Pilda lucrătorilor în vie
1 Împărăția cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieșit dis‑de‑dimineață să‑și tocmească lucrători la vie. 2 S‑a înțeles cu lucrătorii cu un dinar pe zi și i‑a trimis în via lui. 3 Când a ieșit pe la ceasul al treilea , i‑a văzut pe alții stând în piață fără lucru 4 și le‑a spus: «Mergeți și voi la vie, și vă voi da plata cuvenită!» 5 Și ei s‑au dus. A ieșit iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea și a făcut la fel. 6 Când a ieșit pe la ceasul al unsprezecelea, i‑a găsit pe alții care stăteau și le‑a zis: «De ce stați aici toată ziua fără lucru?» 7 Ei i‑au răspuns: «Pentru că nu ne‑a tocmit nimeni.» El le‑a zis: «Mergeți și voi în via mea, [și veți primi plata cuvenită]!» 8 Când a venit seara, stăpânul viei i‑a zis ispravnicului său: «Cheamă‑i pe lucrători și dă‑le plata, începând cu cei de pe urmă până la cei dintâi!» 9 Au venit cei din ceasul al unsprezecelea și au primit câte un dinar. 10 Când au venit cei dintâi, credeau că vor primi mai mult, dar au primit și ei tot câte un dinar. 11 După ce și‑au primit plata , cârteau împotriva gospodarului, 12 zicând: «Aceștia din urmă au lucrat un singur ceas, și i‑ai plătit la fel ca pe noi, care am îndurat povara și arșița zilei!» 13 El i‑a răspuns unuia dintre ei: «Prietene, nu te nedreptățesc. Nu te‑ai înțeles cu mine cu un dinar? 14 Ia‑ți‑l și pleacă! Eu vreau să‑i dau și acestuia din urmă ca și ție. 15 Nu pot oare să fac ce vreau cu ce este al meu? Sau este ochiul tău rău fiindcă eu sunt bun?» 16 Tot așa , cei din urmă vor fi cei dintâi, și cei dintâi vor fi cei din urmă; [pentru că mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși].”
Isus vestește a treia oară moartea și învierea Sa
(Marcu 10:32‑34. Luca 18:31‑34)17 Pe drum, pe când urca la Ierusalim, Isus i‑a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici ai Săi și le‑a zis: 18 „Iată , urcăm la Ierusalim, și Fiul Omului va fi dat în mâinile preoților de seamă și ale cărturarilor. Ei Îl vor osândi la moarte 19 și‑L vor da în mâinile păgânilor, ca să‑L batjocorească, să‑L biciuiască și să‑L răstignească, dar a treia zi va învia.”
Cererea fiilor lui Zebedei
(Marcu 10:35‑45)20 Atunci , mama fiilor lui Zebedei s‑a apropiat de Isus împreună cu fiii ei și I s‑a închinat, vrând să‑I facă o cerere. 21 El a întrebat‑o: „Ce vrei?” Ea a zis: „Poruncește ca, în Împărăția Ta, acești doi fii ai mei să stea unul la dreapta și altul la stânga Ta!” 22 Drept răspuns, Isus le‑a zis: „Nu știți ce cereți! Puteți voi să beți paharul pe care îl voi bea Eu [sau să fiți botezați cu botezul cu care voi fi botezat Eu]?” „Putem”, I‑au zis ei. 23 Atunci El le‑a răspuns: „Da, veți bea paharul Meu [și veți fi botezați cu botezul cu care voi fi botezat Eu], dar cine stă la dreapta și la stânga Mea nu Eu pot hotărî, ci acest lucru este pentru aceia pentru care a fost pregătit de Tatăl Meu.”
24 Auzind aceasta , ceilalți zece s‑au mâniat pe cei doi frați. 25 Dar Isus i‑a chemat la Sine și le‑a zis: „Știți că domnitorii popoarelor domnesc peste ele și mai‑marii lor stăpânesc asupra lor. 26 Dar între voi să nu fie așa. Cine vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru; 27 și cine vrea să fie cel dintâi între voi să fie robul vostru. 28 Pentru că nici Fiul Omului n‑a venit să I se slujească, ci El să slujească și să‑Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.”
Doi orbi vindecați la Ierihon
(Marcu 10:46‑52. Luca 18:35‑42)29 Când au plecat ei din Ierihon, o mare mulțime a mers după Isus . 30 Și iată, doi orbi care stăteau lângă drum au auzit că trece Isus și au strigat, zicând: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 31 Mulțimea îi certa să tacă, dar ei mai tare strigau, zicând: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 32 Isus S‑a oprit, i‑a chemat și le‑a zis: „Ce vreți să fac pentru voi?” 33 „Doamne”, I‑au răspuns ei, „vrem să ni se deschidă ochii!” 34 Cuprins de milă, Isus le‑a atins ochii și îndată orbii au început să vadă și au mers după El.
E pilda le manușănghi cai cherde buchi che rez. Trin drom phenel anda Pe Pătimi. Ăl ciave le Zevedeosche manghen. E cearta sao si mai baro. O sastimos dui corăngo.
