Complotul împotriva lui Isus
(Matei 26:1‑5. Luca 22:1‑2. Ioan 11:45‑53)1 După două zile erau Paștele și Sărbătoarea Azimelor. Preoții de seamă și cărturarii căutau cum să‑L prindă pe Isus cu viclenie ca să‑L omoare. 2 Căci ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca să nu se facă tulburare în popor!”
Mirul turnat pe capul lui Isus
(Matei 26:6‑13. Ioan 12:1‑8)3 Și , fiind Isus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, pe când stătea la masă, a venit o femeie care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, de mare preț, și, spărgând vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus. 4 Dar erau unii care, mânioși, își spuneau unii altora: „De ce s‑a făcut risipa aceasta de mir? 5 Mirul acesta s‑ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de dinari, care li s‑ar fi putut da săracilor.” Și îi vorbeau aspru femeii. 6 Dar Isus le‑a zis: „Lăsați‑o în pace ! De ce o necăjiți? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine; 7 căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi și le puteți face bine oricând voiți, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna. 8 Ea a făcut ce a putut; Mi‑a uns trupul mai dinainte pentru îngropare. 9 Adevărat vă spun că, oriunde în lume va fi propovăduită Evanghelia [aceasta], se va povesti și ce a făcut femeia aceasta, în amintirea ei.”
Iuda Îl vinde pe Isus
(Matei 26:14‑16. Luca 22:3‑6)10 Iuda Iscariot, unul dintre cei doisprezece, s‑a dus la preoții de seamă să‑L vândă pe Isus . 11 Când au auzit ei lucrul acesta , s‑au bucurat și i‑au făgăduit că‑i vor da bani. Iar el căuta un prilej potrivit ca să‑L dea în mâinile lor.
Prăznuirea Paștelui
(Matei 26:17‑25. Luca 22:7‑14Luca 21‑23. Ioan 13:21‑30)12 În ziua dintâi a Sărbătorii Azimelor, când se jertfea mielul de Paște, ucenicii lui Isus I‑au zis: „Unde vrei să mergem să facem pregătiri ca să mănânci Paștele?” 13 El i‑a trimis pe doi dintre ucenicii Săi și le‑a zis: „Duceți‑vă în cetate și vă va ieși în cale un om ducând un ulcior cu apă; mergeți după el 14 și, acolo unde va intra, să‑i spuneți stăpânului casei: «Învățătorul zice: ‘Unde este odaia pentru Mine, în care să mănânc Paștele cu ucenicii Mei?’» 15 Și vă va arăta o cameră mare, sus, gata așternută: acolo să pregătiți pentru noi.” 16 Ucenicii au plecat, au intrat în cetate și au găsit așa cum le spusese El. Și au pregătit Paștele. 17 Când s‑a înserat , Isus a venit cu cei doisprezece. 18 Pe când stăteau la masă și mâncau, Isus a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde, unul care mănâncă împreună cu Mine .” 19 Ei au început să se întristeze și să‑I zică, unul după altul: „Nu cumva sunt eu?” 20 „Este unul dintre voi doisprezece” , le‑a răspuns El, „care întinge cu Mine în blid. 21 Fiul Omului negreșit Se duce, după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul Omului! Ar fi fost mai bine pentru el dacă nu s‑ar fi născut!”
Cina cea de taină
(Matei 26:26‑30. Luca 22:15‑20. 1 Corinteni 11:23‑25)22 Pe când mâncau, Isus a luat o pâine și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt‑o și le‑a dat‑o, zicând: „Luați, [mâncați:] acesta este trupul Meu!” 23 Apoi, luând un pahar, după ce a adus mulțumire, li l‑a dat și au băut toți din el. 24 Și le‑a zis: „Acesta este sângele Meu, al legământului [celui nou], care se varsă pentru mulți. 25 Adevărat vă spun că nu voi mai bea din rodul viței până în ziua când îl voi bea nou în Împărăția lui Dumnezeu.”
