Cel mai mare în Împărăția cerurilor
(Marcu 9:33‑37. Luca 9:46‑48)1 În ceasul acela , ucenicii s‑au apropiat de Isus și I‑au zis: „Cine este mai mare în Împărăția cerurilor?” 2 Iar El a chemat un copilaș, l‑a pus în mijlocul lor 3 și le‑a zis: „Adevărat vă spun că, dacă nu vă veți schimba și nu vă veți face ca niște copilași, nu veți intra nicidecum în Împărăția cerurilor. 4 Așadar, cine se va smeri ca acest copilaș va fi cel mai mare în Împărăția cerurilor. 5 Și cine primește un copilaș ca acesta în Numele Meu pe Mine Mă primește.
Prilejurile de păcătuire
(Marcu 9:42‑48. Luca 17:1‑2)6 Dar dacă cineva îl va face să păcătuiască pe unul dintre acești micuți care cred în Mine, ar fi mai de folos pentru el să i se atârne o piatră de moară de gât și să fie scufundat în adâncul mării. 7 Vai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire! Trebuie să vină și prilejuri de păcătuire, dar vai de omul prin care vine prilejul de păcătuire! 8 Dacă mâna ta sau piciorul tău te fac să cazi în păcat, taie‑le și aruncă‑le de la tine! Este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop sau ciung decât să ai două mâini sau două picioare și să fii aruncat în focul veșnic. 9 Și dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate‑l și aruncă‑l de la tine! Este mai bine pentru tine să intri în viață cu un singur ochi decât să ai doi ochi și să fii aruncat în gheena de foc.
Pilda cu oaia rătăcită
(Luca 15:3‑7)10 Vedeți să nu disprețuiți pe vreunul dintre acești micuți, căci vă spun că îngerii lor din ceruri privesc necontenit fața Tatălui Meu, care este în ceruri!
[ 11 Fiindcă Fiul Omului a venit să mântuiască ce era pierdut.] 12 Ce credeți? Dacă un om are o sută de oi și i se rătăcește una din ele, nu le va lăsa el pe cele nouăzeci și nouă pe munți și va merge s‑o caute pe cea rătăcită? 13 Și dacă ajunge s‑o găsească, adevărat vă spun că se bucură de ea mai mult decât de cele nouăzeci și nouă care nu s‑au rătăcit. 14 Tot astfel, nu este voia Tatălui vostru din ceruri să se piardă vreunul din acești micuți.
Împăcarea cu fratele care greșește
(Luca 17:3)15 Dacă fratele tău greșește împotriva ta, du‑te și mustră‑l între tine și el! Dacă te ascultă, l‑ai câștigat pe fratele tău. 16 Dacă nu te ascultă, mai ia cu tine pe încă unul sau doi, pentru ca din gura a doi sau trei martori să se întărească orice vorbă ! 17 Dacă nu‑i ia în seamă, spune‑l bisericii; și dacă nu ia în seamă nici biserica, să fie pentru tine ca păgânul și ca vameșul!
18 Adevărat vă spun: ce veți lega pe pământ va fi legat și în cer și ce veți dezlega pe pământ va fi dezlegat și în cer. 19 Iarăși vă spun: dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu, care este în ceruri. 20 Căci acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor.”
Pilda robului nemilostiv
21 Atunci, Petru s‑a apropiat de El și I‑a zis: „Doamne, de câte ori să‑l iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? De șapte ori ?” 22 Isus i‑a zis: „Eu îți spun: nu de șapte ori, ci de șaptezeci de ori câte șapte.
23 De aceea, Împărăția cerurilor se aseamănă cu un rege care a vrut să‑și facă socotelile cu robii săi. 24 Când a început el socotelile, i‑a fost adus unul care îi datora zece mii de talanți . 25 Fiindcă acesta n‑avea de unde să dea înapoi, stăpânul lui a poruncit să fie vânduți el, soția lui, copiii lui și tot ce avea, ca să plătească datoria . 26 Robul a căzut la pământ și i s‑a închinat, zicând: «Păsuiește‑mă, și‑ți voi da înapoi tot!» 27 Cuprins de milă, stăpânul robului aceluia i‑a dat drumul și i‑a iertat datoria. 28 Când a ieșit, robul acela l‑a întâlnit pe unul dintre tovarășii lui de slujbă, care îi datora o sută de dinari . L‑a înșfăcat de gât și îl strângea, zicând: «Înapoiază‑mi ce‑mi datorezi!» 29 Tovarășul lui a căzut la pământ și îl ruga zicând: «Păsuiește‑mă, și‑ți voi plăti!» 30 Dar el n‑a vrut, ci s‑a dus și l‑a aruncat în temniță până când avea să îi înapoieze ce îi datora. 31 Văzând tovarășii lui cele întâmplate, s‑au întristat foarte tare și au mers să‑i spună stăpânului lor toate cele petrecute. 32 Atunci, stăpânul său l‑a chemat și i‑a zis: «Rob rău! Eu ți‑am iertat toată datoria, fiindcă m‑ai rugat. 33 Oare nu se cădea să‑ți fie și ție milă de tovarășul tău așa cum mi‑a fost mie milă de tine?» 34 Atunci, stăpânul s‑a mâniat și l‑a dat pe mâna schingiuitorilor până când avea să înapoieze tot ce datora. 35 Tot așa vă va face și Tatăl Meu ceresc dacă nu‑l iertați din inimă pe fratele vostru.”
Sao si mai baro and‐o thagarimos cerosco. O zuralimos le cheienghe. Cabor drom iertisa le manușăn. E pilda coleschi cai sas ugile deș mii talanțea.
