Galaadul, dat lui Gad și lui Ruben
1 Fiii lui Ruben și fiii lui Gad aveau vite multe, nespus de multe. Ei s‑au uitat la ținutul Iazer și la ținutul Galaad și iată că locul era potrivit pentru vite. 2 Atunci, fiii lui Gad și fiii lui Ruben au venit la Moise, la preotul Eleazar și la mai‑marii adunării și le‑au zis: 3 „Cetățile Atarot, Dibon, Iazer, Nimra , Heșbon, Elale, Sebam , Nebo și Beon – 4 și anume ținutul pe care l‑a lovit DOMNUL înaintea adunării lui Israel – sunt potrivite pentru vite, iar robii tăi au vite.” 5 Apoi au adăugat: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, să se dea țara aceasta ca moșie robilor tăi; nu ne obliga să trecem Iordanul!”
6 Moise le‑a răspuns fiilor lui Gad și fiilor lui Ruben: „Oare frații voștri să meargă la război, iar voi să rămâneți aici? 7 De ce vreți să‑i descurajați pe fiii lui Israel și să‑i faceți să nu treacă în țara pe care le‑o dă DOMNUL? 8 Așa au făcut și părinții voștri când i‑am trimis din Cadeș‑Barnea să iscodească țara. 9 S‑au suit până la valea Eșcol și, după ce au iscodit țara, i‑au descurajat pe fiii lui Israel și i‑au făcut să nu intre în țara pe care le‑o dădea DOMNUL. 10 Și DOMNUL S‑a aprins de mânie în ziua aceea și a jurat astfel: 11 «Bărbații care s‑au suit din Egipt, de la vârsta de douăzeci de ani în sus , nu vor vedea ținutul pe care l‑am jurat lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, căci nu m‑au urmat întru totul , 12 în afară de Caleb, fiul lui Iefune, chenizitul, și de Iosua, fiul lui Nun, care L‑au urmat întru totul pe DOMNUL.» 13 DOMNUL S‑a aprins de mânie împotriva fiilor lui Israel și i‑a făcut să rătăcească în pustiu patruzeci de ani, până la stingerea întregului neam de oameni care au făcut ce este rău înaintea DOMNULUI. 14 Și iată că v‑ați ridicat voi în locul părinților voștri, un neam de oameni păcătoși, ca să‑L faceți pe DOMNUL să Se aprindă și mai tare de mânie împotriva lui Israel! 15 Căci, dacă vă întoarceți de la El, va îngădui ca Israel să rătăcească mai departe în pustiu și veți nimici tot poporul acesta.”
16 Ei s‑au apropiat de Moise și au zis: „Vom face aici ocoale de turme pentru vitele noastre și cetăți pentru copilașii noștri, 17 dar noi ne vom înarma și o vom lua înaintea fiilor lui Israel, până îi vom duce în locul care le este rânduit. Copilașii noștri vor locui în aceste cetăți întărite, feriți de locuitorii țării. 18 Nu ne vom întoarce în casele noastre până când fiecare din fiii lui Israel nu va fi pus stăpânire pe moștenirea lui 19 și nu vom moșteni nimic cu ei dincolo de Iordan, nici mai departe, pentru că noi ne‑am primit moștenirea dincoace de Iordan, la răsărit.”
20 Moise le‑a zis: „Dacă faceți așa, dacă vă înarmați pentru război înaintea DOMNULUI, 21 dacă toți cei înarmați trec Iordanul înaintea DOMNULUI, până când îi va izgoni pe vrăjmașii Lui dinaintea Lui, 22 și dacă vă veți întoarce înapoi numai după ce țara va fi supusă înaintea DOMNULUI, atunci veți fi fără vină înaintea DOMNULUI și înaintea lui Israel, și ținutul acesta va fi moșia voastră înaintea DOMNULUI. 23 Dar, dacă nu faceți așa, vedeți că păcătuiți împotriva DOMNULUI și să știți că păcatul vostru vă va ajunge! 24 Zidiți cetăți pentru copilașii voștri și ocoale pentru turmele voastre și împliniți cuvântul care v‑a ieșit din gură!” 25 Fiii lui Gad și fiii lui Ruben i‑au zis lui Moise astfel: „Robii tăi vor face tot ce poruncește domnul nostru. 26 Copilașii noștri, nevestele noastre, turmele noastre și toate animalele noastre vor rămâne în cetățile Galaadului, 27 iar robii tăi, toți înarmați pentru război, vor merge la război înaintea DOMNULUI, după cum zice domnul nostru.”
28 Moise le‑a dat porunci cu privire la ei preotului Eleazar, lui Iosua, fiul lui Nun, și capilor de familie din semințiile fiilor lui Israel. 29 Moise le‑a zis: „Dacă fiii lui Gad și fiii lui Ruben trec Iordanul împreună cu voi, înarmați cu toții de război înaintea DOMNULUI, după ce țara va fi supusă înaintea voastră, să le dați ca moșie ținutul Galaadului. 30 Dar, dacă nu vor trece înarmați împreună cu voi, să primească moșie în mijlocul vostru în țara Canaanului.” 31 Fiii lui Gad și fiii lui Ruben au răspuns astfel: „Ce le‑a spus robilor tăi DOMNUL, aceea vom face. 32 Vom trece înarmați înaintea DOMNULUI în țara Canaanului, dar moșia moștenirii noastre va rămâne cu noi dincoace de Iordan.”
33 Moise le‑a dat fiilor lui Gad și fiilor lui Ruben și unei jumătăți din seminția lui Manase, fiul lui Iosif, regatul lui Sihon, regele amoriților, și regatul lui Og, regele Bașanului, țara cu cetățile ei și cu ținutul din jurul cetăților țării. 34 Fiii lui Gad au zidit cetățile întărite Dibon , Atarot, Aroer , 35 Atrot‑Șofan, Iazer , Iogbeha, 36 Bet‑Nimra și Bet‑Haran și ocoale pentru turme.
37 Fiii lui Ruben au zidit cetățile Heșbon, Elale, Chiriataim, 38 Nebo și Baal‑Meon , ale căror nume au fost schimbate , și Sibma. Ei au pus alte nume cetăților pe care le‑au zidit.
39 Fiii lui Machir , fiul lui Manase, au mers împotriva Galaadului și l‑au cucerit și i‑au izgonit pe amoriții care erau acolo. 40 Moise i‑a dat Galaadul lui Machir, fiul lui Manase, care s‑a așezat acolo. 41 Iair , fiul lui Manase, s‑a dus, a cucerit târgurile lor și le‑a numit Târgurile lui Iair . 42 Novah s‑a dus, a cucerit Chenatul, împreună cu satele care țineau de el, și l‑a numit Novah, după numele său.