Ținutul lui Manase
1 Partea căzută la sorți seminției lui Manase, care era întâiul născut al lui Iosif, este a lui Machir , întâiul născut al lui Manase și tatăl lui Galaad. El era un om războinic și a avut Galaadul și Bașanul.
2 Celorlalți fii ai lui Manase li s‑a dat și lor o parte , după clanurile lor: fiilor lui Abiezer , fiilor lui Helec, fiilor lui Asriel , fiilor lui Șechem, fiilor lui Hefer , fiilor lui Șemida; aceștia sunt fiii lui Manase, fiul lui Iosif, după clanurile lor, cei de parte bărbătească.
3 Țelofhad , fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, n‑a avut fii, dar a avut fiice, pe nume: Mahla, Noa, Hogla, Milca și Tirța. 4 Ele s‑au înfățișat înaintea preotului Eleazar , înaintea lui Iosua, fiul lui Nun, și înaintea căpeteniilor și au zis: „DOMNUL i‑a poruncit lui Moise să ne dea o moștenire între frații noștri.” Și li s‑a dat, după porunca DOMNULUI, o moștenire între frații tatălui lor. 5 Astfel, lui Manase i‑au căzut zece părți, în afară de țara Galaadului și a Bașanului, care este de cealaltă parte a Iordanului, 6 pentru că fiicele lui Manase au avut o moștenire între fiii lui, iar țara Galaadului le‑a fost dată celorlalți fii ai lui Manase.
7 Hotarul lui Manase se întindea de la Așer până la Micmetat , care este la răsărit de Sihem, și ducea spre miazăzi, la locuitorii din En‑Tapuah. 8 Ținutul Tapuah era al fiilor lui Manase, dar Tapuahul, la hotarul lui Manase, era al fiilor lui Efraim. 9 Hotarul se cobora până la valea Cana, la miazăzi de această vale. Cetățile acestea ale lui Efraim erau printre cetățile lui Manase, dar hotarul lui Manase era pe partea de miazănoapte a văii și ieșea la mare. 10 Partea de miazăzi era a lui Efraim, iar partea de miazănoapte era a lui Manase și marea le slujea ca hotar; la miazănoapte se întâlneau cu Așer și la răsărit cu Isahar.
11 Manase stăpânea în Isahar și în Așer: Bet‑Șeanul cu satele lui, Ivleamul cu satele lui, locuitorii Dorului cu satele lui, locuitorii din En‑Dor cu satele lui, locuitorii din Taanac cu satele lui și locuitorii din Meghido cu satele lui, trei vârfuri . 12 Fiii lui Manase n‑au putut să ia în stăpânire aceste cetăți, și, astfel, canaaniții au izbutit să rămână în ținutul acesta. 13 Când fiii lui Israel au fost destul de tari, i‑au supus pe canaaniți la corvezi , dar de izgonit nu i‑au izgonit.
14 Fiii lui Iosif i‑au vorbit lui Iosua și i‑au zis: „De ce ne‑ai dat moștenire numai un sorț și numai o parte, când noi suntem un popor numeros și DOMNUL ne‑a binecuvântat până acum?” 15 Iosua le‑a zis: „Dacă sunteți un popor mare la număr, suiți‑vă în pădure și tăiați‑o, ca să vă faceți loc în țara fereziților și a refaimilor, fiindcă ținutul muntos al lui Efraim este prea strâmt pentru voi!” 16 Fiii lui Iosif au zis: „Muntele nu ne va fi de ajuns, iar toți canaaniții care locuiesc în vale au care de fier, atât cei ce sunt la Bet‑Șean și în satele lui, cât și cei ce sunt în valea Izreel .” 17 Iosua i‑a zis casei lui Iosif, lui Efraim și lui Manase: „Voi sunteți un popor numeros și puterea voastră este mare: nu veți avea un singur sorț, 18 ci veți avea muntele, căci veți tăia pădurea și marginile ei vor fi ale voastre. Astfel îi veți dezmoșteni pe canaaniți, cu toate că au care de fier și sunt puternici.”