David se refugiază la Nob
1 David s‑a dus la Nob, la preotul Ahimelec . Ahimelec i-a ieșit speriat în întâmpinare lui David și i‑a zis: „De ce ești singur și nu este nimeni cu tine?” 2 David i‑a răspuns preotului Ahimelec: „Regele mi‑a poruncit astfel: «Să nu știe nimeni nimic despre pricina pentru care te trimit și în privința căreia ți‑am dat poruncă!» Am hotărât un loc anume de întâlnire cu oamenii mei. 3 Așadar, ce ai la îndemână? Dă‑mi cinci pâini sau ce se va găsi!” 4 Preotul i‑a răspuns lui David: „N‑am pâine obișnuită la îndemână, ci numai pâine sfințită ; asta, doar dacă oamenii tăi s‑au ținut departe de femei!” 5 David i‑a răspuns preotului și i‑a zis: „Fără doar și poate! Ne-am ținut departe de femei , ca și altădată când am plecat la luptă. Vasele oamenilor mei sunt sfinte chiar și într‑o misiune obișnuită – cu atât mai mult vor fi sfințite vasele lor astăzi!” 6 Atunci preotul i‑a dat pâinea sfințită, căci nu era acolo altă pâine decât pâinea înfățișării, care fusese luată dinaintea DOMNULUI ca să fie înlocuită cu pâine caldă, când o luaseră pe cealaltă.
7 Chiar în ziua aceea se afla acolo, închis înaintea DOMNULUI, unul dintre slujitorii lui Saul, un edomit pe nume Doeg , mai‑marele păstorilor lui Saul. 8 David i‑a zis lui Ahimelec: „N‑ai aici la îndemână o suliță sau o sabie? Nu mi‑am luat cu mine nici sabia, nici armele, pentru că porunca regelui era grabnică.” 9 Preotul i‑a răspuns: „Iată sabia lui Goliat, filisteanul, pe care l‑ai răpus în Valea Terebintului; este învelită într‑o pânză, în spatele efodului. Dacă vrei s‑o iei, ia‑o, căci nu este alta aici!” Și David i‑a zis: „Nu‑i alta ca ea; dă‑mi‑o!”
David scapă la Gat
10 David s‑a ridicat și a fugit de Saul chiar în ziua aceea. A ajuns la Achiș, regele Gatului. 11 Slujitorii lui Achiș i‑au zis: „Nu este acesta David, regele țării? Nu pentru el jucau și își răspundeau în cântec:
«Saul a bătut cu miile,
iar David, cu zecile de mii»?”
12 David a luat aminte la aceste cuvinte și l‑a apucat o mare frică de Achiș, regele Gatului. 13 Și‑a schimbat purtarea și a făcut pe nebunul înaintea lor: făcea zgârieturi pe ușile porților și lăsa să‑i curgă balele pe barbă. 14 Achiș le‑a zis slujitorilor săi: „Iată, vedeți și voi ce nebun! De ce l-ați adus la mine? 15 De nebuni duc eu lipsă, de mi‑l aduceți pe acesta să se poarte ca un nebun înaintea mea? Unul ca el să intre în casa mea?”