1 Andă codou ceaso pașîle ăl ucenice pașa o Iisus, hai phende: Sao si mai baro and‐o thagarimos le cerosco? 2 Hai anindos Peste ech ciaoro, ciutea‐les andă lengo mașcar, 3 Hai phendea: Ceaces phenau‐tumenghe: Te na boldena‐tume hai ni avena sar ăl ciaoră, nai te gian and‐o thagarimos le cerosco. 4 Sao cherdola‐pe sar o țîcno smerime, codoua si o mai baro and‐o thagarimos le cerosco. 5 Hai sao lela ăc țîcnorăs cadalestar andă muro anau, Man lel‐Man. 6 Ta sao cherela te‐împedechil‐pe eches anda cadal țîcne cai pachial anda Mande, mai mișto sas te phanden pesche che cor ech bar ajeavesco, hai te chidel‐pe te tasiol and‐ăc pai. 7 Nasul si te avel colendar cai pedechin‐pe. O pedechimos trăbul te avel, ta prea nasul si te avel anda cola cai anen o pedechimos. 8 Hai cana chio vast or chio pîrno cherel‐tu te pedechis‐tu, cin‐le hai ciude‐les tutar, si mai mișto te gias and‐o traio bi ăc vastesco or bipîrnesco bango, dă sar te avel‐tut ăl vast hai ăl pîrne, hai te aves ciudino and‐e gheena le iagachi. 9 Hai cana chi iach cherel te împedechis‐tut, incalave‐la hai ciude‐la tutar, că mai mișto si te gias and‐o traio ech iachasa, dă sar te avel tut dui iacha, hai te aves ciudino and‐e gheena le iagachi. 10 Dichen te na dichen prasome da eches cadal țîcnoră, că phenau‐tumenghe: Că lenghe îngerea, and‐o cero, sa dichen Mîră Dades, cai si opre and‐o cero. 11 O Ciao le Manușăsco avilo te rodel hai te astravel colen cai sas hasarde. 12 So fal‐tume? Te avel ăc manușăs ăc șăl bacrea, hai ech anda lende hasaol, ni muchel ou p‐o plai colen îniadeșa hai înia bacrea, hai giala te rodel cola eche hasardi? 13 Hai cana arachela‐la, ceaces phenau‐tumenghe că bucuril‐pe latar mai but dă sar cola îniadeșa hai înia cai ni hasaile. 14 Sa cadea tumaro Dad cai si opre anda o cero ni camel te hasaol nici ăc țîcnoro anda cadal ciaoră. 15 Te rimol‐tuche chio phral, gia leste, mustrosar‐les mașcar tute hai ou corcoro. Hai te ascultila‐tut, lean tute che phrales. 16 Ta te na ascultila‐tut, le tusa ech or dui manuș, că anda o mui dongo or trinengo marturea te avel ceacio so phendol. 17 Hai te na ascultila lendar, phen‐les che Changheri; hai te na ascultila nici le Changhereatar, te avel anda tute sar ăc vameșo hai păgîno. 18 Ceaces phenau‐tumenghe: Cabor phandena pe phuî, avela phanglo i and‐o cero, hai cabor deschearena pe phuî, avela descheardo i and‐o cero. 19 Hai pale phenau‐tumenghe, cana dui gene anda tumende phanglon te avel e daici pe phuî, avela le dino catar Muro Dad cai si opre and‐o cero. 20 Că othe cai si dui or trin chidine andă Muro anau, othe sem i Me andă lengo mașcar. 21 Atunci o Petro, pașîndos Lestar, phendea: Raie, cabor drom trăbul te iertiu mîră phrales cana cherla-manghe nasulimos? Gi c‐ăl efta drom? 22 Ta o Iisus phendea‐lesche: Me ni phenau tuche gi c‐ăl efta drom, hai gi c‐ăl efta deșa or efta. 23 Codolasche o thagarimos opral meal ăc thagaresa cai chamno te socotil‐pe o slugența. 24 Hai sar astardea te socotil‐pe lența, eta că ande lesche eches cai sas‐lesche ugile deș mii talanțea. 25 Ta sar nas‐les sosa te pochinel, o stăpîno poruncisardea te aven bichinde ou, leschi giuvli hai lesche ciave hai sea so sas‐les pochindol. 26 Ta o robo pelo andă cociande închinosailo, hai phendea: Raie, mai ajuchear‐ma hai si te pochinau tuche sea. 27 Hai lesco stăpîno lea‐les mila lestar, dinea lesco drom hai iertisardea‐les anda sauără ugilimos. 28 Ta cana înclisti e sluga avri, p‐o drom arachlea eches cai sas‐lesche ugile ăc șăl dinarea. Ou ciutea o vast pă leste, chidelas‐les coratar hai phenelas: Pochin‐manghe so sas ugile. 29 Cadaua cai sas sluga pelo sa sar leste, rughilas‐pe hai phenelas: Mai ajuchear‐ma hai si te pochinau tuche. 30 Hai ou ni chamelas, hai ghelo, ciudea‐les and‐o phandaimos, gi cana pochinela pio ugilimos. 31 Col‐aver slugi, dichindos so cherdilo, mîhnosaile zurales hai avile ta phende le stăpînosche sea so dichle. 32 Atunci dinea‐les mui lesco stăpîno hai phendea‐lesche: Sluga nasul, so san sauără chiro iertisardem‐les, că rughisailean‐mande. 33 Ni trăbul te sas‐tu i tu mila catar chio amal cai si sa sluga tusa, sar sas‐man man mila tutar? 34 Hai o stăpîno holeailo hai dinea‐les p‐ăl vast colenghe cai chinuin gi cana pochinela sauără ugilimos. 35 Sa cadea i Muro Dad and‐o cero cherela tumenghe, cana ni iertina fiesave phrales andă tumaro ilo.