Galaadul, dat lui Gad și lui Ruben
1 Fiii lui Ruben și fiii lui Gad aveau vite multe, nespus de multe. Ei s‑au uitat la ținutul Iazer și la ținutul Galaad și iată că locul era potrivit pentru vite. 2 Atunci, fiii lui Gad și fiii lui Ruben au venit la Moise, la preotul Eleazar și la mai‑marii adunării și le‑au zis: 3 „Cetățile Atarot, Dibon, Iazer, Nimra , Heșbon, Elale, Sebam , Nebo și Beon – 4 și anume ținutul pe care l‑a lovit DOMNUL înaintea adunării lui Israel – sunt potrivite pentru vite, iar robii tăi au vite.” 5 Apoi au adăugat: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, să se dea țara aceasta ca moșie robilor tăi; nu ne obliga să trecem Iordanul!”
6 Moise le‑a răspuns fiilor lui Gad și fiilor lui Ruben: „Oare frații voștri să meargă la război, iar voi să rămâneți aici? 7 De ce vreți să‑i descurajați pe fiii lui Israel și să‑i faceți să nu treacă în țara pe care le‑o dă DOMNUL? 8 Așa au făcut și părinții voștri când i‑am trimis din Cadeș‑Barnea să iscodească țara. 9 S‑au suit până la valea Eșcol și, după ce au iscodit țara, i‑au descurajat pe fiii lui Israel și i‑au făcut să nu intre în țara pe care le‑o dădea DOMNUL. 10 Și DOMNUL S‑a aprins de mânie în ziua aceea și a jurat astfel: 11 «Bărbații care s‑au suit din Egipt, de la vârsta de douăzeci de ani în sus , nu vor vedea ținutul pe care l‑am jurat lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, căci nu m‑au urmat întru totul , 12 în afară de Caleb, fiul lui Iefune, chenizitul, și de Iosua, fiul lui Nun, care L‑au urmat întru totul pe DOMNUL.» 13 DOMNUL S‑a aprins de mânie împotriva fiilor lui Israel și i‑a făcut să rătăcească în pustiu patruzeci de ani, până la stingerea întregului neam de oameni care au făcut ce este rău înaintea DOMNULUI. 14 Și iată că v‑ați ridicat voi în locul părinților voștri, un neam de oameni păcătoși, ca să‑L faceți pe DOMNUL să Se aprindă și mai tare de mânie împotriva lui Israel! 15 Căci, dacă vă întoarceți de la El, va îngădui ca Israel să rătăcească mai departe în pustiu și veți nimici tot poporul acesta.”
16 Ei s‑au apropiat de Moise și au zis: „Vom face aici ocoale de turme pentru vitele noastre și cetăți pentru copilașii noștri, 17 dar noi ne vom înarma și o vom lua înaintea fiilor lui Israel, până îi vom duce în locul care le este rânduit. Copilașii noștri vor locui în aceste cetăți întărite, feriți de locuitorii țării. 18 Nu ne vom întoarce în casele noastre până când fiecare din fiii lui Israel nu va fi pus stăpânire pe moștenirea lui 19 și nu vom moșteni nimic cu ei dincolo de Iordan, nici mai departe, pentru că noi ne‑am primit moștenirea dincoace de Iordan, la răsărit.”
20 Moise le‑a zis: „Dacă faceți așa, dacă vă înarmați pentru război înaintea DOMNULUI, 21 dacă toți cei înarmați trec Iordanul înaintea DOMNULUI, până când îi va izgoni pe vrăjmașii Lui dinaintea Lui, 22 și dacă vă veți întoarce înapoi numai după ce țara va fi supusă înaintea DOMNULUI, atunci veți fi fără vină înaintea DOMNULUI și înaintea lui Israel, și ținutul acesta va fi moșia voastră înaintea DOMNULUI. 23 Dar, dacă nu faceți așa, vedeți că păcătuiți împotriva DOMNULUI și să știți că păcatul vostru vă va ajunge! 24 Zidiți cetăți pentru copilașii voștri și ocoale pentru turmele voastre și împliniți cuvântul care v‑a ieșit din gură!” 25 Fiii lui Gad și fiii lui Ruben i‑au zis lui Moise astfel: „Robii tăi vor face tot ce poruncește domnul nostru. 26 Copilașii noștri, nevestele noastre, turmele noastre și toate animalele noastre vor rămâne în cetățile Galaadului, 27 iar robii tăi, toți înarmați pentru război, vor merge la război înaintea DOMNULUI, după cum zice domnul nostru.”