Înștiințarea ucenicilor
(Matei 26:31‑35. Luca 22:31‑34. Ioan 13:36‑38)26 După ce au cântat cântările de laudă, au ieșit spre Muntele Măslinilor. 27 Isus le‑a zis: „[În noaptea aceasta] toți vă veți poticni, pentru că este scris:
Voi bate Păstorul,
și oile vor fi risipite.
28 Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.” 29 Petru i‑a zis: „Chiar dacă toți se vor poticni, eu nu mă voi poticni .” 30 Și Isus i‑a zis: „Adevărat îți spun că astăzi, chiar în noaptea aceasta, înainte să cânte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.” 31 Dar Petru I‑a zis și mai apăsat: „Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, nu mă voi lepăda de Tine.” Și toți spuneau la fel.
Ghetsimani
(Matei 26:36‑46. Luca 22:39‑46)32 S‑au dus apoi într‑un loc numit Ghetsimani. Și Isus le‑a zis ucenicilor Săi: „Stați aici până Mă voi ruga!” 33 I‑a luat cu El pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și a început să Se înfioare și să Se mâhnească. 34 Și le‑a zis: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneți aici și vegheați!” 35 Apoi, mergând puțin mai înainte, a căzut la pământ și Se ruga ca, dacă este cu putință, să treacă de la El ceasul acela. 36 El zicea: „Avva (Tată), Ție toate Îți sunt cu putință; îndepărtează de la Mine paharul acesta! Totuși , facă‑se nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu!” 37 Și a venit la ucenici , pe care i‑a găsit dormind. Și i‑a zis lui Petru: „Simone, dormi? Nici măcar un ceas n‑ai putut să veghezi? 38 Vegheați și rugați‑vă să nu ajungeți în ispită ; duhul este plin de râvnă, dar trupul este neputincios.” 39 S‑a dus iarăși și S‑a rugat, zicând aceleași cuvinte. 40 Apoi a venit din nou și i‑a găsit dormind, pentru că ochii le erau îngreunați; și nu știau ce să‑I răspundă. 41 A venit a treia oară și le‑a zis: „De acum dormiți și odihniți‑vă! Destul! A sosit ceasul! Iată că Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor. 42 Ridicați‑vă , să mergem! Iată, se apropie vânzătorul!”
Prinderea lui Isus
(Matei 26:47‑56. Luca 22:47‑53. Ioan 18:3‑12)43 Și îndată, pe când încă vorbea, a venit Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el au venit o mulțime de oameni cu săbii și cu ciomege, trimiși de preoții de seamă, de cărturari și de bătrâni. 44 Vânzătorul le dăduse un semn, zicând: „Cel pe care‑l voi săruta eu, acela este; să‑l prindeți!” 45 Și venind, s‑a apropiat îndată de Isus , I‑a zis: „Rabbí!” și L‑a sărutat. 46 Atunci ei au pus mâna pe Isus și L‑au prins. 47 Unul dintre cei de față și‑a scos sabia, l‑a lovit pe slujitorul marelui‑preot și i‑a tăiat urechea. 48 Isus le‑a zis: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți. 49 În toate zilele am fost cu voi în Templu dând învățătură, și n‑ați pus mâna pe Mine. Dar acestea sunt ca să se împlinească Scripturile.” 50 Atunci , toți L‑au părăsit și au fugit. 51 După El mergea un tânăr care purta doar o pânză de in peste trupul gol. Au pus mâna pe el, 52 dar el și‑a lăsat pânza și a fugit gol.
