Vindecarea unui bolnav de hidropizie
1 Într‑o zi de sabat, Isus a intrat în casa unuia dintre mai‑marii fariseilor ca să mănânce, iar fariseii Îl urmăreau cu atenție. 2 Și iată că în fața Lui era un om bolnav de hidropizie . 3 Isus le‑a zis învățătorilor Legii și fariseilor: „Este îngăduit a vindeca în ziua sabatului sau nu?” 4 Însă ei tăceau. Isus a pus mâna peste el, l‑a vindecat și l‑a lăsat să plece. 5 Apoi le‑a zis: „Care dintre voi, dacă‑i cade fiul sau boul în fântână, nu‑l va scoate îndată, chiar în ziua sabatului?” 6 Și n‑au putut să‑I răspundă nimic la aceste cuvinte .
Despre smerenie și binefacere
7 Apoi, văzând că cei chemați la masă își alegeau locurile de cinste, le‑a spus o pildă: 8 „Când ești chemat de cineva la nuntă, nu te așeza la masă pe locul de cinste, ca nu cumva să fi fost chemat și unul mai însemnat decât tine, 9 iar cel ce v‑a chemat și pe tine, și pe el să vină să‑ți spună: «Dă‑i acestuia locul!» Atunci, cu rușine, te vei duce și te vei așeza pe ultimul loc. 10 Ci , când ești chemat, mergi și așază‑te pe ultimul loc, pentru ca, atunci când va veni cel ce te‑a chemat, să‑ți spună: «Prietene, urcă mai sus!» Aceasta îți va face cinste înaintea tuturor comesenilor. 11 Căci oricine se înalță va fi smerit și oricine se smerește va fi înălțat.”
12 Iar celui ce‑L poftise i‑a zis: „Când dai un prânz sau o cină, nu‑i chema pe prietenii tăi, nici pe frații tăi, nici pe rudele tale, nici pe vecinii bogați, ca nu cumva să te cheme și ei la rândul lor, și aceasta să‑ți fie răsplata! 13 Ci, când dai un ospăț, cheamă‑i pe săraci , pe neputincioși, pe șchiopi și pe orbi! 14 Și va fi ferice de tine, fiindcă ei n‑au cum să‑ți răsplătească, dar vei fi răsplătit la învierea celor drepți.”
Pilda celor chemați la cină
(Matei 22:1‑10)15 Auzind acestea, unul dintre comeseni I‑a zis: „Ferice de acela care va sta la masă în Împărăția lui Dumnezeu!” 16 Și Isus i‑a răspuns: „Un om a dat un ospăț mare și i‑a chemat pe mulți. 17 La ceasul ospățului, l‑a trimis pe robul său să le spună celor chemați: «Veniți, căci toate sunt pregătite!» 18 Dar ei, unul după altul, au început să se scuze. Primul i‑a zis: «Am cumpărat un ogor și trebuie să mă duc să‑l văd; iartă‑mă, te rog!» 19 Altul i‑a zis: «Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să‑i încerc: iartă‑mă, te rog!» 20 Altul i‑a zis: «Tocmai m‑am însurat și de aceea nu pot veni.» 21 Când s‑a întors, robul i‑a adus stăpânului vestea despre toate acestea. Atunci, stăpânul casei s‑a mâniat și i‑a zis robului său: «Mergi degrabă pe străzile și ulițele cetății și adu‑i aici pe săraci, pe neputincioși, pe orbi și pe șchiopi!» 22 Robul a zis apoi: «Stăpâne, s‑a făcut cum ai poruncit și încă mai este loc.» 23 Stăpânul i‑a răspuns robului: «Ieși la drumuri și la garduri și silește‑i să intre, ca să mi se umple casa! 24 Căci vă spun că niciunul dintre cei chemați nu va gusta din ospățul meu!»”
Prețul uceniciei
(Matei 10:37‑38)25 Împreună cu Isus mergeau mulțimi mari, iar El S‑a întors și le‑a zis: 26 „Dacă vine cineva la Mine și nu‑și urăște tatăl, mama, soția, copiii, frații, surorile și chiar viața, nu poate fi ucenicul Meu. 27 Și cine nu‑și poartă crucea și nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu.
28 Care din voi, vrând să zidească un turn, nu stă mai întâi să‑și facă socoteala cheltuielilor, să vadă dacă are cu ce să‑l termine, 29 ca nu cumva, după ce i‑a pus temelia, să nu‑l poată termina și toți care‑l văd să înceapă să‑și bată joc de el, 30 zicând: «Omul acesta a început să zidească, dar n‑a putut termina»? 31 Sau ce rege, când merge la război împotriva altui rege, nu stă mai întâi să țină sfat dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celui ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii? 32 Altminteri, pe când celălalt este încă departe, îi trimite o solie să ceară pace. 33 Tot așa, cine nu se leapădă de tot ce are nu poate fi ucenicul Meu.
34 Sarea este bună , dar dacă sarea își pierde gustul, cum și‑l va recăpăta? 35 Atunci nu mai este bună nici pentru pământ, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit să audă!”
Isus vindecă un om bolnav de dropică
1 Într-o zi de Sabat, Isus a intrat să mănânce în casa unuia dintre conducătorii fariseilor. Ei Îl urmăreau îndeaproape. 2 Și iată că înaintea Lui era un om bolnav de dropică.
