Drepturile la care a renunțat Pavel
1 Nu sunt eu liber? Nu sunt eu apostol? Nu L‑am văzut eu pe Isus, Domnul nostru? Nu sunteți voi lucrarea mea în Domnul? 2 Dacă pentru alții nu sunt apostol, sunt totuși pentru voi; căci voi sunteți pecetea apostoliei mele în Domnul. 3 Răspunsul meu de apărare împotriva celor ce mă cercetează este acesta: 4 Oare n‑avem dreptul să mâncăm și să bem? 5 Oare n‑avem dreptul să luăm cu noi o soră, o soție, cum fac ceilalți apostoli și frații Domnului și Chifa? 6 Sau numai eu și Barnaba avem obligația să lucrăm ? 7 Cine merge la oaste pe cheltuiala sa? Cine sădește o vie și nu mănâncă din rodul ei? Sau cine paște o turmă și nu bea din laptele turmei? 8 Oare lucrurile acestea le spun numai după mintea omului? Nu le spune și Legea? 9 În Legea lui Moise este scris: Să nu legi gura boului când treieră grâul! Oare pe boi îi are în vedere Dumnezeu aici? 10 Nu vorbește El mai cu seamă în folosul nostru? Da, pentru noi a fost scris, căci cine ară trebuie să are cu nădejde și cine treieră grâul trebuie să‑l treiere cu nădejdea că va avea parte de el. 11 Dacă noi am semănat printre voi bunurile duhovnicești, ar fi oare prea mult dacă vom secera bunurile voastre materiale? 12 Dacă alții au acest drept asupra voastră, noi și mai mult, nu‑i așa? Dar noi nu ne‑am folosit de dreptul acesta, ci răbdăm totul, ca să nu punem vreo piedică Evangheliei lui Hristos.
13 Nu știți că cei ce îndeplinesc slujbele sfinte se hrănesc din lucrurile de la Templu, iar cei ce slujesc altarului își iau partea de la altar? 14 Tot așa, Domnul a rânduit ca cei ce propovăduiesc Evanghelia să trăiască din Evanghelie. 15 Eu însă nu m‑am folosit de niciunul din aceste drepturi . Și nu vă scriu aceste lucruri ca să cer să se facă așa cu mine, căci aș vrea mai bine să mor decât să‑mi ia cineva motivul de laudă. 16 Dacă vestesc Evanghelia, nu este pentru mine un motiv de laudă, căci trebuie s‑o vestesc; și vai de mine, dacă nu vestesc Evanghelia! 17 Dacă fac lucrul acesta de bunăvoie, am o răsplată, dar dacă îl fac fiindcă sunt constrâns, este o isprăvnicie care mi‑a fost încredințată. 18 Așadar, care este răsplata mea? Este să vestesc fără plată Evanghelia și să nu mă folosesc de dreptul meu în Evanghelie.
19 Căci, deși sunt liber față de toți, m‑am făcut robul tuturor ca să‑i câștig pe cât mai mulți. 20 Cu iudeii m‑am făcut ca un iudeu ca să‑i câștig pe iudei, cu cei de sub Lege m‑am făcut ca și când aș fi fost sub Lege (deși eu unul nu sunt sub Lege) ca să‑i câștig pe cei ce sunt sub Lege, 21 cu cei ce sunt fără lege m‑am făcut ca și cum aș fi fost fără lege (deși nu sunt fără o lege a lui Dumnezeu, ci sunt sub legea lui Hristos) ca să‑i câștig pe cei fără lege. 22 M‑am făcut slab cu cei slabi ca să‑i câștig pe cei slabi. M‑am făcut tuturor totul ca să‑i mântuiesc măcar pe unii din ei. 23 Fac totul pentru Evanghelie ca să am și eu parte de ea.
24 Nu știți că cei ce aleargă în arenă cu toții aleargă, dar numai unul ia premiul? Alergați în așa fel, încât să apucați premiul! 25 Toți atleții se supun la înfrânări de tot felul ca să capete o cunună pieritoare; noi să facem lucrul acesta pentru o cunună nepieritoare ! 26 Eu deci alerg, dar nu ca și când aș fi fără țintă. Lovesc cu pumnii, dar nu ca unul care lovește în vânt. 27 Dimpotrivă , mă port aspru cu trupul meu și îl țin rob ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu respins .