Isus, osândit de Sinedriu
(Matei 26:57‑68. Luca 22:54‑55Luca 63‑71. Ioan 18:13‑14Ioan 19‑24)53 Pe Isus L‑au dus la marele‑preot, unde s‑au adunat toți preoții de seamă, bătrânii și cărturarii. 54 Petru L‑a urmat de departe până înăuntru, în palatul marelui‑preot, s‑a așezat împreună cu gărzile și se încălzea la foc. 55 Preoții de seamă și tot Sinedriul căutau o mărturie împotriva lui Isus, ca să‑L omoare, dar nu găseau, 56 pentru că mulți depuneau mărturie mincinoasă împotriva Lui, dar mărturiile lor nu se potriveau. 57 Unii s‑au sculat și au depus mărturie mincinoasă împotriva Lui, zicând: 58 „Noi l‑am auzit zicând: «Eu voi dărâma Templul acesta făcut de mână omenească și în trei zile voi construi un altul, care nu va fi făcut de mână omenească.»” 59 Nici chiar în privința aceasta nu se potrivea mărturia lor. 60 Atunci , marele‑preot s‑a ridicat în picioare în mijlocul adunării și L‑a întrebat pe Isus, zicându‑I: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturie aduc aceștia împotriva ta?” 61 Dar El tăcea și nu răspundea nimic. Marele‑preot L‑a întrebat iarăși și I‑a zis: „Ești tu Hristosul, Fiul Celui Binecuvântat?” 62 Iar Isus i‑a zis: „Eu Sunt. Și‑L veți vedea pe Fiul Omului stând la dreapta Puterii și venind pe norii cerului .” 63 Atunci marele‑preot și‑a rupt hainele și a zis: „Ce nevoie mai avem de martori? 64 Ați auzit blasfemia. Cum vi se pare?” Toți L‑au osândit ca vrednic de moarte. 65 Și unii au început să‑L scuipe, să‑I acopere fața, să‑L bată cu pumnii și să‑I zică: „Profețește!”, iar gărzile L‑au luat și L‑au pălmuit.
Tăgăduirea lui Petru
(Matei 26:69‑75. Luca 22:56‑62. Ioan 18:15‑18Ioan 25‑27)66 Pe când stătea Petru jos în curte, a venit una dintre slujnicele marelui‑preot. 67 Când l‑a văzut încălzindu‑se, l‑a privit țintă și i‑a zis: „Și tu erai cu nazarineanul, cu Isus!” 68 El a tăgăduit și a zis: „Nu știu, nici nu înțeleg ce vrei să zici!” Apoi a ieșit afară, în locul din fața curții; și a cântat cocoșul. 69 Când l‑a văzut, slujnica a început iarăși să le spună celor ce stăteau acolo: „Acesta este dintre ei.” 70 Și el a tăgăduit din nou. După puțină vreme, cei ce stăteau acolo i‑au zis iarăși lui Petru: „Cu adevărat ești dintre ei, căci ești galileean [și vorba ta seamănă cu a lor].” 71 Atunci, el a început să se blesteme și să se jure: „Nu‑l cunosc pe omul acesta despre care vorbiți!” 72 Îndată a cântat cocoșul a doua oară. Și Petru și‑a adus aminte de ceea ce îi spusese Isus: „Înainte să cânte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Și a izbucnit în plâns.
O hachiarimo pa o Isus
1 Pala dui ghesa cărghiolas o ghes le Patragheaco vi le Bocolengo. Ăl bare rașa vi ăl sîcadine rai rodenas sar te hutilen le Isusăs jiungalimasa, vi te mudarăn‐Les. 2 Sostar phenenas: „Na and‐o ghes le praznicosco, te ci cuva cărghiol turburimo, mașcar ăl but manușa.“
O miro șiorghiol p‐o șăro le Isusăsco
3 Ta cana o Isus bășălas le siniate, and‐e Betanie, and‐o chăr le Simonosco o leproso, avileas iech jiuvli, save sas iech choro alabastro mirosa le nardosco ujo, zurales cuci: vi, pala soste pharadeas o choro, șiordeas o miro p‐o șăro le Isusăsco. 4 Varăsavengă anda lende sas‐lengă pharimasa, vi phenenas: „Sostar sas te șiudas cado miro? 5 Cado miro daștisardemas te bichinas‐les pă mai but sar trin șăla rupune, vi te aven dine le ciorăngă.“ Ta sas‐lengă zurales pharo pă codea jiuvli. 6 Ta o Isus phendeas‐lengă: „Te muchăn‐la le paceasa; sostar cărănlacă ghi pharimo? Voi cărdeas iech șucar buchi Mangă; 7 sostar le ciorăn avela te avenvon sa dăiech tumența, vi daștin te cărăn lengă mișto cana camena: ta Man ci aven sa dăiech. 8 Voi cărdeas so daștisardeas; machleas Munro stato mai anglal le prahomasco. 9 Ceaces phenav‐tumengă că, fărcai avela te phenen pa cadea Evanghelia, sa and‐e lumea, avela te phenen so cărdeas cadea jiuvli, te ci avel bistărdini.“ 10 O Iuda Iscarioteano, o iech anda‐l dășudui, găleas cai ăl mai bare rașa, te bichinel‐lengă le Isusăs. 11 Cana așunde von cadea buchi, bucurisaile, vi phende că den‐les rupune. O Iuda rodelas iech cădăsavo ghes, te del‐Les andă lengă vast.