1 O thagarimos and‐o cero meal ăc stăpînosa cheresco, cai înclisto dătehara te arachel manuș te cheren buchi and‐e rez. 2 Hai pelo te del‐len po‐c dinari p‐o ghes, dinea‐le drom anda pi rez. 3 Ta inclindos pale c‐ăl trin ceasuri dichlea avre manușăn and‐o piațo că nas‐len buchi. 4 Hai phendea‐lenghe codolenghe: Giantar vi tume and‐e rez, hai so va avela ceacimasa si te dau tume. 5 Hai on ghele inclindos pale c‐o ceaso le șovengo hai că le iango, cherde sa cadea. 6 Incliste c‐o ceaso le deșuechengo, arachlea avren, beșîndos bi‐bucheaco, hai phendea‐lenghe: Soste tume beșlen cothe sauără ghes bi‐bucheaco? 7 On phende‐lesche: Cana chonic ni tocmisardea‐ame. Ou phendea‐lenghe: Giantar and‐e rez hai so va avela ceacimasa codoua si te len. 8 Cherdilo‐pe reat, o stăpîno le rezaco phendea pe slugache: De mui colen cai cheren buchi hai de‐len pochinimos, începosa colesa anda pala‐l gi că coua o angluno. 9 Avilo o ceaso le deșuechengo, hai lile po‐c dinari. 10 Avindos cola ăl anglune, socotisarde că on si te len mai but, dar i on lile sa ăc dinari. 11 Pala so lile, sa mai denas duma anda o stăpîno le cheresco. 12 Hai phendeas: Cala mai pala‐l cherdeas mai țîra hai ciutea‐len sa sar amende, cai înghiardeam sauără pharimos le ghesesco hai le tatimasco. 13 Hai ou phendea echesche anda lende: Amala, me ni cherau‐tuche o neceacimos. Na tu cherdean e învoiala manța pă ech dinari? 14 Le so si chiro hai telear. Me chamau te dau i cales cai sas mai pala‐l sar tut. 15 Pal ni trăbulas te cherau me so camau mîrănța? Or chi iach si nasul, că me sem lacio? 16 Cadea si te avel cola palal anglal hai cola anglal palal, că but si te aven dine mui dar țîra si te aven alome. 17 Hai uștilo c‐o Ierusalimo, o Iisus lilea and‐ăc rig le deșudon ucenicen hai phendea‐lenghe, p‐o drom: 18 Eta ușteas c‐o Ierusalimo hai o Ciao le Manușăsco si te avel dino p‐ăl vast le rașaienghe, hai le sicaitorenghe, hai si te osîndin‐Les te merel. 19 Si te den‐Les p‐ăl vast le păgîienghe, caște marel pesche prasape Lestar, si te maren‐Les le biciosa, si te umbladen‐Les, pal c‐ăl trin ghesa si te jiuvindiol. 20 Atunci avilo Leste e dei le ceavenghi le Zevedeosche le ceavența andă cociande, rughindos‐pe Lesche, manglea daici Lestar. 21 Hai Ou phendea‐lache: So cames? Oi phendea‐Lesche: Phen te beșăn c‐ăl dui ceave mîră, ech che ceaci hai ech che banghi Chiri, and‐o thagarimos Chiro. 22 Ta o Iisus phendeas: Ni gianen so manghen. Daștin, oare, te pen anda o paharo cai peav‐les Me hai le bolimasa cai Me bola‐Ma te bolen‐tume? On phende‐Les: Daștis. 23 Hai Ou phendea‐lenghe: O paharo Muro te pen‐les, o bolimos cai Me bola‐Ma te bolen‐tume, dar caș‐te beșăn che ceaci hai che banghi nai Mîrî te dau, hai si te del pes colenghe and caște si catar Muro Dad. 24 Ta așundindos col‐aver deș nasul holeaile pă col‐aver dui phral. 25 Ta o Iisus dinea‐le mui Peste, hai phendea‐lenghe: Gianen c‐ăl thagara le neamurenghe domnin pă lende hai ăl mai bare stăpînen‐len. 26 Na sa cadea si te avel mașcar tumende, hai orso anda tumende camela te avel mai baro e sluga tumari te avel. 27 Hai orso anda tumende camela te avela o angluno codoua te avel tumenghe sluga, 28 Pala sar o Ciao le Manușăsco ni avilo te slujil‐pe Lesche, ci caște slujil Ou hai te del Pio sufleto anda sea. 29 Hai teleardea cathar o Ierihono, ăl manuș ăl but avenas and‐e urma Leschi. 30 Hai eta dui coră, cai beșănas pașa o drom, așundeas că nachel o Iisus, dine mui, hai phendeas: Avel Tu mila amendar, Devla, Ciao le Davidosco! 31 Hai col‐avren manuș hanas‐pe lența te acion; on ăl dui i mai but denas mui, phenindos: Avel Tu mila amendar, Devla, Ciao le Davidosco. 32 Hai o Iisus, beșîndos, dinea‐le mui hai phendea‐lenghe: So camen tume te cherau? 33 On phendea‐lenghe: Devla, deschearen‐pe ăl iacha amare. 34 Hai cherdea Peste mila lendar, o Iisus machela lenghe iacha, hai sigo dichle hai telearde pala Leste.