Păcatul lui David cu Bat‑Șeba
1 La începutul noului an , pe vremea când plecau regii la război, David i‑a trimis la luptă pe Ioab, pe slujitorii lui și tot Israelul. Ei au făcut prăpăd între fiii lui Amon și au împresurat Raba, în vreme ce David a rămas la Ierusalim. 2 Într‑o seară, David s‑a ridicat din patul său și, pe când se plimba pe terasa palatului, a zărit de pe acoperiș o femeie care se îmbăia; femeia era foarte frumoasă la înfățișare. 3 David a pus să se facă cercetări cu privire la femeie și i s‑a spus: „Este Bat‑Șeba, fata lui Eliam, nevasta lui Urie , hititul.” 4 David a trimis soli să o aducă. Ea a venit la el, și el s‑a culcat cu ea. După ce s‑a curățit de necurăția ei, s‑a întors acasă. 5 Femeia a rămas însărcinată și i‑a trimis vorbă lui David, zicând: „Sunt însărcinată!”
6 Atunci, David i‑a trimis vorbă lui Ioab: „Trimite‑l la mine pe Urie, hititul!” Ioab l‑a trimis pe Urie la David. 7 Urie a venit la David, care l‑a întrebat despre starea lui Ioab, despre starea poporului și despre mersul războiului. 8 Apoi David i‑a zis lui Urie: „Coboară‑te acasă și spală‑ți picioarele!” Urie a ieșit din palat, însoțit de un dar din partea regelui. 9 Dar Urie s‑a culcat la poarta palatului, cu toți slujitorii stăpânului său, și nu s‑a coborât acasă la el. 10 I‑au dat de știre lui David: „Urie nu s‑a coborât acasă la el.” David i‑a zis lui Urie: „Nu vii tu oare din călătorie? Cum de nu te‑ai coborât acasă?” 11 Urie i‑a răspuns lui David: „Chivotul și Israel și Iuda stau în corturi, stăpânul meu Ioab și slujitorii stăpânului meu și‑au întins cortul în câmp, iar eu să mă duc acasă și să mănânc, să beau și să mă culc cu nevasta mea? Viu ești tu și viu este sufletul tău că nu voi face lucrul acesta!” 12 David i‑a zis lui Urie: „Mai rămâi și astăzi aici, iar mâine îți voi da drumul!” Astfel, Urie a rămas la Ierusalim în ziua aceea și în ziua următoare. 13 David l‑a poftit să mănânce și să bea cu el și l‑a îmbătat ; seara, Urie a ieșit și s‑a culcat în același loc, alături de slujitorii stăpânului său, dar acasă nu s‑a coborât.
14 A doua zi dimineața, David i‑a scris o scrisoare lui Ioab și a trimis‑o prin Urie. 15 În ea scria așa: „Scoateți‑l pe Urie în față, acolo unde lupta e cea mai îndârjită, și apoi retrageți‑vă, ca să fie lovit și să moară!” 16 Pe când asediau cetatea, Ioab l‑a pus pe Urie în locul pe care‑l știa apărat de luptători încercați. 17 Oamenii din cetate au ieșit și l‑au atacat pe Ioab; au căzut mulți din popor, dintre slujitorii lui David, și a murit și Urie, hititul.
18 Ioab a trimis la David un sol care să‑i ducă vești amănunțite despre luptă 19 și i‑a poruncit astfel: „Când vei isprăvi de istorisit regelui toate amănuntele luptei, 20 poate că regele se va mânia și‑ți va zice: «De ce v‑ați dus să luptați atât de aproape de cetate? Nu știați că se trage din vârful zidului? 21 Cine l‑a doborât pe Abimelec , fiul lui Ierubeșet ? Oare nu o femeie a aruncat peste el din vârful zidului o piatră de moară și n‑a murit el la Tebeț? De ce v‑ați apropiat de zid?» Atunci să‑i spui: «A murit și robul tău, Urie, hititul.»”
22 Solul a plecat, a sosit la David și i‑a istorisit tot ce‑i poruncise Ioab. 23 Solul i‑a zis lui David: „Oamenii aceia au fost mai tari decât noi; când au ieșit împotriva noastră în câmp, i‑am silit să bată în retragere până la intrarea porții, 24 dar arcașii au tras de pe zid asupra slujitorilor tăi, astfel că unii dintre slujitorii regelui au fost uciși; și a murit și robul tău, Urie, hititul.” 25 David i‑a zis solului: „Iată ce să‑i spui lui Ioab: «Nu te necăji din pricina acestei întâmplări, căci sabia doboară când pe unul, când pe altul. Întețește lupta împotriva cetății și nimicește‑o!» Și îmbărbătează‑l și tu !”
26 Nevasta lui Urie a aflat că bărbatul ei murise și l‑a plâns. 27 După ce au trecut zilele de jale, David a trimis după ea și a adus‑o în casa lui. I‑a fost astfel nevastă și i‑a născut un fiu.
În ochii DOMNULUI, ceea ce a făcut David a fost rău.