Moartea lui Ioan Botezătorul
(Marcu 6:14‑29. Luca 9:7‑9)1 În vremea aceea, tetrarhul Irod a auzit de faima lui Isus 2 și le‑a spus slujitorilor săi: „Acesta este Ioan Botezătorul! A înviat din morți și de aceea lucrează aceste puteri prin el!” 3 Căci Irod îl prinsese pe Ioan, îl legase și‑l aruncase în temniță din pricina Irodiadei, soția fratelui său Filip, 4 pentru că Ioan îi zicea: „Nu‑ți este îngăduit să trăiești cu ea!” 5 Irod ar fi vrut să‑l omoare, dar se temea de mulțime, pentru că oamenii îl considerau pe Ioan profet. 6 Dar când a fost ziua de naștere a lui Irod, fiica Irodiadei a dansat în mijlocul oaspeților și lui Irod i‑a plăcut. 7 De aceea, i‑a promis cu jurământ că îi va da orice îi va cere. 8 Iar ea, îndemnată de mama ei, a zis: „Dă‑mi aici, pe o tavă, capul lui Ioan Botezătorul!” 9 Regele s‑a întristat, dar din pricina jurămintelor și a oaspeților, a poruncit să‑i fie dat; 10 și a trimis să i se taie capul lui Ioan în temniță. 11 Capul a fost adus pe o tavă și i‑a fost dat fetei, care l‑a dus la mama ei. 12 Ucenicii lui Ioan au venit, i‑au luat trupul, l‑au îngropat și au mers să‑I dea de veste lui Isus.
Prima înmulțire a pâinilor
(Marcu 6:30‑44. Luca 9:10‑17. Ioan 6:1‑14)13 La auzul veștii , Isus a plecat de acolo cu barca spre un loc pustiu, deoparte. Când au aflat mulțimile, au ieșit din cetăți și L‑au urmat pe jos. 14 Coborând din barcă, [Isus] a văzut o mulțime mare de oameni , I s‑a făcut milă de ei și i‑a vindecat pe cei bolnavi. 15 Pe înserate, ucenicii s‑au apropiat de El și I‑au zis: „Locul acesta este pustiu, și ora este înaintată. Dă‑le drumul mulțimilor să se ducă prin sate, ca să‑și cumpere de mâncare!” 16 Isus le‑a răspuns: „Nu e nevoie să meargă; dați‑le voi să mănânce!” 17 Dar ei I‑au zis: „Nu avem aici decât cinci pâini și doi pești!” 18 Și El le‑a zis: „Aduceți‑Mi‑i aici!” 19 A poruncit mulțimilor să se așeze pe iarbă, a luat cele cinci pâini și cei doi pești și, ridicându‑Și ochii spre cer, a rostit binecuvântarea , a frânt pâinile și le‑a dat ucenicilor, iar ucenicii, mulțimilor. 20 Au mâncat toți și s‑au săturat, și s‑au ridicat douăsprezece coșuri pline cu bucățile rămase. 21 Cei ce mâncaseră erau cam cinci mii de bărbați, în afară de femei și copii.
Umblarea pe mare
(Marcu 6:45‑52. Ioan 6:15‑21)22 Îndată, Isus i‑a silit pe ucenicii Săi să intre în barcă și să treacă înaintea Lui pe cealaltă parte până când El avea să le dea drumul mulțimilor. 23 După ce le‑a dat drumul mulțimilor, S‑a dus pe munte, deoparte, ca să Se roage. Se înserase și El era singur acolo. 24 Barca era deja la multe stadii departe de țărm, bătută de valuri, căci vântul era potrivnic. 25 La a patra strajă din noapte, Isus a venit la ei umblând pe mare. 26 Când L‑au văzut umblând pe mare, ucenicii s‑au înspăimântat, zicând că este o nălucă, și au țipat de frică. 27 Isus le‑a vorbit numaidecât și le‑a zis: „Îndrăzniți, Eu Sunt; nu vă temeți!” 28 „Doamne”, I‑a răspuns Petru, „dacă ești Tu, poruncește‑mi să vin la Tine pe ape!” 29 „Vino!” , i‑a zis Isus . Petru a coborât din barcă și a mers pe apă către Isus. 30 Văzând însă că vântul era puternic, i s‑a făcut frică și, fiindcă începea să se scufunde, a strigat: „Doamne, scapă‑mă!” 31 Îndată, Isus a întins mâna, l‑a apucat și i‑a zis: „Puțin credinciosule, de ce te‑ai îndoit?” 32 Și când au urcat ei în barcă, vântul s‑a potolit. 33 Cei ce erau în barcă I s‑au închinat și au zis: „Cu adevărat, Tu ești Fiul lui Dumnezeu!”
Vindecarea bolnavilor din Ghenezaret
(Marcu 6:53‑56)34 După ce au trecut marea, au venit în ținutul Ghenezaretului. 35 Recunoscându‑L pe Isus, oamenii din acele locuri au dat de veste în toate împrejurimile și au adus la El pe toți bolnavii. 36 Aceștia Îl rugau să le dea voie măcar să se atingă de poala hainei Lui. Și toți câți se atingeau erau vindecați.
