Vindecarea unui paralitic
(Marcu 2:1‑12. Luca 5:17‑26)1 Isus S‑a urcat în barcă, a trecut pe malul celălalt și a venit în cetatea Sa. 2 Și iată că I‑au adus un paralitic, care zăcea pe un pat . Văzându‑le Isus credința, i‑a zis paraliticului: „Îndrăznește, fiule! Păcatele îți sunt iertate!” 3 Și iată că unii dintre cărturari ziceau în sinea lor: „Omul acesta hulește!” 4 Isus, cunoscându‑le gândurile, le‑a zis: „De ce aveți gânduri rele în inimile voastre? 5 Ce este mai ușor? A zice: «Păcatele îți sunt iertate» sau a zice: «Scoală‑te și umblă»? 6 Dar ca să știți că Fiul Omului are autoritate pe pământ să ierte păcatele, scoală‑te” , i‑a zis El paraliticului, „ridică‑ți patul și du‑te acasă!” 7 Paraliticul s‑a sculat și s‑a dus acasă. 8 Când au văzut mulțimile, s‑au înfricoșat și L‑au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o asemenea putere.
Chemarea lui Matei
(Marcu 2:13‑17. Luca 5:27‑32)9 Isus a plecat de acolo și a văzut un om pe nume Matei stând la vamă și i‑a zis: „Vino după Mine!” El s‑a ridicat și L‑a urmat. 10 Pe când stătea Isus la masă în casă, iată că au venit mulți vameși și păcătoși și s‑au așezat la masă cu El și cu ucenicii Lui. 11 Văzând acest lucru , fariseii le‑au zis ucenicilor Lui: „De ce mănâncă învățătorul vostru cu vameșii și cu păcătoșii ?” 12 Isus i‑a auzit și le‑a zis: „Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci bolnavii. 13 Mergeți și învățați ce înseamnă: Milă vreau, nu jertfe! Eu n‑am venit să‑i chem [la pocăință] pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.”
Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post
(Marcu 2:18‑22. Luca 5:33‑39)14 Atunci au venit la El ucenicii lui Ioan și I‑au zis: „De ce noi și fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc?” 15 Isus le‑a răspuns: „Oare pot jeli nuntașii câtă vreme mirele este cu ei? Vor veni zile când mirele va fi luat de la ei, și atunci vor posti. 16 Nimeni nu pune un petic de țesătură nouă la o haină veche, căci peticul trage din materialul hainei, și ruptura se face și mai mare. 17 Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altminteri burdufurile se sparg, vinul se varsă, iar burdufurile se pierd; ci vinul nou se pune în burdufuri noi și astfel se păstrează și unul, și celelalte.”
Învierea fiicei lui Iair și vindecarea unei femei
(Marcu 5:21‑43. Luca 8:40‑56)18 Pe când le spunea Isus aceste cuvinte , iată că a venit un conducător al sinagogii , I s‑a închinat și I‑a zis: „Fiica mea tocmai a murit, însă vino să‑Ți pui mâna peste ea, și va trăi!” 19 Isus S‑a ridicat și a plecat după el, împreună cu ucenicii Lui.
20 Și iată că o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge s‑a apropiat din spate și I‑a atins poala hainei, 21 căci își zicea în sinea ei: „Dacă mă voi atinge fie și numai de haina Lui, voi fi vindecată.” 22 Isus S‑a întors și, văzând‑o, i‑a zis: „Îndrăznește, fiică! Credința ta te‑a mântuit!” Și femeia s‑a vindecat chiar în ceasul acela.
23 Când a ajuns Isus în casa conducătorului sinagogii și când i‑a văzut pe cei ce cântau din fluier și mulțimea care se tânguia , 24 le‑a zis: „Plecați , căci fetița n‑a murit, ci doarme!” Dar ei Îl luau în râs. 25 După ce a fost scoasă mulțimea, Isus a intrat, a luat‑o pe fetiță de mână, și fetița s‑a sculat. 26 Și vestea s‑a răspândit în tot ținutul acela.
Vindecarea a doi orbi
27 Când Isus a plecat de acolo, au venit după El doi orbi, care strigau și ziceau: „Ai milă de noi, Fiul lui David!” 28 După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Și Isus le‑a zis: „Credeți că pot să fac lucrul acesta?” „Da, Doamne”, I‑au răspuns ei. 29 Atunci le‑a atins ochii, zicând: „Facă‑vi‑se după credința voastră!” 30 Și li s‑au deschis ochii. Isus le‑a poruncit cu tărie și le‑a zis: „Vedeți să nu afle nimeni!” 31 Dar ei, cum au ieșit, au răspândit vestea despre El în tot ținutul acela.
Vindecarea unui mut demonizat
32 Pe când plecau ei, iată că I‑au adus lui Isus un mut care era demonizat. 33 După ce demonul a fost scos din el, mutul a vorbit. Mulțimile se minunau și ziceau: „Niciodată nu s‑a mai văzut așa ceva în Israel!” 34 Dar fariseii spuneau: „Cu ajutorul căpeteniei demonilor scoate el demonii!”
Mila lui Isus pentru mulțimi
35 Isus străbătea toate cetățile și satele, dând învățătură în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință [care erau în popor]. 36 Când a văzut mulțimile, I s‑a făcut milă de ele, pentru că erau chinuite și neajutorate, ca niște oi care n‑au păstor . 37 Atunci le‑a zis ucenicilor Săi: „De secerat este mult , dar lucrători sunt puțini! 38 Rugați‑L deci pe Stăpânul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui!”