28 Moise le‑a dat porunci cu privire la ei preotului Eleazar, lui Iosua, fiul lui Nun, și capilor de familie din semințiile fiilor lui Israel. 29 Moise le‑a zis: „Dacă fiii lui Gad și fiii lui Ruben trec Iordanul împreună cu voi, înarmați cu toții de război înaintea DOMNULUI, după ce țara va fi supusă înaintea voastră, să le dați ca moșie ținutul Galaadului. 30 Dar, dacă nu vor trece înarmați împreună cu voi, să primească moșie în mijlocul vostru în țara Canaanului.” 31 Fiii lui Gad și fiii lui Ruben au răspuns astfel: „Ce le‑a spus robilor tăi DOMNUL, aceea vom face. 32 Vom trece înarmați înaintea DOMNULUI în țara Canaanului, dar moșia moștenirii noastre va rămâne cu noi dincoace de Iordan.”
33 Moise le‑a dat fiilor lui Gad și fiilor lui Ruben și unei jumătăți din seminția lui Manase, fiul lui Iosif, regatul lui Sihon, regele amoriților, și regatul lui Og, regele Bașanului, țara cu cetățile ei și cu ținutul din jurul cetăților țării. 34 Fiii lui Gad au zidit cetățile întărite Dibon , Atarot, Aroer , 35 Atrot‑Șofan, Iazer , Iogbeha, 36 Bet‑Nimra și Bet‑Haran și ocoale pentru turme.
37 Fiii lui Ruben au zidit cetățile Heșbon, Elale, Chiriataim, 38 Nebo și Baal‑Meon , ale căror nume au fost schimbate , și Sibma. Ei au pus alte nume cetăților pe care le‑au zidit.
39 Fiii lui Machir , fiul lui Manase, au mers împotriva Galaadului și l‑au cucerit și i‑au izgonit pe amoriții care erau acolo. 40 Moise i‑a dat Galaadul lui Machir, fiul lui Manase, care s‑a așezat acolo. 41 Iair , fiul lui Manase, s‑a dus, a cucerit târgurile lor și le‑a numit Târgurile lui Iair . 42 Novah s‑a dus, a cucerit Chenatul, împreună cu satele care țineau de el, și l‑a numit Novah, după numele său.
Așezarea semințiilor transiordaniene
(Deut. 3:12-20)1 Fiii lui Ruben și fiii lui Gad, care aveau foarte multe turme, au văzut că pământurile Iazerului și Ghiladului erau locuri bune pentru vite.
2 Ei au venit la Moise, la preotul Elazar și la conducătorii comunității, zicând:
3 ‒ Atarot, Dibon, Iazer, Nimra, Heșbon, Eleale, Sebam, Nebo și Beon, 4 pe care le-a învins Domnul înaintea comunității lui Israel, sunt o regiune bună pentru vite, iar slujitorii tăi au vite.
5 Apoi au zis:
‒ Dacă am găsit bunăvoință înaintea ta, dă regiunea aceasta în proprietatea slujitorilor tăi și nu ne trece dincolo de Iordan.
6 Moise le-a zis fiilor lui Gad și fiilor lui Ruben:
‒ Frații voștri se pregătesc de război, iar voi vreți să rămâneți aici? 7 De ce vreți să descurajați inima fiilor lui Israel, ca să nu mai treacă în țara pe care le-a dat-o Domnul? 8 Așa au făcut și părinții voștri când i-am trimis din Kadeș-Barnea să cerceteze țara. 9 După ce s-au dus până la Valea Eșcol și au văzut țara, au descurajat inima fiilor lui Israel, ca să nu mai intre în țara pe care le-a dat-o Domnul. 10 Domnul S-a mâniat în ziua aceea și a jurat, zicând: 11 „Pentru că nu M-au urmat din toată inima lor, niciun om peste douăzeci de ani, care a ieșit din Egipt, nu va vedea țara pe care am promis-o prin jurământ lui Avraam, Isaac și Iacov, 12 în afară de Caleb, fiul chenizitului Iefune, și Iosua, fiul lui Nun, căci ei L-au urmat pe Domnul din toată inima“. 13 Atunci Domnul S-a mâniat pe Israel și i-a făcut să rătăcească în deșert timp de patruzeci de ani, până când a pierit toată generația care făcuse ce este rău înaintea ochilor Domnului.
