Predica de pe munte. Fericirile
(Luca 6:20‑23)1 Când a văzut Isus mulțimile, a urcat pe munte și, după ce S‑a așezat, ucenicii Lui s‑au apropiat de El. 2 Și ridicându‑Și glasul, a început să‑i învețe zicând:
3 „Ferice de cei săraci în duh ,
căci a lor este Împărăția cerurilor!
4 Ferice de cei ce plâng,
căci ei vor fi mângâiați!
5 Ferice de cei blânzi,
căci ei vor moșteni pământul!
6 Ferice de cei flămânzi și însetați după dreptate,
căci ei vor fi săturați!
7 Ferice de cei milostivi,
căci ei vor avea parte de milă!
8 Ferice de cei cu inima curată,
căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!
9 Ferice de făcătorii de pace,
căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu!
10 Ferice de cei prigoniți pentru dreptate,
căci a lor este Împărăția cerurilor!
11 Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră! 12 Bucurați‑vă și veseliți‑vă, căci răsplata voastră este mare în ceruri, pentru că tot așa i‑au prigonit și pe profeții care au fost înainte de voi.
Ucenicii sunt sarea pământului și lumina lumii
(Marcu 9:50. Luca 14:34‑35)13 Voi sunteți sarea pământului. Dar dacă sarea își pierde gustul, cum se va face înapoi sărată? Atunci nu mai este bună decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
14 Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. 15 Și lampa nu este aprinsă ca să fie pusă sub obroc, ci este pusă în sfeșnic și le luminează tuturor celor din casă. 16 Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei , văzând faptele voastre bune, să‑L slăvească pe Tatăl vostru din ceruri.
Împlinirea Legii
17 Să nu credeți că am venit să desființez Legea sau Profeții; am venit nu să desființez, ci să împlinesc. 18 Adevărat vă spun: câtă vreme vor dăinui cerul și pământul, nu va trece nicio iotă sau frântură de literă din Lege înainte ca toate să se fi împlinit. 19 Așa că oricine va strica fie și una din aceste porunci mărunte și‑i va învăța pe oameni astfel va fi considerat cel mai mic în Împărăția cerurilor, dar oricine le va împlini și‑i va învăța pe alții la fel va fi considerat mare în Împărăția cerurilor. 20 Căci vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor!
Despre ucidere
21 Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime: «Să nu ucizi ; oricine ucide va da socoteală la judecată.» 22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va da socoteală la judecată; oricine‑i va zice fratelui său: «Prostule!» va da socoteală înaintea Sinedriului; iar oricine‑i va zice: «Nebunule!» va sfârși în focul gheenei. 23 Așadar, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă‑ți darul acolo, înaintea altarului, mergi mai întâi să te împaci cu fratele tău și apoi vino să‑ți aduci darul! 25 Caută să te împaci degrabă cu potrivnicul tău, cât timp ești cu el pe drum, ca nu cumva acesta să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul – pe mâna temnicerului și să fii aruncat în temniță. 26 Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei da înapoi și ultimul bănuț .
Despre adulter
27 Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime: «Să nu săvârșești adulter. » 28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s‑o poftească a și săvârșit adulter cu ea în inima lui. 29 Dacă ochiul tău drept te face să cazi în păcat, scoate‑l și aruncă‑l de la tine! Este spre folosul tău să piară unul dintre mădularele tale decât să‑ți fie aruncat tot trupul în gheenă. 30 Și dacă mâna ta dreaptă te face să cazi în păcat, tai‑o și arunc‑o de la tine! Este spre folosul tău să piară unul dintre mădularele tale decât să‑ți fie aruncat tot trupul în gheenă.
Despre divorț
(Matei 19:9. Marcu 10:11‑12. Luca 16:18)31 S‑a zis de asemenea: «Oricine își va lăsa soția să‑i dea un act de despărțire .» 32 Dar Eu vă spun că oricine își lasă soția din alt motiv decât desfrâul o face să săvârșească adulter. Și cine se căsătorește cu cea lăsată săvârșește adulter.
Despre jurământ
33 Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime : «Să nu juri strâmb , ci să‑ți împlinești juruințele față de Domnul.» 34 Dar Eu vă spun: să nu jurați deloc; nici pe cer , fiindcă este tronul lui Dumnezeu , 35 nici pe pământ , fiindcă este reazem pentru picioarele Lui , nici pe Ierusalim, fiindcă este cetatea marelui Împărat . 36 Să nu juri nici pe capul tău, fiindcă nu poți face un singur fir de păr alb sau negru. 37 Cuvântul vostru să fie: «Da, da; nu, nu.» Ce trece peste acestea vine de la Cel Rău.