O șăro le Ioanosco o Bolitori si cindo. O Iisus ceailiarel pangi mii manuș, phirel p‐o plai, sastearel le nasvalen cai machen‐pe Lestar.
1 Andă codol ghesa, așundea o cîrmuitoro o Irod anda o anau le Iisusosco cai phendilo anda Leste. 2 Hai phendea pe slujenghe: Cadaua si o Ioano o Bolitori; ou uștilo anda‐l mule, hai codolasche cherdon minuni lesa. 3 O Irodo, cana astardea le Ioanos, phanglea‐les hai ciutea‐les and‐o phandaimos, anda‐i Irodiada, e giuvli le Filiposchi, lesco phral. 4 O Ioano phendeas‐lesche: Nai mișto te avel tuche dă romni. 5 Hai ou camindos te mundarel‐les, ta daralas catar ăl but manușa, că on phenenas că si prooroco. 6 Ta sar înghiarelas pio ghes cana cherdilo, e cei le Irodiachi cheldeas andă lengo mașcar hai le Irodos placioial‐les. 7 Hai phanglilo sovleasa că dela la so oi camela. 8 Ta oi, ciutini catar pi dei, phendea: De‐man, cathe and‐ăc ciaro, o șăro le Ioanosco o Bolitori. 9 O thagar mîhnosailo, ta, că phanglilo sovleasa and‐ăl manuș cai as othe che sinia, poruncisardea te anelles. 10 Hai dinea drom hai cindea o șăro le Ioanosco, and‐o phandaimos. 11 Lesco șăro sas andino and‐ăc ciaro hai dino che cei, hai oi înghiardea‐les că pi dei. 12 Hai, avindos lesche ucenice, lile lesco corpo hai prahosarde‐les hai ghele ta phende le Iisusosche. 13 Cana așundea o Iisus, teleardea othar corcoro, le corabiasa, and‐ăc than mulano, ta, cana așunde, but manușa avile pala Leste, telal, and‐ăl foruri. 14 Cana înclisto, dichlea manuș but, hai cherdea‐Pesche mila lendar hai sasteardea lenghe nasvalen. 15 Ta cana cherdili e reat, ăl ucenice avile pala Leste hai phende‐Lesche: O than si mulano, o ghes nachlo; much hai de drom le manușănghe te gian and‐ăl gaua, te chinen hamos. 16 O Iisus boldea‐lenghe: Ni trăbul te gian; den‐le tume te han. 17 Ta on phende‐Lesche: Nai amen cathe numa pangi marne hai dui mace. 18 Hai Ou phendea: Anen‐le Mande cathe. 19 Hai poruncindos te cion‐pe ăl manuș tele p‐e ciar, lilea ăl pangi marne hai ăl dui mace, ciutea‐Pe iacha opre, dinea duma mișto, phaglea ăl marne hai dinea că Pe ucenicenghe, hai ăl ucenice că codol but manușa. 20 Hai hale sea hai ceailile ta mai lile pala lende prușuca, deșudui tîrne pherde. 21 Codola cai hale sas sar c‐ăl pangi mii murș, afer anda‐l giuvlea hai ăl ciauăra. 22 Pala codoia, o Iisus ciutea Pe ucenicen te ușten and‐e corabia hai te nachen angla Leste, părdal o pai, gi cana Ou dela o drom codol bute manușănghe. 23 Pala so dinea o drom le manușănghe, uștilo opre p‐o plai, te rughil‐Pe corcoro. Peli e reat hai Ou sas corcoro othe. 24 E corabia sas acana cam dur catar e phuî, sas bare valurea, hai barval marelas angla lende. 25 Hai che straja le ștarenghi anda‐i reat avilo lende o Iisus, phirindos p‐o pai. 26 Dichindos‐Les phirindos p‐o pai, Lesche ucenicea daraile, hai phende că si năluca, hai daratar astarde te den mui. 27 Ta Ou sigo dea duma lența, phenindos: Îndrăznin, Me sem; na daran! 28 Ta o Petro, boldindos‐Lesche, phendea: Devla, cana Tu san, poruncisar‐manghe te avau Tute p‐o pai. 29 Ou phendea‐lesche: Au. Hai o Petro dinea‐pe tele anda‐i corabia, hai phirdea p‐o pai hai ghelo c‐o Iisus. 30 Ta dichindos e barval, darailo, hai astardea te tasiol and‐o pai, ta dinea mui, hai phendea: Raia, hastrama! 31 O Iisus dinea‐les vast, astardea‐les hai phendea: Ţîra tu cai pachias, anda soste îndoisailean? 32 Uștindos and‐e corabia, acili e barval. 33 Hai cola anda‐i corabia dine‐Lesche cocea, hai phende: Ceacimasa Tu san o Ciao le Devlesco. 34 Hai nachindos închealtar, avile p‐o than le Ghenezaretosco. 35 Hai pringiande‐Les ăl manuș othar dine drom andă sauără them ta ande sauără nasvalen. 36 Hai rughinas‐Les numa te machen‐pe catar Lesche poghea; hai sea cai machenas‐pe Lestar sastionas.