Rănile de lepră de pe om
1 DOMNUL le‑a vorbit lui Moise și lui Aaron astfel: 2 „Dacă un om are pe pielea trupului său o umflătură, o pecingine sau o pată albă care se face rană de lepră pe pielea trupului, să fie adus la preotul Aaron sau la unul din fiii lui, care sunt preoți. 3 Preotul să cerceteze rana de pe pielea trupului său. Dacă părul din rană s‑a făcut alb și înfățișarea rănii este mai adâncă decât pielea, este o rană de lepră; preotul să o cerceteze și să‑l declare necurat pe omul acela. 4 Dacă pe pielea trupului său este o pată albă, înfățișarea rănii nu este mai adâncă decât pielea și părul nu s‑a făcut alb, preotul să‑l închidă șapte zile pe cel cu rana. 5 Preotul să o cerceteze în ziua a șaptea. Dacă i se pare că rana a stat pe loc și nu s‑a întins pe piele, preotul să‑l închidă a doua oară șapte zile. 6 Preotul să o cerceteze a doua oară în ziua a șaptea. Dacă rana a mai scăzut și nu s‑a întins pe piele, preotul să‑l declare curat: este o pecingine; să‑și spele hainele, și va fi curat. 7 Dar, dacă pecinginea s‑a întins mai departe pe piele după ce i s‑a arătat preotului pentru curățirea sa, să i se arate preotului a doua oară. 8 Preotul să cerceteze rana . Dacă pecinginea s‑a întins pe piele, preotul să‑l declare necurat: este lepră.
9 Dacă rana de lepră este pe un om, să fie adus la preot. 10 Preotul să cerceteze rana . Dacă este pe piele o umflătură albă care a făcut părul să se albească, iar în umflătură este și o urmă de carne vie, 11 pe pielea trupului lui este o lepră învechită. Preotul să‑l declare necurat. Să nu‑l închidă, căci este necurat.
12 Dacă izbucnește lepra pe piele și acoperă toată pielea celui cu rana, din cap până în picioare, cât va cuprinde preotul cu privirea, 13 preotul să cerceteze rana și, dacă lepra i‑a acoperit tot trupul, să‑l declare curat pe cel acoperit de rană; dacă s‑a făcut toată albă, este curat.
14 Dar, în ziua când va apărea în rană carne vie, el va fi necurat; 15 când preotul va vedea carnea vie, să‑l declare necurat. Carnea vie este necurată, iar el este lepros. 16 Dacă se schimbă carnea vie și se face albă, să se ducă la preot; 17 preotul să o cerceteze și, dacă rana s‑a făcut albă, să‑l declare curat pe cel cu rana: este curat.
18 Dacă pe trupul cuiva este, pe piele, o bubă ce a fost vindecată, 19 iar pe locul bubei este o umflătură albă sau o pată de un alb roșiatic, omul acela să i se arate preotului. 20 Preotul să cerceteze buba . Dacă înfățișarea ei este mai adâncă decât pielea și părul ei s‑a făcut alb, preotul să‑l declare necurat: este o rană de lepră care s‑a transformat în bubă. 21 Dacă preotul cercetează buba și vede că nu este păr alb în ea, că nu este mai adâncă decât pielea și că a mai scăzut, preotul să‑l închidă șapte zile. 22 Dacă pata s‑a întins mai departe pe piele, preotul să‑l declare necurat: este lepră. 23 Dar, dacă pata a rămas pe loc și nu s‑a întins, este cicatricea bubei: preotul să‑l declare curat.
24 Sau dacă un om are pe trupul său, pe piele, o arsură pricinuită de foc și se arată pe urma arsurii o pată alb‑roșie sau albă, 25 preotul să o cerceteze. Dacă părul din pată s‑a făcut alb și pata se înfățișează mai adâncă decât pielea, este lepră care a izbucnit în arsură. Preotul să‑l declare necurat pe omul acela : este o rană de lepră. 26 Dacă preotul o cercetează și nu este păr alb în pată, iar pata nu este mai adâncă decât pielea și a mai scăzut, preotul să‑l închidă șapte zile. 27 Preotul să o cerceteze a șaptea zi; dacă pata s‑a întins mai departe pe piele, preotul să‑l declare necurat: este o rană de lepră. 28 Dar, dacă pata a rămas pe loc, nu s‑a întins pe piele și a mai scăzut, este umflătura arsurii; preotul să‑l declare curat, căci este cicatricea arsurii.
