Legea și credința
1 O, galateni nechibzuiți! Cine v‑a fermecat pe voi, sub ochii cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? 2 Numai aceasta vreau să aflu de la voi: prin faptele Legii ați primit voi Duhul sau prin credința în cele auzite ? 3 Atât de nechibzuiți sunteți? După ce ați început prin Duhul, acum vreți să sfârșiți prin firea pământească ? 4 În zadar ați avut parte de atâtea? Eu cred că nu în zadar. 5 Cel ce vă dăruiește Duhul și face minuni printre voi le face oare prin faptele Legii sau prin credința în cele auzite?
6 După cum Avraam L‑a crezut pe Dumnezeu, și credința i s‑a socotit ca dreptate , 7 înțelegeți deci că fii ai lui Avraam sunt cei care au credință. 8 Scriptura, fiindcă a prevăzut că Dumnezeu îndreptățește neamurile prin credință, i‑a dat mai dinainte lui Avraam această veste bună: Toate neamurile vor fi binecuvântate în tine . 9 Prin urmare, cei ce au credință sunt binecuvântați împreună cu Avraam cel credincios.
10 Dar toți cei ce se bizuie pe faptele Legii sunt sub blestem, pentru că este scris: Blestemat este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le împlinească . 11 Și că nimeni nu e îndreptățit înaintea lui Dumnezeu prin Lege este limpede: Cel drept prin credință va trăi. 12 Însă Legea nu se bizuie pe credință; dimpotrivă: Cine va împlini aceste lucruri va trăi prin ele . 13 Hristos ne‑a răscumpărat de sub blestemul Legii făcându‑Se blestem pentru noi – fiindcă este scris: Blestemat este oricine este atârnat pe lemn – 14 pentru ca binecuvântarea lui Avraam să vină peste neamuri în Hristos Isus și astfel să primim prin credință Duhul făgăduit.
Legea și făgăduința
15 Fraților (ca să iau o pildă din viața de zi cu zi), un testament , fie el și omenesc, odată întărit , nu mai poate fi anulat sau modificat. 16 Or, făgăduințele i‑au fost făcute lui Avraam și seminței lui. Nu zice: „și semințelor”, ca și cum ar fi vorba de mai multe, ci ca și cum ar fi vorba de una: și seminței tale , adică Hristos. 17 Iată ce vreau să zic: testamentul pe care l‑a întărit Dumnezeu mai înainte nu poate fi anulat de Legea dată după patru sute treizeci de ani, astfel încât făgăduința să fie nimicită. 18 Căci dacă moștenirea ar veni pe baza Legii, n‑ar mai fi pe baza făgăduinței; însă lui Avraam Dumnezeu i‑a dăruit‑o prin făgăduință.
19 Atunci care e rostul Legii? Ea a fost adăugată din pricina călcărilor de lege , până când avea să vină „Sămânța” căreia I se făcuse făgăduința; ea a fost dată prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor . 20 Dar mijlocitorul nu are de‑a face cu o singură parte, pe când Dumnezeu este Unul singur . 21 Așadar, este Legea împotriva făgăduințelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacă s‑ar fi dat o Lege care să poată da viața, cu siguranță dreptatea ar fi venit din Lege. 22 Dar Scriptura a închis totul sub păcat, pentru ca făgăduința să le fie dată, prin credința în Isus Hristos, celor ce cred.
Robi și fii
23 Înainte de venirea credinței, eram sub paza Legii, închiși în vederea credinței care trebuia să fie descoperită. 24 Astfel, Legea ne‑a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim îndreptățiți prin credință. 25 După ce a venit credința, nu mai suntem sub acest îndrumător. 26 Căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Hristos Isus. 27 Toți care în Hristos v‑ați botezat, cu Hristos v‑ați îmbrăcat. 28 Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici om liber; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toți sunteți una în Hristos Isus. 29 Și dacă sunteți ai lui Hristos, atunci sunteți „sămânța” lui Avraam, moștenitori prin făgăduință.