre vite, oi sau capre, după cum doresc, și să-l jertfească. 20 Să nu aduceți nicio jertfă care are vreo infirmitate, pentru că nu va fi primită de la voi. 21 Când cineva va aduce Domnului o jertfă de pace pentru împlinirea unui jurământ deosebit sau ca dar de bunăvoie, din cireadă sau din turmă, aceasta să fie fără cusur pentru a fi primită. Să nu aibă nicio infirmitate. 22 Cele oarbe, lovite, mutilate, cele care au vreo scurgere, eczeme sau râie să nu le jertfiți Domnului și să nu le puneți pe altar ca jertfe mistuite de foc pentru Domnul. 23 Pentru un dar de bunăvoie veți putea aduce un bou sau un miel care au o parte a trupului mai lungă sau mai scurtă, însă ca jertfă pentru împlinirea unui jurământ, el nu va fi primit. 24 Orice animal care are vreo parte a trupului lovită, zdrobită, sfâșiată sau tăiată să nu-l jertfiți Domnului. Să nu aduceți asemenea jertfe în țara voastră 25 și să nu primiți vreun astfel de animal de la un străin pentru a-l aduce ca hrană Dumnezeului vostru. Fiindcă sunt mutilate și au infirmități, ele nu vor fi primite de la voi»“.
26 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 27 „Când se naște un vițel, un miel sau un ied, aceștia trebuie să rămână șapte zile cu mama lor, după care, începând cu ziua a opta, pot fi primiți ca jertfă mistuită de foc pentru Domnul. 28 Vaca, oaia sau capra să nu le înjunghiați în aceeași zi cu fătul lor.
29 Când veți aduce o jertfă de mulțumire pentru Domnul, să o jertfiți în așa fel încât să fie primită de la voi. 30 Să fie mâncată în aceeași zi; să nu lăsați nimic din ea până dimineață. Eu sunt Domnul.
31 Să păziți poruncile Mele și să le împliniți. Eu sunt Domnul. 32 Să nu batjocoriți Numele Meu cel sfânt, ca să fiu sfințit în mijlocul fiilor lui Israel. Eu sunt Domnul Care vă sfințesc, 33 Eu, Cel Care v-am scos din țara Egiptului ca să fiu Dumnezeul vostru: Eu sunt Domnul“.