Încărghiol e Patraghi
12 And‐o întușdino ghes le Bocolengo, cana sacrificinas e Patraghi, Lescă ucenice phende‐Lescă: „Cai cames te jias te lașiaras‐Tucă te has e Patraghi?“ 13 Vo tradeas donen anda Pescă ucenice, vi phendeas‐lengă: „Te jian and‐o foro; othe avela te arachăn iechă manușăș savo îngărăl iech choro paiesa: te jian pala leste. 14 Othe cai jiala vo andră, te phenen codolescă savesco sîn o chăr: ‘O Sîcado Rai phendeas: Cai sîn o chăr cai avena ăl chardine, andă savo te hav e Patraghi Mînră ucenicența?’ 15 Vi avela te sîcavel‐tumengă iech baro chăr opral, cărdino lașiardino: othe te lașiarăn‐amengă.“ 16 Ăl ucenice găletar, vi arăsle and‐o foro, vi arachle sar Vo phendeas‐lengă; othe te lașiarăn Patraghi. 17 Racheaco, o Isus avileas le dășudonența. 18 Ta cana bășănas le siniate sar vi hanas, o Isus phendeas: „Ceaces phenav că o iech anda tumende, savo han Manța, avela te bichinel‐Man.“ 19 Len astardeas te fai‐len pharo, vi te phenen‐Lescă iech pala iech‐avrăste: „Ci cuva sîm me?“ 20 „Sîn o iech anda ăl dășudui“, phendeas‐lengă Vo; „ta anume, savo bolel Manța and‐o ciaro. 21 O Șeavo le manușăsco, bi-doșaco, jialtar cadea sar sîn ramome pa Leste. Ta pharo avela codole manușăstar, pa savo sîn bichindino o Șeavo le manușăsco! Mai feder avilo lestar, te ci cărghilo.“
O habe le racheaco le tainaco
22 Ta cana hanas, o Isus leas iech manro; ta, pala soste mișto lașeardeas, phagleas‐les, vi deas‐len, ta phenel: „Len, han, cado sîn Munro stato.“ 23 Pala codea leas iech paharo, ta, andeas naisimo le Devlescă, deas‐lengă, ta savoră pile anda leste. 24 Vi phendeas‐lengă: „Cado sîn Munro rat, o rat le neve phanglimasco, savo șiorghiol anda butende. 25 Ceaces phenav‐tumengă că, ji acanara mai pala codea, ci avela te mai peav anda o rodo le drachango, ji and‐o ghes cana avela te peav les nevo and‐o Raimo le Devlesco.“
Cărăl prinjeandino le Petrescă
26 Pala soste ghilabade ăl ghile le laudimască, avri ta opră găle p‐o plai le Măslinengo. 27 O Isus phendeas‐lengă: „Andă cadea rachi savorăn avela te avel tumen te arachăn andă Mande iech cățîmasco; sostar sîn ramome: ‘Avela te marav le Bacraries vi ăl bacre avena rîsipime.’. 28 Ta, pala soste avela te ușteav anda o merimo, avela te jiav angla tumende and‐e Galileia.“ 29 O Petro phendeas‐Lescă: „Ta savorăn te avela varăso pharimo cățîmasco, man ci avela!“ 30 Ta o Isus phendeas‐lescă: „Ceaces phenav‐tucă că aghes, andă cadea rachi, mai anglal te ghilabal bașno duvar, avela te phenes că ci prinjeanes‐Man trivar.“ 31 Ta o Petro phenel‐Lescă vi mai bare zorasa: „Ta te avelas te trăbul te merav Tusa, sa ci phenav că ci prinjeanav‐Tut.“ Savoră sa cadea phende.
