Căderea Babilonului
1 După aceea, am văzut coborându‑se din cer un alt înger, care avea o mare putere; și pământul s‑a luminat de slava lui. 2 El a strigat cu glas tare și a zis:
„A căzut, a căzut Babilonul cel mare!
A ajuns locuință a demonilor,
închisoare a oricărui duh necurat,
închisoare a oricărei păsări necurate,
închisoare a oricărei fiare necurate și respingătoare,
3 pentru că din vinul mâniei desfrâului ei
au băut toate neamurile
și împărații pământului s‑au desfrânat cu ea
și negustorii pământului prin risipa desfătării ei s‑au îmbogățit.”
4 Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea:
„Ieșiți din mijlocul ei, poporul Meu,
ca să nu fiți părtași la păcatele ei
și să nu fiți loviți cu urgiile ei!
5 Căci până la cer s‑au îngrămădit păcatele ei
și Dumnezeu Și‑a adus aminte de nelegiuirile ei.
6 Răsplătiți‑i cum v‑a răsplătit și ea!
Dați‑i de două ori pentru faptele ei!
În potirul amestecat de ea turnați îndoit !
7 Pe cât s‑a slăvit și s‑a desfătat,
pe atât dați‑i chin și tânguire!
Fiindcă zice în inima ei:
«Sunt împărăteasă ,
nu sunt văduvă,
nu voi cunoaște nicidecum tânguirea.»
8 De aceea, într‑o singură zi vor veni urgiile ei:
molima, tânguirea și foametea.
Și va fi mistuită de foc,
pentru că Domnul Dumnezeu, care a judecat‑o, este tare.
9 Vor plânge și vor boci după ea împărații pământului, care s‑au desfrânat și s‑au desfătat cu ea, când vor vedea fumul arderii ei. 10 Vor sta departe, de teama chinului ei, și vor zice:
«Vai! vai! cetatea cea mare,
Babilon, cetatea cea tare!
Într‑un ceas ți‑a venit judecata!»
11 Negustorii pământului plâng și jelesc după ea, pentru că nimeni nu le mai cumpără marfa: 12 marfă de aur, argint, pietre scumpe, mărgăritare, in subțire, purpură, mătase și țesături stacojii, felurite soiuri de lemn parfumat, felurite vase de fildeș, de lemn scump, de aramă, de fier și de marmură, 13 scorțișoară, mirodenii, ierburi aromate, mir, tămâie, vin, ulei, floarea făinii, grâu, vite, oi, cai, căruțe, trupuri și suflete de oameni.
14 Și roadele râvnite de sufletul tău
s‑au dus de la tine.
Toate lucrurile alese, strălucite,
au pierit de la tine
și nicidecum nu le vei mai găsi.
15 Cei ce fac negoț cu aceste lucruri, care s‑au îmbogățit de pe urma ei, vor sta departe, de teama chinului ei. Vor plânge, se vor tângui 16 și vor zice:
«Vai! vai! Cetatea cea mare,
care era îmbrăcată în in subțire,
în purpură și stacojiu,
care era împodobită cu aur,
pietre scumpe și mărgăritare!
17 Într‑un ceas s‑au prăpădit atâtea bogății!»
Și toți cârmacii, toți cei ce merg cu corabia în vreun loc, corăbieri și toți cei ce lucrează pe mare stăteau departe 18 și , când au văzut fumul arderii ei, au început să strige: «Cine mai este asemenea cetății celei mari?» 19 Și își aruncau țărână în cap, plângeau, se tânguiau, țipau și ziceau:
«Vai! vai! Cetatea cea mare!
Toți cei ce aveau corăbii pe mare s‑au îmbogățit
în urma belșugului ei,
dar într‑un ceas a fost pustiită!»
20 Bucură‑te de ea, cerule ,
și voi , sfinților, apostolilor și profeților,
pentru că Dumnezeu a judecat‑o și v‑a făcut dreptate!”
21 Atunci, un înger puternic a ridicat o piatră ca o piatră uriașă de moară, a aruncat‑o în mare și a zis:
„Cu așa repeziciune va fi aruncat
Babilonul, cetatea cea mare,
și nu va mai fi găsit!
22 Sunetul celor ce cântă din harfă,
sunetul muzicanților,
al celor ce cântă din fluiere și trâmbițe,
nu se va mai auzi în tine.
Niciun meșter în vreun meșteșug oarecare
nu se va mai găsi la tine,
și uruitul morii
nu se va mai auzi în tine.
23 Lumina lămpii
nu va mai lumina în tine
și glasul mirelui și al miresei
nu se va mai auzi în tine,
pentru că negustorii tăi erau mai‑marii pământului,
pentru că prin vrăjitoria ta
au fost amăgite toate neamurile.”
24 Și pentru că în ea a fost găsit sângele profeților și al sfinților
și al tuturor celor ce au fost înjunghiați pe pământ.
