Urarea
1 Pavel, întemnițat al lui Hristos Isus, și fratele Timotei către preaiubitul Filimon, tovarășul nostru de lucru 2 (și, de asemenea, către sora Apfia și Arhip , tovarășul nostru de luptă), și către biserica din casa ta: 3 har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!
Dragostea și credința lui Filimon
4 Îi mulțumesc totdeauna Dumnezeului meu ori de câte ori îmi aduc aminte de tine în rugăciunile mele, 5 pentru că am auzit despre dragostea și credința pe care le ai față de Domnul Isus și față de toți sfinții. 6 Îl rog ca participarea ta la credință să se arate prin fapte, în vederea cunoașterii oricărui bine care ne stă în putere pentru Hristos. 7 Într‑adevăr, am avut o mare bucurie și mângâiere datorită dragostei tale, fiindcă, frate, inimile sfinților au fost înviorate prin tine.
Pledoaria lui Pavel pentru Onisim
8 De aceea, măcar că în Hristos am toată îndrăzneala să‑ți poruncesc ce trebuie să faci, 9 vreau mai degrabă să‑ți fac o rugăminte în numele dragostei, eu, de acum bătrânul Pavel și întemnițat al lui Hristos Isus. 10 Te rog pentru copilul meu pe care l‑am născut în lanțurile mele, pentru Onisim , 11 care altădată ți‑a fost nefolositor, dar care acum ne va fi folositor și ție, și mie. 12 Ți‑l trimit înapoi pe el, inima mea. 13 Aș fi dorit să‑l țin la mine, ca să‑mi slujească în locul tău cât sunt în lanțuri pentru Evanghelie, 14 dar fără învoirea ta n‑am vrut să fac nimic, pentru ca binele pe care mi‑l faci să nu fie silit, ci de bunăvoie.
15 Poate că el a ajuns despărțit de tine pentru o vreme tocmai ca să‑l primești înapoi pentru veșnicie, 16 dar nu ca pe un rob, ca mai înainte, ci mult mai mult, ca pe un frate preaiubit mai ales de mine și cu atât mai mult de tine, atât omenește, cât și în Domnul! 17 Dacă mă socotești tovarășul tău , primește‑l ca pe mine însumi! 18 Iar dacă ți‑a pricinuit vreo pagubă sau îți este dator cu ceva, pune totul în socoteala mea. 19 Eu, Pavel – scriu cu mâna mea – eu voi plăti paguba ; ca să nu‑ți mai zic că tu însuți îmi ești dator mie. 20 Da, frate, fă‑mi binele acesta în Domnul: înviorează‑mi inima în Hristos!
21 Ți‑am scris fiindcă sunt încredințat de ascultarea ta și știu că vei face chiar mai mult decât îți zic. 22 Totodată, pregătește‑mi un loc de găzduire, căci nădăjduiesc să vă fiu dăruit datorită rugăciunilor voastre!
Salutări finale
23 Epafras , tovarășul meu de temniță în Hristos Isus, îți trimite salutări; 24 tot așa și Marcu , Aristarh , Dima și Luca , tovarășii mei de lucru.
25 Harul Domnului [nostru] Isus Hristos să fie cu duhul vostru! Amin!
1 Pavel, încătușat pentru Cristos Isus, și fratele Timotei,
către preaiubitul Filimon, lucrător împreună cu noi, 2 către sora Apfia, către Arhippos, soldat împreună cu noi, și către biserica din casa ta:
3 Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Cristos!
Mulțumire și rugăciune
4 Îi mulțumesc Dumnezeului meu ori de câte ori îmi aduc aminte de tine în rugăciunile mele, 5 pentru că aud de credința ta în Domnul Isus și de dragostea ta față de toți sfinții. 6 Mă rog ca părtășia ta cu noi la credință să fie eficientă, astfel încât să ai cunoștință de tot binele care se face între noi în Cristos. 7 Am avut o mare bucurie și o mare mângâiere datorită dragostei tale, frate, pentru că simțămintele sfinților au fost înviorate prin tine.
Cererea lui Pavel referitoare la Onisim
8 De aceea, cu toate că am o mare îndrăzneală în Cristos să-ți poruncesc ce este potrivit să faci , 9 prefer , mai degrabă, să-ți fac o rugăminte în numele dragostei, eu, Pavel, așa cum sunt, bătrân, iar acum și încătușat pentru Cristos Isus: 10 aș vrea să te rog ceva cu privire la copilul meu, Onisim, pe care l-am născut în lanțurile mele . 11 Cândva, el ți-a fost nefolositor, dar acum ne este folositor, atât ție, cât și mie.
12 Ți-l trimit înapoi, pe el, inima mea. 13 Aș fi dorit să-l țin lângă mine, ca să-mi slujească în locul tău, cât timp sunt în lanțuri pentru Evanghelie, 14 dar nu am vrut să fac nimic fără consimțământul tău, pentru ca binele pe care-l faci să nu fie din constrângere, ci de bunăvoie. 15 Poate că el a fost despărțit de tine pentru un timp tocmai ca să-l ai înapoi pe vecie, 16 dar nu ca pe un sclav, ci mai presus de un sclav, ca pe un frate preaiubit, mai ales de mine și cu atât mai mult de tine, atât în chip firesc, cât și în Domnul.
17 Așadar, dacă mă consideri prieten, primește-l ca pe mine însumi! 18 Iar dacă ți-a făcut ceva rău sau îți datorează ceva, pune aceasta în socoteala mea. 19 Eu, Pavel, scriu aceasta cu mâna mea: eu voi plăti înapoi – ca să nu-ți zic că îmi ești dator chiar cu tine însuți. 20 Da, frate, vreau să am un câștig de la tine în Domnul. Înviorează-mi simțămintele în Cristos! 21 Îți scriu fiind convins de ascultarea ta, știind că vei face chiar mai mult decât îți spun.
22 Totodată, pregătește-mi un loc de găzduire, căci sper ca, prin rugăciunile voastre, să vă fiu dat înapoi.
23 Epafras, frate în Cristos Isus și prizonier alături de mine, te salută.
24 De asemenea, te salută și Marcu, Aristarhus, Demas și Luca, lucrători împreună cu mine.
25 Harul Domnului Isus Cristos să fie cu duhul vostru!