Pocăința oamenilor din Ninive
1 Cuvântul DOMNULUI i‑a vorbit a doua oară lui Iona astfel: 2 „Du‑te de îndată la Ninive, cetatea cea mare, și vestește împotriva ei mesajul pe care ți‑l voi spune!” 3 Și Iona s‑a dus de îndată la Ninive, după cuvântul DOMNULUI. Și Ninive era o cetate foarte mare , cât o călătorie de trei zile.
4 Iona și‑a început umblarea prin cetate și a mers cale de o zi, strigând și zicând : „Încă patruzeci de zile, și Ninive va fi nimicită!” 5 Oamenii din Ninive au crezut în Dumnezeu, au vestit un post și s‑au îmbrăcat în sac, de la cei mai mari până la cei mai mici.
6 Vestea a ajuns la împăratul din Ninive; el s‑a ridicat de pe tron, și‑a lăsat deoparte mantia, s‑a acoperit cu un sac și s‑a așezat în cenușă. 7 Și a dat de știre în Ninive: „Din porunca împăratului și a mai‑marilor lui:
«Oamenii și animalele – vite mari și mici – să nu guste nimic, să nu pască și să nu bea apă! 8 Ci oamenii și animalele să se acopere cu saci, să strige cu putere către Dumnezeu și să se întoarcă fiecare de la calea lui cea rea și de la faptele lui violente ! 9 Cine știe? Poate că Dumnezeu Se va întoarce, Se va căi și va pune capăt mâniei Lui aprinse, ca să nu pierim!»”
10 Când Dumnezeu a văzut faptele lor – cum se întorseseră de la calea lor cea rea –, S‑a căit de răul pe care zisese că îl va aduce peste ei și nu l‑a mai adus.