Fariseii și tradiția din bătrâni
(Matei 15:1‑20)1 Fariseii și câțiva cărturari veniți din Ierusalim s‑au adunat la Isus. 2 Ei i‑au văzut pe unii dintre ucenicii Lui prânzind cu mâinile necurate, adică nespălate. 3 Însă fariseii și toți iudeii nu mănâncă fără să‑și spele mâinile după rânduială, ținând tradiția din bătrâni. 4 Și, când vin de la piață, nu mănâncă decât după ce s‑au îmbăiat. Și multe altele le‑au primit ei ca să le păzească, precum spălarea paharelor, a urcioarelor, a vaselor de aramă și a paturilor . 5 Iar fariseii și cărturarii L‑au întrebat : „De ce nu trăiesc ucenicii tăi după tradiția din bătrâni, ci prânzesc cu mâinile necurate?” 6 Isus le‑a răspuns: „Bine a profețit Isaia despre voi, fățarnicilor, după cum este scris:
Poporul acesta Mă cinstește cu buzele,
dar inima lor este departe de Mine!
7 În zadar Mi se închină ei,
dând învățături care nu sunt decât porunci omenești.
8 Voi lepădați porunca lui Dumnezeu și țineți tradiția oamenilor, [precum spălarea urcioarelor și a paharelor, și faceți multe alte lucruri ca acestea].” 9 Și le‑a mai zis: „Frumos dați voi la o parte porunca lui Dumnezeu ca să țineți tradiția voastră. 10 Căci Moise a zis: Să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta și: Cine blestemă pe tatăl lui sau pe mama lui să fie pedepsit cu moartea. 11 Voi însă ziceți: «Un om îi poate spune tatălui său ori mamei sale: ‘Este korban ’ – adică dăruit lui Dumnezeu – ‘ceea ce îți pot da’»; 12 și nu‑l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl sau mama lui. 13 Ați desființat astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția pe care o transmiteți. Și multe ca acestea mai faceți!”
Ce îl spurcă pe om
14 Și chemând din nou mulțimea la Sine, a zis: „Ascultați‑Mă toți și înțelegeți! 15 Nimic din ce este în afara omului nu poate să‑l facă necurat, intrând în el. Dar ce iese din om, aceea îl face necurat. 16 [Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.]” 17 După ce a lăsat mulțimea și a intrat în casă, ucenicii Lui L‑au întrebat cu privire la pilda aceasta. 18 El le‑a zis: „Și voi sunteți fără pricepere? Nu înțelegeți că nimic din ce intră în om din afară nu‑l poate face necurat? 19 Aceasta pentru că nu intră în inima lui, ci în pântec și apoi iese afară, în hazna” , curățind astfel toate bucatele. 20 El le‑a mai zis: „Ce iese din om, aceea îl face necurat. 21 Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, desfrânările, hoțiile, uciderile, 22 adulterele, lăcomiile, răutățile, înșelăciunea, nerușinarea, invidia , blasfemia, trufia, nechibzuința. 23 Toate aceste rele ies dinăuntru și îl fac pe om necurat.”
Femeia siro‑feniciană
(Matei 15:21‑28)24 Isus a plecat de acolo și S‑a dus în ținutul Tirului [și al Sidonului]. A intrat într‑o casă, dorind să nu știe nimeni că este acolo , dar n‑a putut să rămână ascuns. 25 Ci, îndată, o femeie a cărei fiică avea un duh necurat a auzit despre El și a venit și I‑a căzut la picioare. 26 Femeia aceasta era vorbitoare de limbă greacă, de obârșie siro‑feniciană. Ea L‑a rugat să scoată demonul din fiica ei. 27 Isus i‑a zis: „Lasă mai întâi să se sature copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s‑o arunci la căței!” 28 „Da, Doamne”, I‑a răspuns ea, „dar și cățeii mănâncă sub masă din firimiturile copiilor!” 29 Atunci Isus i‑a zis: „Pentru cuvântul acesta, du‑te; a ieșit demonul din fiica ta.” 30 Când s‑a dus femeia acasă, a găsit copila culcată în pat, iar demonul ieșise din ea.
Vindecarea unui surdomut
31 Isus a părăsit iarăși ținutul Tirului și a venit prin Sidon către Marea Galileei, în ținutul Decapole. 32 I‑au adus un surd care era și gângav și L‑au rugat să‑Și pună mâna peste el. 33 El l‑a luat deoparte din mulțime, apoi Și‑a pus degetele în urechile lui și i‑a atins limba cu scuipatul Său . 34 Și‑a ridicat ochii spre cer, a suspinat și a zis: „Effata” , care înseamnă: „Deschide‑te!” 35 Îndată i s‑au deschis urechile, i s‑a dezlegat limba și vorbea foarte deslușit. 36 Isus le‑a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea mai stăruitor , cu atât Îl vesteau mai mult. 37 Ei erau uimiți peste măsură și ziceau: „Cât de bine le face pe toate! Chiar și pe surzi îi face să audă și pe muți să vorbească!”
