Înnoirea legământului
1 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Taie două table de piatră ca cele dintâi și voi scrie pe table cuvintele care erau pe tablele dintâi, pe care le‑ai sfărâmat! 2 Fii gata dis‑de‑dimineață, urcă de dimineață pe muntele Sinai și stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui! 3 Nimeni să nu urce cu tine și nimeni să nu fie văzut pe tot muntele , și nici oi, nici vite să nu pască în fața acestui munte!” 4 Moise a tăiat două table de piatră ca și cele dintâi, s‑a sculat dis‑de‑dimineață, a urcat pe muntele Sinai, după cum îi poruncise DOMNUL, și a luat în mână cele două table de piatră. 5 DOMNUL a coborât în nor, a stat acolo cu el și a rostit Numele DOMNULUI. 6 Și DOMNUL a trecut prin fața lui și DOMNUL a strigat:
„DOMNUL Dumnezeu este îndurător și milostiv ,
îndelung răbdător, bogat în bunătate și credincioșie .
7 El Își ține bunătatea până la mii de generații,
iartă fărădelegea, răzvrătirea și păcatul,
dar nu-l socotește nicidecum pe cel vinovat drept nevinovat,
pedepsind fărădelegea părinților în copii și în copiii copiilor lor
până la a treia și a patra generație.”
8 Moise s‑a grăbit să se plece la pământ și să se închine. 9 El a zis: „Stăpâne, dacă am găsit har înaintea Ta, Te rog să mergi în mijlocul nostru, Stăpâne! Poporul acesta este un popor încăpățânat , dar iartă‑ne fărădelegile și păcatele noastre și ia‑ne în stăpânirea Ta!”
10 Dumnezeu a zis: „Iată, închei azi un legământ: voi face în fața întregului tău popor minuni cum nu au fost săvârșite în nicio țară și la niciun neam. Tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea DOMNULUI, căci este înfricoșător ceea ce voi face cu tine.
11 Ia seama la ceea ce îți poruncesc azi! Iată că îi voi izgoni dinaintea ta pe amoriți, canaaniți, hitiți, fereziți, hiviți și iebusiți. 12 Ai grijă să nu faci legământ cu locuitorii țării în care ai să intri, ca nu cumva să devină o cursă în mijlocul tău! 13 Dimpotrivă, să le dărâmi altarele, să le sfărâmi stâlpii idolești și să le tai așerele . 14 Să nu te închini înaintea unui alt dumnezeu. Căci DOMNUL, al cărui nume este «Gelos », este un Dumnezeu gelos. 15 Să nu cumva să faci legământ cu locuitorii țării, așa încât, atunci când ei se vor desfrâna cu dumnezeii lor și le vor aduce jertfe, să te poftească și pe tine și să mănânci din jertfa lor. 16 Să nu cumva să iei din fetele lor soții pentru fiii tăi, ca, atunci când fetele lor se vor desfrâna cu dumnezeii lor, să se desfrâneze și fiii tăi cu acești dumnezei. 17 Să nu‑ți faci dumnezei turnați.
18 Să ții Sărbătoarea Azimelor : timp de șapte zile, la vremea hotărâtă, în luna Aviv, să mănânci azime, cum ți‑am poruncit, căci în luna Aviv ai ieșit din Egipt. 19 Primul ieșit din pântece este al Meu, întâiul născut de parte bărbătească din turmele tale, fie vițel, fie miel. 20 Să răscumperi cu un miel întâiul născut al măgăriței, iar dacă nu‑l răscumperi, să‑i frângi gâtul. Să răscumperi orice întâi născut dintre fiii tăi și să nu te înfățișezi cu mâinile goale înaintea Mea.
21 Șase zile să lucrezi, iar în ziua a șaptea să te odihnești. Să te odihnești chiar și în vremea aratului și a seceratului. 22 Să ții Sărbătoarea Săptămânilor, a primelor roade din secerișul grâului, și Sărbătoarea Strângerii Roadelor la sfârșitul anului. 23 De trei ori pe an, toți bărbații să se înfățișeze înaintea Stăpânului, a DOMNULUI, Dumnezeul lui Israel. 24 Căci voi izgoni neamurile dinaintea ta și‑ți voi lărgi hotarele și nimeni nu‑ți va pofti țara în timpul când te vei sui de trei ori pe an ca să te înfățișezi înaintea DOMNULUI, Dumnezeului tău.
25 Să nu aduci sângele jertfei Mele cu ceva dospit, iar jertfa praznicului Paștelui să nu rămână până dimineața. 26 Să aduci în casa DOMNULUI, Dumnezeului tău, cele dintâi roade ale pământului tău. Iedul să nu‑l fierbi în laptele mamei sale.”
27 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Scrie cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte închei legământ cu tine și cu Israel!” 28 Moise a stat acolo cu DOMNUL patruzeci de zile și patruzeci de nopți. N‑a mâncat pâine și nici n‑a băut apă. Și Dumnezeu a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.
Strălucirea feței lui Moise
29 Moise a coborât de pe muntele Sinai, iar cele două table ale Mărturiei erau în mâna lui. Pe când cobora de pe munte, Moise nu știa că pielea feței lui strălucea pentru că vorbise cu Dumnezeu. 30 Aaron și toți fiii lui Israel s‑au uitat la Moise, și iată că pielea feței lui strălucea, așa că se temeau să se apropie de el. 31 Moise i‑a chemat, iar Aaron și toți fruntașii adunării s‑au întors la el, și Moise le‑a vorbit. 32 După aceea, toți fiii lui Israel s‑au apropiat, și el le‑a poruncit tot ce‑i spusese DOMNUL pe muntele Sinai. 33 Când Moise a terminat de vorbit, și‑a pus un văl pe față.
34 Când intra înaintea DOMNULUI ca să‑I vorbească, Moise își dădea jos vălul până când ieșea, iar când ieșea, le spunea fiilor lui Israel ce i se poruncise. 35 Fiii lui Israel se uitau la fața lui Moise, căci pielea feței lui strălucea, iar Moise își punea iarăși vălul pe față până când intra ca să stea de vorbă cu Dumnezeu .