Isus, înaintea lui Pilat
(Matei 27:1‑2Matei 11‑14. Luca 23:1‑5. Ioan 18:28‑38)1 Și îndată, dimineața , după ce au ținut sfat, preoții de seamă, împreună cu bătrânii, cărturarii și tot Sinedriul, L‑au legat pe Isus, L‑au dus și L‑au dat în mâinile lui Pilat. 2 Pilat L‑a întrebat: „Ești tu regele iudeilor?” Isus i‑a răspuns: „Tu însuți o spui.” 3 Preoții de seamă Îl învinuiau de multe. 4 Pilat L‑a întrebat din nou: „Nu răspunzi nimic? Uite câte învinuiri îți aduc ei!” 5 Dar Isus n‑a mai dat niciun răspuns, așa că Pilat era uimit.
Isus, condamnat la moarte
(Matei 27:15‑26. Luca 23:13‑25. Ioan 18:39–19:16)6 La fiecare sărbătoare, Pilat le elibera un întemnițat pe care‑l cereau ei. 7 În temniță era unul numit Barabba, închis împreună cu niște răzvrătiți care săvârșiseră un omor în timpul unei răscoale. 8 Mulțimea s‑a suit și a început să‑i ceară lui Pilat să le facă potrivit obiceiului. 9 Pilat le‑a răspuns: „Vreți să vi‑l eliberez pe regele iudeilor?” 10 Căci știa că din invidie Îl dăduseră preoții de seamă în mâna lui. 11 Dar aceștia au ațâțat mulțimea ca mai degrabă să‑l elibereze pe Barabba. 12 Pilat a luat din nou cuvântul și le‑a zis: „Atunci, ce vreți să fac cu cel pe care‑l numiți regele iudeilor?” 13 Iar ei au strigat din nou: „Răstignește‑l!” 14 „Dar ce rău a făcut?”, le‑a zis Pilat. Însă ei au început să strige și mai tare: „Răstignește‑l!” 15 Pilat , vrând să facă pe placul mulțimii, l‑a eliberat pe Barabba, iar pe Isus, după ce a pus să‑L biciuiască, L‑a dat să fie răstignit.
Batjocurile soldaților
(Matei 27:27‑31. Ioan 19:2‑3)16 Soldații L‑au adus pe Isus în palat, adică în pretoriu, și au adunat toată cohorta. 17 L‑au îmbrăcat într‑o haină purpurie, au împletit o cunună de spini și I‑au pus‑o pe cap. 18 Apoi au început să‑L salute și să‑I zică: „Plecăciune, rege al iudeilor!” 19 Și‑L loveau în cap cu o trestie, Îl scuipau, îngenuncheau și I se închinau. 20 După ce și‑au bătut joc de El, L‑au dezbrăcat de haina purpurie, L‑au îmbrăcat în hainele Lui și L‑au dus afară ca să‑L răstignească.
Răstignirea
(Matei 27:32‑38. Luca 23:26‑34. Ioan 19:17‑27)21 L‑au silit pe un trecător care venea de la câmp, pe Simon din Cirene, tatăl lui Alexandru și al lui Rufus, să poarte crucea lui Isus . 22 Și L‑au adus pe Isus la locul numit Golgota, care tradus înseamnă: „Locul Căpățânii”. 23 I‑au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l‑a luat. 24 După ce L‑au răstignit, și‑au împărțit hainele Lui și au tras la sorți pentru ele , ca să știe cine ce să ia. 25 Era ceasul al treilea când L‑au răstignit. 26 Deasupra Lui Îi era scrisă vina: „Regele iudeilor”. 27 Împreună cu El au răstignit și doi tâlhari, unul la dreapta, și altul la stânga Lui. [28 Astfel s‑a împlinit scriptura care zice: A fost pus în numărul celor fără de lege. ]
Batjocurile trecătorilor
(Matei 27:39‑44. Luca 23:35‑43)29 Trecătorii rosteau blasfemii împotriva Lui, clătinau din cap și ziceau: „Huo! Tu, care dărâmi Templul și‑l zidești în trei zile, 30 izbăvește‑te pe tine coborând de pe cruce!” 31 Tot astfel și preoții de seamă, împreună cu cărturarii, Îl luau în râs și ziceau unii către alții: „Pe alții i‑a izbăvit, pe sine nu se poate izbăvi! 32 Hristos, Regele lui Israel, să coboare acum de pe cruce, ca să vedem și să credem!” Chiar și cei răstigniți împreună cu El își băteau joc de El.
