Revolta lui Șeba
1 Acolo era un om de nimic, numit Șeba, fiul lui Bicri, un beniamit. El a sunat din șofar și a zis:

„Noi n‑avem nici parte cu David,
nici moștenire cu fiul lui Ișai!
Fiecare la cortul său, Israele!”

2 Și toți bărbații lui Israel au trecut de la David la Șeba, fiul lui Bicri. Dar bărbații lui Iuda au rămas alături de regele lor de la Iordan până la Ierusalim.
3 David a intrat iarăși în casa lui, la Ierusalim. Regele le‑a luat pe cele zece țiitoare pe care le lăsase pentru îngrijirea casei și le‑a pus sub pază; le‑a purtat de grijă, dar nu a intrat la ele. Și au fost închise până în ziua morții lor, trăind ca niște văduve. 4 Regele i‑a zis lui Amasa: „Adună‑i la mine peste trei zile pe bărbații lui Iuda, și tu să fii de față aici!” 5 Amasa a plecat să‑i adune pe cei din Iuda, dar a întârziat și n‑a venit la vremea hotărâtă. 6 Atunci David i‑a zis lui Abișai: „Șeba, fiul lui Bicri, ne va face acum mai mult rău decât Absalom. Tu însă ia‑i pe slujitorii stăpânului tău și urmărește‑l, ca nu cumva să găsească cetăți întărite și să ne scape!” 7 Alături de Abișai au plecat oamenii lui Ioab, cheretiții și peletiții, precum și toți ceilalți viteji; au ieșit din Ierusalim ca să‑l urmărească pe Șeba, fiul lui Bicri.
8 Când au ajuns lângă piatra cea mare de la Gabaon, Amasa venea în întâmpinarea lor. Ioab era îmbrăcat cu hainele lui de război, având la cingătoare sabia pusă în teacă, peste șold. Și, cum înainta el, iar sabia alunecase afară, 9 Ioab l‑a întrebat pe Amasa: „Ești sănătos, frate?” Apoi cu mâna dreaptă Ioab l‑a luat pe Amasa de barbă să‑l sărute. 10 Amasa nu observase sabia din mâna lui Ioab; Ioab l‑a lovit cu ea în pântece și i‑a vărsat măruntaiele pe pământ, fără să mai fie nevoie de o a doua lovitură, și Amasa a murit.
Ioab și fratele său, Abișai, l‑au urmărit pe Șeba, fiul lui Bicri. 11 Unul dintre slujitorii lui Ioab s-a oprit lângă Amasa și zicea: „Cine este de partea lui Ioab și cine este pentru David să‑l urmeze pe Ioab!” 12 Amasa se zvârcolea în sânge în mijlocul drumului, și omul acela, văzând că tot poporul se oprește, l‑a tras pe Amasa din drum pe câmp și a aruncat o haină peste el, când a văzut că toți cei ce ajungeau lângă el se opreau. 13 După ce l‑a luat din drum, s‑au dus toți după Ioab, ca să‑l urmărească pe Șeba, fiul lui Bicri.
14 Șeba a străbătut toate semințiile lui Israel, până la Abel‑Bet‑Maaca , și toți tovarășii lui s‑au strâns și l‑au urmat. 15 Oamenii lui Ioab au venit și l‑au împresurat pe Șeba în Abel‑Bet‑Maaca și au ridicat împotriva cetății un val de pământ care se înălța până la întăritură. Tot poporul care era cu Ioab săpa zidul ca să‑l surpe. 16 Atunci, o femeie înțeleaptă a strigat din cetate:

„Ascultați, ascultați! Spuneți‑i lui Ioab:
«Haide aici: am o vorbă să‑ți spun!»”

17 El s‑a apropiat de ea, și femeia a zis: „Tu ești Ioab?” El a răspuns: „Eu sunt.” Și ea i‑a zis: „Ascultă cuvintele slujitoarei tale!” El i‑a răspuns: „Ascult.” 18 Și ea i‑a zis astfel:

„Era pe vremuri o vorbă:
«Să întrebăm negreșit în Abel!»
Și pricina se încheia astfel.
19 Eu sunt dintre cetățile liniștite și credincioase din Israel,
iar tu cauți să pierzi o cetate‑mamă în Israel!
De ce vrei tu să nimicești moștenirea DOMNULUI?”

20 Ioab a răspuns și a zis: „Departe, departe de mine gândul să nimicesc sau să dărâm! 21 Nu așa stau lucrurile! Dar un om din muntele lui Efraim, numit Șeba, fiul lui Bicri, a ridicat mâna împotriva regelui, împotriva lui David; dați‑l încoace numai pe el, și mă voi îndepărta de cetate!” Femeia i‑a zis lui Ioab: „Iată, capul lui îți va fi aruncat peste zid!” 22 Și femeia s‑a dus înaintea întregului popor cu înțelepciunea ei ; i‑au tăiat capul lui Șeba, fiul lui Bicri, și i l‑au aruncat lui Ioab. Ioab a sunat din șofar, și oamenii s‑au împrăștiat de lângă cetate fiecare la cortul lui. Și Ioab s‑a întors la Ierusalim, la rege.
Dregătorii lui David
23 Ioab era mai‑mare peste toată oștirea lui Israel; Benaia, fiul lui Iehoiada, era mai mare peste cheretiți și peletiți; 24 Adoram era peste oamenii de corvoadă ; Iosafat , fiul lui Ahilud, era cronicar; 25 Șeia era logofăt; Țadoc și Abiatar erau preoți, 26 iar Ira, din neamul lui Iair, era slujbaș al lui David.