29 Dacă un bărbat sau o femeie are o rană pe cap sau la bărbie, 30 preotul să cerceteze rana. Dacă se înfățișează mai adâncă decât pielea și în ea este păr gălbui și subțire, preotul să‑l declare pe omul acela necurat: este râie de cap, este lepră a capului sau a bărbiei. 31 Dacă preotul cercetează rana de râie, iar aceasta nu se înfățișează mai adâncă decât pielea și n‑are păr negru, preotul să‑l închidă șapte zile pe cel cu rana de râie. 32 Preotul să cerceteze rana a șaptea zi. Dacă râia nu s‑a întins, n‑are păr gălbui și înfățișarea ei nu este mai adâncă decât pielea, 33 cel cu râia să se radă, dar locul cu râia să nu‑l radă; iar preotul să‑l închidă a doua oară timp de șapte zile. 34 Preotul să cerceteze rana de râie a șaptea zi. Dacă ea nu s‑a întins pe piele și înfățișarea ei nu este mai adâncă decât pielea, preotul să‑l declare curat; să‑și spele hainele și va fi curat. 35 Dar, dacă râia s‑a întins mai departe pe piele după ce omul a fost declarat curat, 36 preotul să‑l cerceteze. Și, dacă râia s‑a întins pe piele, preotul să nu mai caute păr gălbui: omul este necurat. 37 Dacă i se pare că râia a stat pe loc și că din ea a crescut păr negru, râia este vindecată: omul este curat; preotul să‑l declare curat.
38 Dacă un bărbat sau o femeie are pete pe piele, și anume pete albe, 39 preotul să le cerceteze. Dacă pe pielea trupului lui sunt pete de un alb‑gălbui, este o iritație care a izbucnit pe piele, iar omul este curat.
40 Dacă unui om îi cade părul de pe cap, este pleșuv: omul acela este curat. 41 Dacă îi cade părul de pe cap numai în partea dinainte, este pleșuv în partea dinainte: este curat. 42 Dacă în partea pleșuvă dinainte sau dinapoi este o rană alb‑roșie, este lepră care a izbucnit în partea pleșuvă dinainte sau dinapoi. 43 Preotul să o cerceteze. Dacă umflătura rănii este alb‑roșie în partea pleșuvă dinapoi sau dinainte, având înfățișarea leprei de pe pielea trupului, 44 omul este lepros: este necurat. Preotul să‑l declare necurat negreșit, căci are o rană pe cap.
45 Leprosul care are rana pe el să‑și poarte hainele sfâșiate și să umble cu capul neîngrijit; să‑și acopere partea de jos a feței și să strige: «Necurat ! Necurat!» 46 Câtă vreme va avea rana pe el, va fi necurat. Este necurat și trebuie să locuiască singur; locuința lui să fie în afara taberei.
Rănile de lepră de pe haine
47 În ce privește hainele, dacă apare o rană de lepră pe o haină, fie haină de lână, fie haină de in, 48 în urzeală sau în băteala de in sau de lână, pe o piele sau pe vreun lucru făcut din piele, 49 și rana va fi verzuie sau roșiatică pe haină sau pe piele, în urzeală sau în băteală sau pe vreun lucru din piele, aceasta este o rană de lepră și trebuie arătată preotului. 50 Preotul să cerceteze rana și să închidă timp de șapte zile lucrul cu rana. 51 Să cerceteze rana a șaptea zi. Dacă rana s‑a întins pe haină, în urzeală sau în băteală, pe piele sau pe lucrul făcut din piele, este o rană de lepră învechită: lucrul acesta este necurat. 52 Să ardă haina, urzeala sau băteala de lână sau de in sau lucrul din piele pe care va fi rana, căci este o lepră învechită; să fie arse.
53 Dar, dacă preotul o cercetează și dacă rana nu s‑a întins pe haină, pe urzeală, pe băteală sau pe lucrul din piele, 54 preotul să poruncească să fie spălată partea cu rana și să închidă lucrul acela a doua oară timp de șapte zile. 55 Preotul să cerceteze rana după ce lucrul a fost spălat și, dacă i se pare că rana nu și‑a schimbat înfățișarea, deși nu s‑a întins, lucrul acela este necurat: să fie ars, căci este mucegai al părții din față sau al celei din spate. 56 Dacă preotul se uită și rana a mai scăzut după ce a fost spălată, s‑o rupă din haină sau din piele, din urzeală sau din băteală. 57 Și, dacă se mai ivește pe haină, în urzeală sau în băteală sau pe lucrul din piele, este o spuzeală de lepră: lucrul atins de rană să fie ars. 58 Haina, urzeala sau băteala sau lucrul din piele care a fost spălat și din care rana a dispărut să se spele a doua oară, și atunci va fi curat. 59 Aceasta este legea rănii de lepră de pe hainele de lână sau de in, din urzeală sau din băteală sau de pe vreun lucru din piele și legea potrivit căreia vor fi declarate curate sau necurate.”