Moartea lui Isus
(Matei 27:45‑56. Luca 23:44‑49. Ioan 19:28‑30)33 La ceasul al șaselea , s‑a făcut întuneric în toată țara, până la ceasul al nouălea. 34 Și la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas puternic:
„Eloí , Eloí, lemá sabahtáni?” ,
care, tradus, înseamnă: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M‑ai părăsit?” 35 Unii dintre cei ce erau de față, când L‑au auzit, au zis: „Iată că îl cheamă pe Ilie!” 36 Și unul dintre ei a alergat și a umplut un burete cu oțet , apoi l‑a pus într‑o trestie și I l‑a dat să bea , zicând: „Lăsați, să vedem dacă va veni Ilie să‑l dea jos de pe cruce !” 37 Dar Isus a scos un strigăt puternic și Și‑a dat duhul. 38 Atunci catapeteasma Templului s‑a despicat în două, de sus până jos. 39 Văzând cum Și‑a dat duhul, centurionul care stătea în fața lui Isus a zis: „Cu adevărat, Omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!” 40 Acolo erau și niște femei care priveau de la depărtare . Printre ele erau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel mic și a lui Iosif, și Salome, 41 care Îl urmau și Îi slujeau de când era El în Galileea; și multe altele care se suiseră împreună cu El la Ierusalim.
Înmormântare lui Isus
(Matei 27:57‑61. Luca 23:50‑56. Ioan 19:38‑42)42 Când s‑a înserat, fiindcă era ziua pregătirii, adică ajunul sabatului, 43 a venit Iosif din Arimateea, un membru de vază al Sinedriului, care aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu. El a îndrăznit să intre la Pilat și să‑i ceară trupul lui Isus. 44 Pilat s‑a mirat că murise așa de curând. L‑a chemat pe centurion și l‑a întrebat dacă a murit de mult. 45 După ce s‑a încredințat de la centurion, i‑a dat lui Iosif trupul. 46 Și [Iosif] a cumpărat un giulgiu, a coborât trupul de pe cruce , l‑a înfășurat în giulgiu și l‑a pus într‑un mormânt săpat în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră la intrarea mormântului. 47 Iar Maria Magdalena și Maria, mama lui Iose, se uitau unde‑L puneau.
O Isus angla o Pilato
1 Detehara, ăl mai bare rașa sîgo cărdes sfato le phurența, le sîcadine ranța vi sa o Soboro. Pala soste phangle le Isusăs, îngărde‐les vi dine‐Les andă‐l vast le Pilatoscă. 2 O Pilato pușleas Lestar: „San Tu o Împărato le Iudeiengo?“ „Codo sîm“, phendeas‐lescă o Isus. 3 Ăl mai bare rașa cărnas‐Les doșalo bute bucheandar. 4 O Pilato pușleas Lestar pale: „Ci phenes palpale chanci? Dich sode bucheandar doșarăn‐Tut von!“ 5 O Isus ci phendeas butăr palpale chanci, cadea buchi cărdeas le Pilatos te miril‐pe.
O hachiarimo le merimasco sîn zurardino
6 Andă savoră praznico le Patraghengo, o Pilato mechălas‐lengă iechăs anda o phanglimo te jial pescă chără, saves mangănas von. 7 And‐o phanglimo sas iech manuș savo bușiolas Baraba, phandado pescă ortacența, soste cărdeas iech mudarimo, savo cărdeas cana sas iech turburimo andă but manușa. 8 Ăl but manușa avile, vi astarde te mangăn catar o Pilato, te del‐len so sa den sa dăiech. 9 O Pilato palpale phenel‐lengă: „Camen te dav‐tumengă le Iudeiengă Împăratos?“ 10 Sostar hachiardeas c‐ăl mai bare rașa dine‐Les anda o jiungalimo andă lescă vast. 11 Ta ăl mai bare rașa phenenas le bute manușăngă te mangăn catar o Pilato, te del‐len te jial chără mai feder o Baraba. 12 O Pilato pale leas te del duma, vi phenel‐lengă: „Ta tume so camen te cărav codolesa, savescă phenen că bușiol o Împărato le Iudeiengo?“ 13 Von pale dine mui zurales: „Carfosar‐Les!“ 14 Ta savo jiungalimo cărdeas? phendeas‐lengă o Pilato. Ta von astarde te den mui vi mai zurales: „Carfosar‐Les!“ 15 O Pilato camleas te cărăl p‐o celimo le bute manușăngo, deas‐len că te jialtar chără o Baraba; ta le Isusăs, pala soste thodeas te marăn‐Les le raiența, Les deas te avel carfome. 16 Ăl cătane ande le Isusăs and‐e avlin, and‐o palato, vi chide sa le cătanen. 17 Hureade‐Les andă iech rahami loli, chude iech cununa canrănghi, sar vi thodena pă Lesco șăro. 18 Pala codea astarde te bariarăn‐Les, vi te phenen‐Lescă: „Telearimo, o Împărato le Iudeiengo!“ 19 Sar vi malavenas‐Les pa o șăro iecha trestieasa, șiungardenas‐Les, denas cianga angla Leste vi rughinas‐pe Lescă. 20 Pala soste marde pengă mui cadea Lestar, nanghiarde‐Les le lole rahamendar, hureade‐Les andă Pescă rahami, vi îngărde‐Les te carfon‐Les.
