1 După ce a sfârșit de dat învățături celor doisprezece ucenici ai Săi, Isus a plecat de acolo, ca să‑i învețe pe oameni și să propovăduiască în cetățile lor.
Trimișii lui Ioan Botezătorul
(Luca 7:18‑35)2 Ioan a auzit în temniță despre lucrările lui Hristos și i‑a trimis pe ucenicii săi 3 să‑L întrebe: „Tu ești Acela care vine sau să așteptăm pe altul?” 4 Isus le‑a răspuns zicând: „Mergeți și vestiți‑i lui Ioan ce auziți și vedeți:
5 orbii își capătă vederea, șchiopii umblă,
leproșii sunt curățiți, surzii aud ,
morții învie, iar săracilor li se aduc vești bune .
6 Ferice de cel ce nu se poticnește din pricina Mea!”
7 Pe când plecau ei, Isus a început să le vorbească mulțimilor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustiu? O trestie clătinată de vânt? 8 Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce poartă haine moi sunt în casele regilor. 9 Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un profet? Da, vă spun, chiar mai mult decât un profet. 10 El este acela despre care s‑a scris:
Iată , trimit înaintea Feței Tale pe solul Meu,
care va pregăti calea înaintea Ta.
11 Adevărat vă spun că, dintre cei născuți din femeie, nu s‑a ridicat niciunul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuși, cel mai mic în Împărăția cerurilor este mai mare decât el. 12 Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum, Împărăția cerurilor este atacată cu înverșunare, și atacatorii pun mâna pe ea. 13 Căci toți Profeții și Legea până la Ioan au profețit. 14 Și dacă vreți să primiți cuvântul acesta : el este Ilie , care trebuia să vină. 15 Cine are urechi [de auzit] să audă!
16 Cu cine voi asemăna generația aceasta? Este asemenea unor copii care stau în piețe și strigă unii către alții:
17 «V‑am cântat din fluier, și n‑ați jucat;
v‑am cântat de jale, și nu v‑ați tânguit.»
18 Căci a venit Ioan, care nici nu mănâncă, nici nu bea, iar ei zic: «Are demon!» 19 A venit Fiul Omului, care mănâncă și bea, iar ei zic: «Iată un mâncău și un bețiv, prieten cu vameșii și cu păcătoșii!» Dar înțelepciunea a fost găsită dreaptă prin lucrările ei.”
Mustrarea cetăților nepocăite
(Luca 10:13‑15)20 Atunci , Isus a început să mustre cetățile în care fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentru că nu se pocăiseră: 21 „Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă s‑ar fi făcut în Tir și în Sidon minunile care au fost făcute în voi, de mult s‑ar fi pocăit în sac și cenușă. 22 De aceea vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru Tir și Sidon decât pentru voi. 23 Și tu, Capernaume, vei fi oare înălțat până la cer ? Nu, ci până în Locuința Morților vei fi coborât ; căci dacă s‑ar fi făcut în Sodoma minunile care au fost făcute în tine, ea ar fi rămas până în ziua de azi . 24 De aceea vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru ținutul Sodomei decât pentru tine.”
Jugul lui Hristos
(Luca 10:21‑22)25 În vremea aceea, Isus a zis: „Te laud, Tată, Domn al cerului și al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le‑ai descoperit pruncilor. 26 Da, Tată, pentru că așa ai binevoit Tu! 27 Toate Mi‑au fost încredințate de Tatăl Meu și nimeni nu‑L cunoaște pe Fiul în afară de Tatăl; tot așa, nimeni nu‑L cunoaște pe Tatăl în afară de Fiul și de cel căruia vrea Fiul să i‑L descopere.
28 Veniți la Mine, toți cei osteniți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă! 29 Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima, și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre ! 30 Căci jugul Meu este plăcut și povara Mea este ușoară.”