Despre răzbunare
(Luca 6:29‑30)38 Ați auzit că s‑a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte. » 39 Dar Eu vă spun: să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci, dacă te lovește cineva peste obrazul drept, întoarce‑i‑l și pe celălalt! 40 Celui ce vrea să se judece cu tine ca să‑ți ia cămașa, lasă‑i și haina! 41 Dacă te silește cineva să mergi o milă , mergi cu el două! 42 Celui ce‑ți cere dă‑i, iar celui ce vrea să se împrumute de la tine nu‑i întoarce spatele!
Iubirea vrăjmașilor
(Luca 6:27‑28Luca 32‑36)43 Ați auzit că s‑a zis: «Să‑l iubești pe aproapele tău și să‑l urăști pe vrăjmașul tău.» 44 Dar Eu vă spun: iubiți‑vă vrăjmașii, [binecuvântați‑i pe cei ce vă blestemă, faceți‑le bine celor ce vă urăsc] și rugați‑vă pentru cei ce [vă asupresc și] vă prigonesc, 45 ca să fiți fiii Tatălui vostru din ceruri; fiindcă El face să răsară soarele Lui și peste cei răi, și peste cei buni și dă ploaie și peste cei drepți, și peste cei nedrepți. 46 Dacă îi iubiți numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aveți? Nu fac la fel și vameșii? 47 Și dacă îi îmbrățișați numai pe frații voștri, ce lucru neobișnuit faceți? Oare păgânii nu fac la fel? 48 Voi fiți deci desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru ceresc este desăvârșit!
O Iisus predichil p‐ăc plai ucio. Ăl fericiri. O ceacio împlinimos le Crisaco.
1 Cana dichlea o Iisus cadichi manușen, uștilo p‐ăc plai ucio; pala so beșlo tele, Lesche ucenice pașile caring Leste. 2 Hai lilea te del duma hai te sicavel‐le cadea: 3 Fericime si cola cai si cioră and‐o duho, că lenghe si o thagarimos anda o cero. 4 Fericime si cola cai roven, că on si te aven zurearde! 5 Fericime si cola cai si covloră, că on si te len e phuî! 6 Fericime si cola cai si bochale hai trușale pala o ceacimos, că on si te aven ceaile! 7 Fericime si cola cai dichen avrendar, că on si te aven dichle catar o Del! 8 Fericime si cola cai si lengo ilo ujo, că on dichena le Devles! 9 Fericime si cola cai așipen avren, că on buciona ciave le Devlesche! 10 Fericime si cola cai si prasame că si ujă, că lenghe si o thagarimos anda o cero! 11 Fericime si te avel tumendar cana avena prasame, hai nașavena-tumen hai phenen numa nasul pe tumende, hohavindos anda muro anav! 12 Bucurin‐tume, aven le ghesa lace, c‐o Del ni bistrel‐tumen, că sa cadea marde hai nașade i le proorocen cai sas angla tumende. 13 Tume sen o lon le phuîaco; ta cana o lon hasarel pio lacimos, sosa aresela pale te avel lacio te longhiarel? Cadea că manai lacio cancesco numa te avel ciudino avri hai ușteado le manușăndar and‐ăl pîrne. 14 Tume sen e momeli le manușănghi; ăc foro ciutino p‐o plai, naștil te aciol garado. 15 Ăl manuș ni astaren e momeli te cion‐la tela‐i braghi, hai cion‐la te dichol‐pe sea and‐o cher. 16 Sa cadea te dichol e momeli anda tumende angla‐I manuș, on te dichen tumare buchea ăl lace, hai te lăudin tumare Dades cai si opre and‐o cero. 17 Te na pachian c‐avilem te rimou e Cris or ăl proorocen; avilem na te rimou, hai te împlinou. 18 Ceaces phenau‐tumenghe: Angla te nachen o cero haie phuî, anda‐i Cris na te nachel ăc iota or ăc țîcni literachi gi cana împlinola‐pe sea. 19 Cadea că orcon rimola ech anda e mai țîcne porunci, hai sicavela le manușăn cadea, buciola o mai țîcno othe and‐o thagarimos le ceresco; ta orcon închearela hai sicavela avren te închearen‐la, aven dine bare opre and‐o thagarimos le cerosco. 20 Phenau‐tumenghe: Cana tumaro ujîmos ni nachavela o ujîmos le sicadinengo hai le fariseiengo, nai te intrin and‐o thagarimos le cerosco. 