O carfomo
21 Zorasa thode te îngărăn o trușul le Isusăsco iechă manușăs savo nachăl othar, savo asbalas anda e mal, savo bușiolas o Simono and‐e Cirena, o dad le Alesandresco vi le Rufosco. 22 Ta vi ande le Isusăs p‐o than savo bușiol Golgota, savo, tălmăcime, cadea sîn: „O than le șăresco.“ 23 Dine‐Les te piel hamime mol le smirnasa, ta Vo ci leas te piel. 24 Pala soste carfosarde‐Les, dine Lescă rahami iech‐avrăscă, țîrde lila, savo so te lel. 25 Cana carfosarde‐Les, sas o trito ceaso. 26 Opral Lestar sas ramome Leschi doș: „O Împărato le Iudeiengo.“ 27 Sa Lesa carfosarde done mudarimascăren le iechăs p‐o ceacio vast le col‐averes p‐o col‐aver vast. 28 Cadea sas te cărghiol sar phenel o Divano: „Sas thodino sa andă codo than save sîn bi‐crisînacă.“
O prasaimo codolengo save nachăn othar
29 Codola save nachănas othar prasanas‐pe Lestar, cărnas anda o șăro, vi phenenas: „Ha! Tu, savo rimos o Templo, vi zidis‐les palpale andă trin ghesa, 30 te mîntuis‐Tut, vi te hules tele pa o trușul!“ 31 Sa cadea vi ăl mai bare rașa, le sîcadine ranța save prasanas‐pe Lestar mașcar pende vi phenenas: „Avres mîntuisardeas, ta Pes ci daștisardeas te mîntuil! 32 O Hristoso, o Împărato le Izraielesco, te hulel acana pa o trușul, te dichas vi te pachias!“ Codola save sas carfome Lesa, vi codola prasanas‐pe Lestar.
O merimo le Isusosco
33 And‐o șovto ceaso, cărghileas o tunearico pă sa o them, ji and‐o ceaso îniato. 34 Ta and‐o ceaso îniato, o Isus deas mui zurales: „Eloi, Eloi, lama sabactani“ savo, tălmăcime cadea sîn: „Munro Del, Munro Del, sostar muchlean‐Man?“ 35 Varăsave save bășănas othe, cana așunde‐Les, phenenas: „Eta, charăl le Ilies!“ 36 Ta o iech anda lende nașleas te pherel iech bureto șutesa, thodeas‐les andă iech trestia, vi deas‐Les te piel, phenel: „Te mucăn te dichas, avel o Ilie te lel‐Les tele pa o trușul!“ 37 Ta o Isus încaladeas iech mui zurales, vi deas Pesco duho. 38 O pohtan andral anda o Templo șinghileas andă dui dă opral ji telal. 39 O ofițero savo sîn baro pă iech șăl cătane, savo bășălas angla o Isus, cana dichleas că cadea deas Pesco duho, phendeas: „Ceacimasa, cado manuș sas o Șeavo le Devlesco!“ 40 Othe sas vi varăsave jiuvlea, save dichănas dural. Mașcar lende sas e Maria Magdalina, e Maria, e devorî le țîne Iacovoschi vi le Ioseschi, vi e Salome, 41 save, cana sas Vo and‐e Galeleia, jianas pala Leste vi slujinas‐Lescă; sar vi aver jiuvlea, save găle Lesa and‐o Ierusalimo.
Prahon le Isusăs
42 Cana astardeas te rachiol — sostar sas o ghes le Lașiarimasco, sar o ghes angla o Sabato, — 43 avileas o Iosifo and‐e Arimatea, savo sas o iech baro anda o Soboro, savo vi vo ajuchiarălas o Raimo le Devlesco. Vo tromaileas te jial c‐o Pilato te mangăl o stato le Isusăsco. 44 O Pilato mirilas‐pe că muleas cadea eto; chardeas codoles savo sîn baro pă iech șăl cătane, vi pușleas‐les, muleas bute sa anglal. 45 Pala soste dichleas le pachiamasa catar codo savo sîn baro pă iech șăl cătane că muleas, deas le Iosifos o stato. 46 Ta o Iosifo chindeas iech sano pohtan anda inoste, vi thodeas‐Les andă iech nevo than le mulesco hanado and‐o zuralo bar. Pala codea thodeas iech bar angla o udar. 47 E Maria Magdalina, vi e Maria, e devorî le Ioseschi, dichănas cai thode‐Les.