Căderea Babilonului
1 După acestea, am văzut un alt înger, care cobora din Cer și avea o mare autoritate. Pământul a fost luminat de gloria lui.
2 El a strigat cu glas tare, zicând:
„A căzut, a căzut Babilonul cel mare!
A devenit o locuință a demonilor,
un adăpost pentru orice duh necurat,
un adăpost pentru orice pasăre necurată,
un adăpost pentru orice fiară necurată și detestată,
3 pentru că din vinul furiei preacurviei ei
au băut toate națiunile.
Regii pământului au preacurvit cu ea,
iar negustorii pământului s-au îmbogățit
din puterea senzualității ei!“.
4 Am auzit un alt glas din Cer, zicând:
„Ieși afară din ea, poporul Meu,
ca să nu fii părtaș păcatelor ei
și să nu primești din urgiile ei,
5 pentru că păcatele ei s-au îngrămădit până la cer,
iar Dumnezeu Și-a adus aminte de nelegiuirile ei!
6 Răsplătiți-i, așa cum i-a răsplătit și ea pe alții ,
și plătiți-i înapoi dublu pentru faptele ei.
În paharul în care a amestecat ea,
amestecați-i o porție dublă!
7 Dați-i tot atâta chin și jale,
pe cât s-a glorificat ea pe sine
și a trăit în senzualitate!
Pentru că zice în inima ei:
«Șed ca o regină,
nu sunt o văduvă
și nu voi vedea niciodată jalea!».
8 De aceea urgiile vor veni asupra ei într-o singură zi
– moarte, jale și foamete –
și va fi arsă în foc,
pentru că Domnul Dumnezeu,
Care o judecă, este puternic.
9 Împărații pământului, care au preacurvit cu ea și au trăit în senzualitate, o vor plânge și o vor boci, când vor vedea fumul arderii ei. 10 Ei vor sta departe, de frica chinului ei, zicând:
«Vai, vai, cetatea cea mare,
Babilonul, cetatea cea puternică!
Într-un ceas a venit condamnarea ta!».
11 Negustorii pământului o plâng și o jelesc pentru că nimeni nu le mai cumpără marfa: 12 marfă de aur, argint, pietre prețioase, perle; in fin, purpură, mătase și pânză roșie; tot felul de obiecte din lemn de lămâi, tot felul de obiecte din fildeș, tot felul de obiecte din lemn prețios; bronz, fier și marmură; 13 scorțișoară, condimente, tămâie, parfum, tămâie scumpă, vin și ulei de măsline, făină aleasă, grâu, animale de povară, oi, cai, care, trupuri și suflete ale oamenilor.
14 Rodul după care tânjea sufletul tău
s-a dus de la tine;
toate lucrurile tale luxoase și strălucitoare
sunt pierdute pentru tine
și niciodată nu vor mai fi găsite.
15 Cei ce fac comerț cu aceste lucruri, care s-au îmbogățit de pe urma ei, vor sta departe, de frica chinului ei, plângând, jelindu-se 16 și zicând:
«Vai, vai, cetatea cea mare,
îmbrăcată în in fin,
în vișiniu și roșu,
împodobită cu aur,
pietre prețioase și perle!
17 O bogăție atât de mare a fost distrusă într-un singur ceas!».
Orice căpitan de corabie, toți cei ce călătoresc pe mare, marinarii și cei care lucrează pe mare stăteau departe 18 și, văzând fumul arderii ei, strigau, zicând: «Care cetate a mai fost asemenea cetății celei mari?». 19 Ei își aruncau țărână pe cap și strigau, plângând și jelindu-se:
«Vai, vai, cetatea cea mare,
din prosperitatea căreia
s-au îmbogățit toți cei ce aveau corăbii pe mare!
Într-un ceas a fost pustiită!».
20 «Bucură-te de ea, cerule!
Bucurați-vă și voi, sfinților, apostolilor și profeților,
pentru că Dumnezeu a pronunțat judecata împotriva ei,
în favoarea voastră!»“.
21 Un înger puternic a luat o piatră, ca o piatră mare de moară, și a aruncat-o în mare, zicând:
„Cu o asemenea izbitură
va fi aruncat Babilonul, marea cetate,
încât niciodată nu va mai fi găsit!
22 Iar sunetul kitharozilor, al muzicienilor,
al cântăreților la fluier și al trompetiștilor
nu se va mai auzi niciodată în tine!
Niciun meseriaș de nicio meserie,
nu se va mai găsi vreodată în tine;
sunetul morii
nu se va mai auzi niciodată în tine;
23 lumina candelei
nu va mai străluci niciodată în tine;
glasul mirelui și al miresei
nu se vor mai auzi niciodată în tine –
pentru că negustorii tăi erau oamenii de seamă ai pământului,
pentru că prin vrăjitoria ta au fost duse în rătăcire toate națiunile.
24 În ea s-a găsit sângele profeților, al sfinților
și al tuturor celor ce au fost uciși pe pământ“.