Ghetsimani
32 Pala codea găleatar andă iech than savo baresa sas phandado, savo bușiol Ghetsimani. Ta o Isus phenel Pescă ucenicengă: „Te bășăn cothe ji cana te rughi‐Ma.“ 33 Leas Pesa le Petros, le Iacovos, vi le Ioanos, ta vi astardeas te daraivol vi te hachiargiol zurales phares. 34 Vo phendeas‐lengă: „Munro ghi sîn hutildino merimască pharimastar; bășăn cothe, sar cana ci soven!“ 35 Pala codea găleas iech țîra mai anglal, Vo șiudeas‐Pes le phuveate, vi rughilas‐Pe, sar te daștilas te avel, te nachăl Lestar cado ceaso. 36 Vo phenelas: „Ava, anume: Dada, — Tucă sa ăl buchea daștil‐pe te cărghinon; te durearăs Mandar cado paharo! Ta sa cadea, te ci cărghion sar Me camav, ta sar Tu cames.“ 37 Ta vi avileas cai ăl ucenice, saven arachleas sutinde. Ta vi phenel le Petroscă: „Simone, tu soves? Iech ceaso ci daștisardean te așes sar cana ci soves? 38 Te așen sar cana ci soven ta te vi rughin‐tumen, te ci peren tela o pharimo le jiungalesco; o duho sîn pherdo camlimasa, ta o stato sîn bi‐zoraco.“ 39 Pale găleas, Vi rughisaileas, phendeas sa codola dume. 40 Pala codea pale asbal ta arachleas‐len sutinde; sostar pharile lengă iacha le lindratar. Von ci jianenas so te phenen‐Lescă. 41 Ta pale, jial o tritovar, vi phenel‐lengă: „Acana soven, vi te hodinin‐tumen! Aliciol! Avileas o ceaso! Eta că o Șeavo le Manușăsco sîn dino andă‐l vast le bezehalengo. 42 Ușten opră; te aven te jiastar; eta că pașol o bichinitori!“
O Isus sîn hutildino
43 Ta sa acana, cana Vo încă delas duma, avileas o Iuda, o iech anda‐l dășudui, ta sa lesa avile zurales but manușa săbiența vi rovlența, tradine le bare rașandar, vi le sîcadine randar sar vi catar ăl phure. 44 O bichinitori deas‐len cado sămno: „Saves avela te ciumidav Me, codo sîn; te hutilen‐Les vi te îngărăn te dichăn Lestar.“ 45 Cana avileas o Iuda, eto pașuleas pașa o Isus, ta vi phendeas‐Lescă: „Sîcade Raie!“ Vi ciumideas‐Les but. 46 Atunci codola manușa thode o vast p‐o Isus, vi hutilde‐Les. 47 O iech savo bășălas pașa Leste, avri leas e sabia, maladeas le bare rașasca robașăs, vi tele șindeas lesco can. 48 O Isus leas te del duma, vi phendeas‐lengă: „Avri avilean sar pala iech manuș savo mudarăl, săbiența vi rovlența, te hutilen‐Man. 49 Andă savoră ghes simas‐tumende, vi sîcavas le manușăn and‐o Templo, ta ci hutilden‐Man. Ta sa cadala buchea cărghile te cărghion sar phenel o Divano.“ 50 Atunci sa ăl ucenice găletar sar vi nașletar. 51 Pala Leste jialas iech tărno, pă savo ci sas chanci uredimasco numa iech cotor. Thode o vast pă leste; 52 ta vo muchleas pesco cotor, vi nașlotar and‐e morci nanghi.