Vindecarea unui paralitic
(Mc. 2:1-12Lc. 5:17-26)1 Isus S-a urcat în barcă, a trecut marea și a venit în cetatea Lui. 2 Și iată că niște oameni au adus la El un paralitic întins pe un pat. Văzând Isus credința lor, i-a zis paraliticului: „Îndrăznește, copile! Păcatele îți sunt iertate!“.
3 Dar iată că unii dintre cărturari și-au zis în ei înșiși: „Acesta blasfemiază!“.
4 Isus, cunoscând gândurile lor, a zis: „De ce gândiți lucruri rele în inimile voastre? 5 Căci ce este mai ușor? A spune: «Păcatele îți sunt iertate!» sau a spune: «Ridică-te și umblă!»? 6 Dar, ca să știți că Fiul Omului are pe pământ autoritatea de a ierta păcatele, ție îți spun – i-a zis El paraliticului – ridică-te, ia-ți patul și du-te acasă!“. 7 Și, ridicându-se, s-a dus acasă. 8 Mulțimile s-au înfricoșat când au văzut lucrul acesta și L-au glorificat pe Dumnezeu, Cel Care a dat oamenilor o astfel de autoritate.
Chemarea lui Matei; Isus stă la masă cu păcătoșii
(Mc. 2:13-17Lc. 5:27-32)9 Plecând de acolo mai departe, Isus a văzut un om, numit Matei, șezând în locul unde se plăteau taxele. El i-a zis: „Urmează-Mă!“. Matei s-a ridicat și L-a urmat.
10 În timp ce Isus era la masă în casa lui Matei , iată că mulți colectori de taxe și păcătoși veneau să mănânce împreună cu Isus și cu ucenicii Săi.
11 Văzând lucrul acesta, fariseii le-au zis ucenicilor Lui:
‒ De ce mănâncă Învățătorul vostru împreună cu colectorii de taxe și cu păcătoșii?
12 Însă Isus i-a auzit și le-a zis:
‒ Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. 13 Duceți-vă, deci, și învățați ce înseamnă: „Milă doresc, nu jertfă!“ . Căci Eu n-am venit să-i chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.
Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post
(Mc. 2:18-22Lc. 5:33-39)14 Atunci ucenicii lui Ioan s-au apropiat de El, zicând:
‒ De ce noi și fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc?
15 Isus le-a răspuns:
‒ Oare pot jeli nuntașii cât timp mirele este cu ei? Vor veni însă zile când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti.
16 Nimeni nu coase un petic de pânză nouă pe o haină veche, căci peticul cel nou rupe din haină, și ruptura se face mai rea. 17 Și oamenii nu toarnă vin nou în burdufuri vechi. Altfel, burdufurile se crapă, vinul se varsă și burdufurile sunt distruse. Ci vinul nou se toarnă în burdufuri noi și, astfel, se păstrează amândouă.
Vindecarea unei femei și învierea unei fetițe
(Mc. 5:21-43Lc. 8:40-56)18 În timp ce Isus spunea aceste lucruri, iată că unul dintre conducătorii sinagogii a venit și I s-a închinat, zicând: „Fata mea tocmai a murit; dar vino și pune-Ți mâna peste ea și va trăi!“. 19 Isus S-a ridicat și l-a urmat împreună cu ucenicii Săi. 20 Și iată că o femeie, care de doisprezece ani avea o hemoragie, apropiindu-se pe la spate, s-a atins de marginea hainei Lui. 21 Căci își zicea în ea însăși: „Dacă doar aș atinge haina Lui, voi fi vindecată!“. 22 Isus, întorcându-Se și văzând-o, i-a zis: „Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a vindecat!“. Și femeia a fost vindecată chiar în ceasul acela.
23 Când a ajuns Isus la casa conducătorului sinagogii și a văzut cântăreții la fluier și mulțimea tulburată, 24 le-a zis: „Plecați, pentru că fetița n-a murit, ci doarme!“. Dar ei râdeau de El.
25 După ce mulțimea a fost scoasă afară, Isus a intrat, a apucat-o pe fetiță de mână și ea a înviat. 26 Iar vestea despre aceasta s-a răspândit în tot teritoriul acela.
Vindecarea a doi orbi și a unui mut
27 În timp ce Isus pleca de acolo, L-au urmat doi orbi, strigând și zicând:
‒ Ai milă de noi, Fiul lui David!
28 Când a ajuns în casă, orbii s-au apropiat de El.
Isus le-a zis:
‒ Credeți că pot face lucrul acesta?
Ei I-au zis:
‒ Da, Doamne.
29 Atunci El le-a atins ochii și le-a zis:
‒ Să vi se facă după credința voastră!
30 Și ochii lor s-au deschis.
Isus i-a avertizat și le-a zis:
‒ Vedeți să nu știe nimeni!
31 Dar ei, ieșind, au răspândit vestea despre El în tot teritoriul acela.
32 După ce au plecat ei, iată că au adus la Isus un om mut, care era demonizat. 33 După ce a fost alungat demonul, mutul a vorbit. Mulțimile au rămas uimite, zicând: „Niciodată nu s-a mai văzut așa ceva în Israel!“.
34 Însă fariseii ziceau: „El alungă demonii cu ajutorul conducătorului demonilor“.
Lucrători puțini pentru un seceriș atât de mare
(Lc. 10:2Mc. 6:34)35 Isus călătorea prin toate cetățile și satele, învățându-i pe oameni în sinagogi, predicând Evanghelia Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință. 36 Când a văzut El mulțimile, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite și risipite, ca niște oi care n-au păstor. 37 Atunci le-a zis ucenicilor Săi: „Secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini. 38 Prin urmare, rugați-L insistent pe Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul Său!“.