21 Așunden că phendilo ande colenghe and‐ăl phurimata: «Te na mundaren»; orcon mundarela perela te avel phandado. 22 Ta Me phenau‐tumenghe: Că orcon holeaol pă pesco phral perela tela‐i cris te avel phandado; hai orcon phenela pe phralesche dileia, perela tela‐i cris le sinedrioschi; hai orcon phenela san dilo, perela tela‐i cris le iagachi anda‐i gheena. 23 Cadea că te cames te aves darasa angla o altaro, hai te gîndis tu că che phrales si‐les daici tusa, 24 Much so andean othe, angl‐o altaro, hai gia anglal ta laciardo che phralesa, au pala codoia hai de chio daro c‐o altaro. 25 Rode ta laciar sigo che buchea colesa cai ni san mișto so san lesa p‐o drom; te na lel tut te înghiarel tut ch‐e cris, e cris hai lenghe manuș te len‐tut hai te ciuden‐tut and‐o phandaimos. 26 Ceaces phenau‐tuche: Nai te incles othar, gi cana pochinesa sea so san ugile. 27 Așunden că phendilo and‐ăl phurimata: «Te na train and‐o lagiao, te maren tumaro șăro avrența.» 28 Me phenau‐tumenghe: Orcon dichlea p‐ăc giuvli, te camel‐lan, cherdea bezeh andă pesco ilo. 29 Cana e iach chiri e ceaci cherel‐tu te peres and‐o bezeh, incal‐la hai ciude‐la tutar, mai but si anda tute te hasares ăc iach, dă sar te hasares sea chio trupo hai te avel ciudino and‐e gheena. 30 Ta cana o vast chiro cherel tu te peres and‐o bezeh, cini les hai ciude‐les tutar, că mai but si anda tute te hasares ăc vast, dă sar te avel sauără trupo chiro ciudino and‐e gheena. 31 Phendilo pale: «Orcon muchela pe giuvlea, cana muchela te del‐lan ăc lil muchlimasco.» 32 Ta me phenau‐tumenghe: Că orcon muchela pe giuvlea, after and‐oa cazo că gheli avre murșăsa, cherel‐lan sa oi te gial mai angle te marel pio șăro avrența, hai con lel codol giuvlea muchli cherel bezeh. 33 Mai așunden pale că phendilo colenghe and‐ăl phurimata: «Te na des tu armaia hohamnes, hai te cheres sea so dean tu armaia te cheres angla o Del.» 34 Ta me phenau‐tumenghe: Te na den tume armaia, nici p‐o cero, că pă leste si o Raimos le Devlesco; 35 Nici pe phuî, că oi si cai ciol o Del Pe pîrne, nici p‐o Ierusalimo, că ou si o foro o baro le Thagaresco. 36 Nici pă chio șăro te na des tu armaia, că tu naștis te cheres ăc bal calo or parno. 37 Tumaro dimos duma te avel: So si, si; hai so nai, nai; hai so nachel pa cadala, avel catar o nasulimos. 38 Așunden că phendilo: «Iach anda iachate, hai dand anda dandeste.» 39 Ta me phenau‐tumenghe: Na contrin tume colesa cai camel te cherel‐tumenghe nasul; hai orsao del‐tut dab p‐oa mui and‐ăc rig, bolde‐lesche i col‐aver. 40 Orsao camel te înghiarel tut ch‐e cris, hai te lel chi cavaghi, much‐les he vi chio gad. 41 Hai te ciola‐tu te gias lesa ăc partea dromeschi, gia lesa dui parți. 42 Colesche cai manghel, de‐les; hai colesche cai camel te des‐les ugilimasa daici, na bolde‐lesche ăl zeia. 43 Așunden că phendi: «Te încheares ca sao si tuche pașă, hai te uris coles cai cherel tuche nasul.» 44 Hai Me phenau‐tumenghe: Închearen ca cola save urin‐tume, den‐le duma dă mișto colen cai den‐tumen armaia, cheren mișto colenghe cai urin‐tume, hai rughin tume anda cola cai prasan‐tume hai nașaven‐tume, 45 Caște aven ciave le Devlesche anda‐o cero, că Ou cherel te inclel o cham Lesco, i p‐ăl nasul i p‐ăl lace, hai del o brîșînd i p‐ăl ceace i p‐ăl benghe. 46 Cana închearen numa ca cola cai închearen tumende, so pochin mai ajuchearen? Ni sa cadea cheren i ăl vameșa ăl bezehale? 47 Hai cana len ande angali numa tumare phralen, so buchi laci cheren? Ni sa cadea cheren i col‐aver ăl neamurea? 48 Tume aven devlicane, pala sar si tumaro Dad and‐o cero cadea aven i tume.