14 Și iată că acum vă ridicați voi, copii de păcătoși, și luați locul părinților voștri ca să aprindeți și mai tare mânia Domnului împotriva lui Israel. 15 Căci, dacă nu-L veți mai urma, El Își va părăsi iarăși poporul în deșert, iar cauza distrugerii lor veți fi voi.
16 Atunci ei s-au apropiat de Moise și i-au zis:
‒ Vom construi aici țarcuri pentru turmele noastre și cetăți pentru copiii noștri. 17 Apoi ne vom înarma în grabă și vom merge înaintea fiilor lui Israel, până îi vom duce la locul lor. În acest timp copiii noștri vor locui în cetăți fortificate pentru a fi protejați de locuitorii țării. 18 Nu ne vom întoarce la familiile noastre înainte ca fiecare dintre fiii lui Israel să-și fi primit moștenirea. 19 Nu vom mai moșteni nimic împreună cu ei dincolo de Iordan, nici mai departe, pentru că moștenirea noastră este la est de Iordan.
20 Moise le-a zis:
‒ Dacă veți face așa, dacă vă veți înarma ca să luptați înaintea Domnului, 21 dacă veți trece cu toți oamenii înarmați dincolo de Iordan, înaintea Domnului, până când El îi va alunga dinaintea Sa pe toți dușmanii Lui, 22 și dacă vă veți întoarce numai după ce țara va fi adusă sub stăpânirea Domnului, atunci veți fi fără vină înaintea Domnului și înaintea lui Israel, iar teritoriul acesta va fi proprietatea voastră înaintea Domnului. 23 Dar, dacă nu veți face așa, atunci veți păcătui înaintea Domnului și puteți fi siguri că păcatul vostru vă va ajunge. 24 Construiți cetăți pentru copiii voștri și țarcuri pentru turmele voastre, dar faceți potrivit cu ce v-a ieșit din gură.
25 Fiii lui Gad și fiii lui Ruben i-au vorbit lui Moise, zicând:
‒ Noi, slujitorii tăi, vom face întocmai după poruncile stăpânului nostru. 26 Copiii și soțiile noastre, turmele și vitele noastre vor rămâne aici în fortificațiile Ghiladului. 27 Dar slujitorii tăi, toți cei înarmați pentru război, vor trece dincolo ca să lupte înaintea Domnului, așa cum zice stăpânul nostru.
28 Atunci Moise a dat porunci, cu privire la ei, preotului Elazar, lui Iosua, fiul lui Nun, și conducătorilor familiilor din semințiile fiilor lui Israel.
29 Moise le-a zis:
‒ Dacă fiii lui Gad și fiii lui Ruben, toți cei înarmați pentru război, vor trece cu voi Iordanul înaintea Domnului și veți supune țara, atunci să le dați Ghiladul în stăpânire. 30 Dar, dacă nu vor trece dincolo înarmați împreună cu voi, atunci să li se dea o proprietate în mijlocul vostru în țara Canaanului.
31 Fiii lui Gad și fiii lui Ruben au răspuns, zicând:
‒ Slujitorii tăi vor face așa cum a spus Domnul. 32 Vom trece înarmați în țara Canaanului înaintea Domnului, iar proprietatea pe care o moștenim să fie de partea aceasta a Iordanului.
33 Atunci Moise a dat fiilor lui Gad, fiilor lui Ruben și uneia din jumătățile seminției lui Manase, fiul lui Iosif, regatul lui Sihon, regele amoriților, și regatul lui Og, regele Bașanului – țara cu cetățile ei, cu teritoriile cetăților țării de jur împrejur.
34 Fiii lui Gad au construit Dibonul, Atarotul, Aroerul, 35 Atrot-Șofanul, Iazerul, Iogbeha, 36 Bet-Nimra și Bet-Haranul, cetăți fortificate, precum și țarcuri pentru turme.
37 Fiii lui Ruben au reconstruit Heșbonul, Eleale, Chiriataim, 38 precum și Nebo și Baal-Meon (aceste nume au fost schimbate) și Sibma. Ei au pus alte nume cetăților pe care le-au construit.
39 Urmașii lui Machir, fiul lui Manase, s-au îndreptat către Ghilad, l-au cucerit și i-au alungat pe amoriții care locuiau acolo. 40 Atunci Moise i-a dat Ghiladul lui Machir, fiul lui Manase, și el a locuit acolo. 41 Iair, urmașul lui Manase, a luat în stăpânire și el câteva așezări și le-a numit Havot-Iair. 42 Nobah a cucerit Chenatul și satele din împrejurimile lui și l-a numit Nobah, după numele lui.