Isus și tradiția bătrânilor
(Mt. 15:1-20)1 Fariseii și unii dintre cărturarii care veniseră de la Ierusalim s-au adunat la El 2 și i-au văzut pe câțiva dintre ucenicii Lui că mănâncă pâine cu mâinile întinate, adică nespălate. 3 (Căci fariseii și toți iudeii nu mănâncă dacă nu-și spală cu atenție mâinile, ținând astfel tradiția bătrânilor. 4 Iar când se întorc de la piață, nu mănâncă dacă nu s-au spălat. Și mai sunt multe alte lucruri pe care le-au primit ei să le țină, cum ar fi: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a vaselor de bronz și a paturilor.)
5 Atunci fariseii și cărturarii L-au întrebat pe Isus:
‒ De ce ucenicii Tăi nu umblă potrivit cu tradiția bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile întinate?
6 El le-a răspuns:
‒ Ipocriților! Bine a profețit Isaia despre voi, așa cum este scris:
„Poporul acesta Mă onorează cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine!
7 Degeaba însă Mi se închină ei,
dând ca învățături
niște porunci de-ale oamenilor!“.
8 Voi, lăsând porunca lui Dumnezeu, țineți strâns tradiția oamenilor: spălarea ulcioarelor și a cănilor și multe alte lucruri de felul acesta pe care le faceți.
9 Apoi le-a zis:
‒ Și ați respins frumos porunca lui Dumnezeu ca să păstrați tradiția voastră! 10 Căci Moise a zis: „Să-ți respecți tatăl și mama“ și „Cel ce-și vorbește de rău tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea“ . 11 Însă voi ziceți: „Un om nu este vinovat dacă îi spune tatălui său sau mamei sale: «Orice ajutor ai putea primi de la mine este korban»“ (adică este deja închinat ca dar lui Dumnezeu ). 12 Astfel, voi nu-l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl sau mama lui 13 și desființați Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră pe care o răspândiți. Și faceți multe alte lucruri de felul acesta.
Lucrurile care îl întinează pe om
14 Isus a chemat din nou mulțimea și a zis: „Ascultați-Mă cu toții și înțelegeți! 15 Nu există nimic din afara omului, care, intrând în el, să-l poată întina, ci lucrurile care ies din om, acelea îl întinează!“. 16 Dacă are cineva urechi de auzit să audă!
17 După ce a lăsat mulțimea și a intrat în casă, ucenicii Lui L-au întrebat despre pildă. 18 El le-a zis: „Și voi sunteți tot fără pricepere? Nu înțelegeți că orice intră în om din exterior nu-l poate întina, 19 fiindcă nu intră în inima lui, ci în stomac, apoi iese în latrină, el dând afară astfel toată mâncarea?“ .
20 Apoi a zis: „Ceea ce iese din om, aceea îl întinează pe om. 21 Căci din interior, din inima omului, ies gândurile rele, preacurviile, furturile, crimele, 22 adulterele, lăcomiile, răutățile, viclenia, depravarea, ochiul rău, blasfemia, mândria și nesăbuința. 23 Toate aceste rele ies din interior și îl întinează pe om“.
Credința femeii siro-feniciene
(Mt. 15:21-28)24 Isus a plecat de acolo și S-a dus în regiunile Tyrului și Sidonului. Dorind să nu știe nimeni că Se află acolo, a intrat într-o casă, dar n-a putut rămâne neobservat, 25 ci imediat, o femeie care auzise despre El și a cărei fetiță avea un duh necurat, a venit la El și I-a căzut la picioare. 26 Femeia era o grecoaică, originară din Siro-Fenicia.
Ea L-a rugat să alunge demonul din fata ei, 27 dar Isus i-a zis:
‒ Lasă să se sature mai întâi copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței.
28 Însă ea a răspuns și i-a zis:
‒ Da, Doamne, dar și cățeii de sub masă mănâncă din firimiturile copiilor.
29 Atunci El i-a zis:
‒ Pentru răspunsul acesta, du-te. Demonul a ieșit din fata ta.
30 Ea a plecat acasă și a găsit copilul culcat pe pat, iar demonul ieșise.
Isus vindecă un surdo-mut
(Mt. 15:29-31)31 Atunci Isus a ieșit iarăși din teritoriul Tyrului și S-a dus, prin Sidon, la Marea Galileei, în mijlocul teritoriului Decapolisului. 32 Au adus la El un surd, care totodată vorbea greu, și L-au rugat să-Și pună mâna peste el.
33 Isus l-a luat deoparte din mulțime, Și-a pus degetele în urechile lui și i-a atins limba cu scuipatul Lui. 34 Apoi a privit spre cer, a oftat și a zis: „Efata!“, care înseamnă: „Deschide-te!“. 35 Și imediat i s-au deschis urechile, i s-a descleștat limba și a început să vorbească bine. 36 Isus le-a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea să nu spună, cu atât ei proclamau aceasta mai mult. 37 Ei erau uimiți peste măsură și ziceau: „El pe toate le face bine. Chiar și pe surzi îi face să audă, iar pe muți să vorbească!“.