3 Isus i-a întrebat pe învățătorii Legii și pe farisei:
‒ Este voie să vindeci în ziua de Sabat sau nu?
4 Ei însă tăceau. Isus l-a luat de mână , l-a vindecat și l-a lăsat să plece.
5 Apoi le-a zis:
‒ Cine dintre voi, când îi cade fiul sau boul într-o fântână, nu-l va scoate imediat afară în ziua de Sabat?
6 Și n-au putut să-I răspundă nimic la aceste cuvinte .
Smerenie și ospitalitate
7 Când i-a văzut pe cei invitați cum își aleg scaunele de onoare, le-a spus următoarea pildă:
8 ‒ Când ești invitat de cineva la o nuntă, să nu te așezi să mănânci în locul de onoare, ca nu cumva să fi fost invitat, de către gazdă, cineva mai demn de cinste decât tine, 9 iar cel ce v-a invitat, și pe tine și pe el, să vină să-ți spună: „Dă locul tău acestui om!“. Atunci, cu rușine, va trebui să ocupi cel din urmă loc. 10 Ci tu, când ești invitat, du-te și așază-te să mănânci în cel din urmă loc, pentru ca, atunci când vine cel ce te-a invitat, să-ți spună: „Prietene, mută-te mai în față!“. Atunci vei avea cinste înaintea tuturor celor ce stau la masă împreună cu tine. 11 Căci oricine se înalță pe sine va fi smerit, și oricine se smerește va fi înălțat.
12 Apoi i-a zis și celui ce-L invitase:
‒ Când dai un prânz sau o cină, nu-ți invita nici prietenii, nici frații, nici rudele, nici vecinii bogați, ca nu cumva să te invite și ei pe tine și să fii astfel răsplătit. 13 Ci tu, când dai un ospăț, invită-i pe cei săraci, pe cei infirmi, pe cei ologi, pe cei orbi, 14 și vei fi fericit, pentru că ei n-au cu ce să te răsplătească, dar vei fi răsplătit la învierea celor drepți.
Pilda celor invitați la cină
(Mt. 22:1-14)15 Când a auzit acestea, unul dintre cei ce ședeau la masă I-a zis:
‒ Fericit este oricine va mânca în Împărăția lui Dumnezeu!
16 Dar Isus i-a răspuns:
‒ Un om a dat o cină mare și i-a invitat pe mulți. 17 La ora cinei, și-a trimis sclavul să le spună celor invitați: „Veniți, căci acum toate sunt gata!“. 18 Dar toți, unul după altul, au început să se scuze. Primul i-a zis: „Am cumpărat un teren și am nevoie să mă duc să-l văd. Te rog să mă scuzi!“. 19 Altul i-a zis: „Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să-i pun la probă. Te rog să mă scuzi!“. 20 Altul i-a zis: „Tocmai m-am însurat și de aceea nu pot să vin!“.
21 Când sclavul s-a întors, i-a istorisit stăpânului său aceste lucruri. Atunci stăpânul casei s-a mâniat și i-a zis sclavului său: „Ieși repede pe străzile și pe aleile cetății și adu-i aici pe cei săraci, pe cei infirmi, pe cei orbi și pe cei ologi!“. 22 La urmă , sclavul a zis: „Stăpâne, s-a făcut ce ai poruncit și tot mai este loc!“. 23 Stăpânul i-a zis atunci sclavului: „Ieși pe drumuri și pe la garduri și silește-i pe oameni să vină, ca să mi se umple casa! 24 Căci vă spun că niciunul dintre acei oameni care fuseseră invitați nu va gusta din cina mea!“.
Prețul uceniciei
(Mt. 10:37-38Mt. 5:13Mc. 9:50)25 Împreună cu El mergeau mulțimi mari de oameni . El S-a întors și le-a zis: 26 „Dacă vine cineva la Mine și nu-și urăște tatăl, mama, soția, copiii, frații, surorile, ba chiar însăși viața sa, nu poate fi ucenicul Meu. 27 Oricine nu-și duce crucea și nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu.
28 Căci cine dintre voi, dacă vrea să construiască un turn, nu stă mai întâi să calculeze costul, ca să vadă dacă are cu ce să-l termine? 29 Pentru ca nu cumva, după ce-i pune temelia, să nu-l poată termina și toți cei care văd aceasta să înceapă să-și bată joc de el 30 și să zică: «Omul acesta a început să construiască și n-a putut să termine!».
31 Sau care rege, când pornește la război împotriva altui rege, nu se așază mai întâi să hotărască dacă este în stare să i se opună cu zece mii de oameni celui ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii? 32 Dacă nu poate , atunci, în timp ce acesta este încă departe, îi va trimite o solie ca să ceară pace. 33 Tot așa, oricine dintre voi, care nu renunță la toate bunurile lui, nu poate fi ucenicul Meu.
34 Sarea este bună. Dar dacă sarea și-a pierdut puterea de a săra, prin ce va fi făcută din nou sărată? 35 Nu mai este de folos nici pentru pământ și nici pentru grămada de gunoi, ci oamenii o aruncă afară. Cine are urechi de auzit să audă!“.