Stricăciunea oamenilor
1 Când au început oamenii să se înmulțească pe fața pământului și li s‑au născut fiice, 2 fiii lui Dumnezeu au văzut că fiicele oamenilor sunt frumoase și, dintre toate, și‑au luat de neveste pe acelea pe care și le‑au ales. 3 Atunci, DOMNUL a zis: „Duhul Meu nu va rămâne pururea în om, căci omul nu este decât carne: zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.”
4 Uriașii erau pe pământ în zilele acelea, dar și mai apoi, când intrau fiii lui Dumnezeu la fiicele oamenilor, iar ele le nășteau copii ; aceștia au fost vitejii de odinioară, oameni cu renume.
5 DOMNUL a văzut că răutatea omului era mare pe pământ și că orice pornire a gândurilor din inima lui era îndreptată în fiecare zi numai spre rău. 6 DOMNULUI I‑a părut rău că l‑a făcut pe om pe pământ și S‑a mâhnit în inima Lui. 7 Și DOMNUL a zis: „Îi voi șterge de pe fața pământului pe oamenii pe care i‑am creat, împreună cu vitele, târâtoarele și păsările cerului; căci Îmi pare rău că i‑am făcut.” 8 Dar Noe a căpătat milă înaintea DOMNULUI.
Noe
9 Aceasta este istoria lui Noe.
Noe era un om drept, desăvârșit între cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu. 10 Lui i s‑au născut trei fii: Sem , Ham și Iafet. 11 Pământul era stricat înaintea lui Dumnezeu și plin de violență. 12 Dumnezeu S‑a uitat spre pământ și iată, era stricat, căci orice făptură își stricase calea pe pământ.
13 Atunci, Dumnezeu i‑a zis lui Noe: „Sfârșitul tuturor făpturilor este hotărât înaintea Mea, fiindcă s‑a umplut pământul de violență din pricina lor; iată, am să le nimicesc împreună cu pământul. 14 Fă‑ți o arcă din lemn de gófer ; arca să o faci cu încăperi și să o tencuiești cu smoală pe dinăuntru și pe dinafară. 15 Iată cum s‑o faci: arca să aibă trei sute de coți lungime, cincizeci de coți lățime și treizeci de coți înălțime. 16 Să‑i faci o fereastră , pe care s‑o închei sus, la distanță de un cot. Intrarea arcei s‑o pui într‑o latură a ei; și să‑i faci trei punți: jos, la mijloc și sus. 17 Iată, Eu voi aduce un potop de ape asupra pământului, ca să nimicească orice făptură de sub cer care are suflare de viață; tot ce este pe pământ va pieri. 18 Dar voi încheia legământul Meu cu tine: să intrați în arcă tu și fiii tăi, nevasta ta și nevestele fiilor tăi împreună cu tine. 19 Și din tot ce este viu, din orice făptură, să aduci în arcă perechi din fiecare soi , ca să le ții în viață împreună cu tine; parte bărbătească și parte femeiască să fie. 20 Din păsări după soiul lor, din vite după soiul lor și din toate târâtoarele pământului după soiul lor, să vină la tine, perechi din fiecare soi, ca să le ții în viață. 21 Și tu ia din toate merindele care se mănâncă și adună‑le la tine, ca să vă slujească de hrană ție și lor!”
22 Și Noe a făcut întocmai. După cum îi poruncise Dumnezeu, așa a făcut.
Stricăciunea oamenilor
1 Când au început oamenii să se înmulțească pe fața pământului și li s-au născut fete, 2 fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase și din toate și-au luat de neveste pe acelea pe care și le-au ales. 3 Atunci, Domnul a zis: „Duhul Meu nu va rămâne pururea în om, căci omul nu este decât carne păcătoasă; totuși , zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.” 4 Uriașii erau pe pământ în vremurile acelea și chiar și după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor și le-au născut ele copii; aceștia erau vitejii care au fost în vechime, oameni cu nume. 5 Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ și că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău. 6 I-a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pământ și S-a mâhnit în inima Lui. 7 Și Domnul a zis: „Am să șterg de pe fața pământului pe omul pe care l-am făcut, de la om până la vite, până la târâtoare și până la păsările cerului, căci Îmi pare rău că i-am făcut.”
Noe
8 Dar Noe a căpătat milă înaintea Domnului. 9 Iată care sunt urmașii lui Noe.
Noe era un om neprihănit și fără pată între cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu. 10 Noe a născut trei fii: Sem , Ham și Iafet. 11 Pământul era stricat înaintea lui Dumnezeu; pământul era plin de silnicie. 12 Dumnezeu S-a uitat spre pământ și iată că pământul era stricat, căci orice făptură își stricase calea pe pământ. 13 Atunci, Dumnezeu a zis lui Noe: „Sfârșitul oricărei făpturi este hotărât înaintea Mea, fiindcă au umplut pământul de silnicie; iată, am să-i nimicesc împreună cu pământul. 14 Fă-ți o corabie din lemn de gofer (chiparos); corabia aceasta s-o împarți în cămăruțe și s-o tencuiești cu smoală pe dinăuntru și pe dinafară. 15 Iată cum s-o faci: corabia să aibă trei sute de coți în lungime, cincizeci de coți în lățime și treizeci de coți în înălțime. 16 Să faci corabiei o fereastră , sus, lată de un cot; ușa s-o pui în latura corabiei și să faci un rând de cămări jos, altul la mijloc și altul sus. 17 Și iată că Eu am să fac să vină un potop de ape pe pământ, ca să nimicească orice făptură de sub cer care are suflare de viață; tot ce este pe pământ va pieri. 18 Dar cu tine fac un legământ: să intri în corabie, tu și fiii tăi, nevastă-ta și nevestele fiilor tăi împreună cu tine. 19 Din tot ce trăiește, din orice făptură, să iei în corabie câte două din fiecare soi, ca să le ții vii cu tine: să fie o parte bărbătească și o parte femeiască. 20 Din păsări după soiul lor, din vite după soiul lor și din toate târâtoarele de pe pământ după soiul lor, să vină la tine înăuntru câte două din fiecare soi, ca să le ții cu viață. 21 Și tu ia-ți din toate bucatele care se mănâncă și fă-ți merinde din ele, ca să-ți slujească de hrană ție și lor.” 22 Așa a și făcut Noe : a făcut tot ce-i poruncise Dumnezeu.