O Isus sîn doșalo merimască catar o Sinedrio
53 Le Isusăs îngărăn cai o baro rașai, othe chidineaile sa ăl bare rașa, vi ăl phure sar vi ăl sîcadine rai. 54 O Petre jialas dural pala Leste ji andră and‐e avlin le bare rașașchi: tele bășleas sa le aprozănța, sar vi tatiolas le iagate. 55 Ăl bare rașa vi sa o Soboro rodenas iech mărturie p‐o Isus, te mudarăn‐Les; ta ci arachaighileas ci iech. 56 Sostar but jene thonas mărturie hohamni pă Leste, ta lenghi mărturie ci sas lași. 57 Varăsave uștile vi cărde iech mărturie hohamni pă Leste, vi phende: 58 „Ame așundeam‐Les cana phendeas: ‘Me avela te rimov cado Templo, cărdino le manușăngă vastendar, ta andă trin ghesa, avela te vazdav aver, savo ci avela cărdino le manușăngă vastendar.’.“ 59 Ci andă cado fealo nas lenghi mărturie lași. 60 Atunci o baro rașai uștileas pă pescă pînră mașcar lende, pușleas catar o Isus, vi phendeas‐Lescă: „Ci phenes chanci? Pa soste phenen cadala manușa pa Tute?“ 61 O Isus așelas, vi ci phenelas chanci. O baro rașai pușleas pale, vi phenel‐Lescă: „San Tu, o Hristoso, o Șeavo Codolesco savo sîn mișto lașiardino?“ 62 „Cadea, codo sîm“, phendeas‐lescă o Isus. „Vi avele te dichăn le manușăscă Șeaves sar avela te bășăl pă o ceacio vast le zoraco sar avela te avel p‐ăl nori le cerescă.“ 63 Atunci o baro rașai șindeas pescă rahami pa peste, vi phendeas: „Soste mai trăbul‐amen aver martori? 64 Așundean e hula. Sar fai‐tumen?“ Savoră arachle‐Les doșalo te avel merimasco. 65 Ta varăsave astarde te șiungarden‐Les, te pachiarăn Leschi fața, te marăn‐Les le dumuchănța, vi te phenen‐Lescă: „Proorocisar!“ Ta ăl aproze line‐Les andă‐l pălmi.
O Petro tăgăduil
66 Ta cana bășălas tele and‐e avlin o Petro, avileas e iech anda‐l slujnice le bare rașască. 67 Cana dichleas le Petros că tatiolas, dichleas orta Leste, vi phendeas: „Vi tu sanas le Isusăsa anda o Nazareto!“ 68 Vo lepădil‐pe, vi phendeas: „Ci jianav, vi ci hachiarav so cames te phenes.“ Pala codea avileas avri and‐o pridvoro. Ta vi ghilabal o bașno. 69 Cana dichleas‐les e slujnica, astardeas te phenel codolengă save bășănas othe: „Cado sîn o iech anda codola manușa.“ 70 Vo pale lepădisailo. Pala iech țîra vremea, codola save bășănas othe, phende pale le Petroscă: „Ci daștis te phenes chanci că san o iech anda codola manușa; sostar san Galileiano, vi chiro dumaimo meazol‐pe lengărența.“ 71 Atunci vo astardeas te del pes armaia vi te țolahal pe: „Ci prinjeanav cadale manușăs, pa savo den duma!“ 72 Sa acana eto ghilabadeas o bașno o duitovar. Ta o Petro andeas pescă aminte pa e duma, savi phendeas‐lescă o Isus: „Mai anglal te ghilabal o bașno duvar, te lepădisatut că ci prinjeanes‐Man trivar.“ Sar gîndilas pe thodeas andă peste cadala bucheate, astardeas te rovel.