O Iefta, krisînitorii ando Israelo.
1 O Iefta, o Galaadito, sas khă manuši zuralo. O sas o šeau kha kurvako. O Galaado kărdeasas le Ieftas.
2 E romni le Galaadosti kărdea lehkă šeave, kai, kărdile bară, thai našade le Ieftas, thai phendine lehkă: „Tu nai te avel tu mandimos ando khăr amră daddehko, kă san o šeau kha avrea romneako.”
3 Thai o Iefta našlo kata pehkă phral, thai bešlo ando čem o Tob. Varesar manuši bi šerandengo koa šero tide pe koa Iefta, thai kărănas phirimata lesa.
4 Pala vareso čiro, le šeave le Amonohkă teleardine mardimos le Israelosa.
5 Thai kana le šeave le Amonohkă marănas pe le Israelosa, le phură le Galaadohkă găline te roden le Ieftas andoa čem le Tobohko.
6 On phendine le Ieftahkă: „Av te aves o šerobaro amaro, thai te maras le šeaven le Amonohkărăn.”
7 O Iefta dea anglal le phurăn le Galaadohkărăn: „Či urîçîsardean ma tume, thai či našadean ma tume andoa khăr mîŕă daddehko? Anda soste aven akana mande kana san ando strandimos?”
8 Le phură le Galaadohkă phende le Ieftahkă: „Amboldas ame tute akana, kaste jeas amença, te marăs le šeaven le Amonohkă, te aves o šerobaro amaro, o šerobaro pa sal manuši le Galaadohkă.”
9 O Iefta dea anglal le phurăn le Galaadohkărăn: „Kana anen ma parpale kaste marau le šeaven le Amonohkă, thai kana o Rai dela le angla mande, avaua me kadea tumaro šeroobaro?”
10 Le phură le Galaadohkă phendine le Ieftahkă: „O Rai te ašunel ame, thai te krisînil, te na kărasa so phensa amengă.”
11 O Iefta teleardea le phurănça le Galaadohkă. O poporo thodeales te avel angla leste, thai thodea les šerobaro, thai o Iefta phendea pale angloa Rai, ande Miçipa, sa le divanuri kai phendeasas le.
O phadimos le Amonoçăngo.
12 O Iefta tradea solea le thagarohkă le šeavengă le Amanohkă, kaste phenen Lehkă: „So sî tu mança ta aves pa mande te kărăs mardimos pa muŕo čem?”
13 O thagar le šeavengo le Amonohko dea anglal le solengă le Ieftahkă: „Anda soste o Israelo, kana ankăsto andoa Ejipto, thodea o vast pe muŕo čem, kata o Arnon ji koa Iabok thai o Iordano. De mangă les parpale kamblimasa lašo.”
14 O Iefta tradea pale le solen koa thagar le šeavengo le Amonohkă,
15 kaste phenen lehkă: „Kadea del duma o Iefta: „O Israelo či thodea o vast po čem le Moabohko, či po čem le šeavengo le Amonohkă.
16 Kă atunčea, kana ankăsto o Israelo andoa čem le Ejiptohko, gălo ande pustia ji kai marea e Lolli, thai arăslo koa Kades.
17 Atunčeara o Israelo tradea solea le thagarăhkă le Edomohkă, kaste phenel lehkă: „Mekh ma te nakhau anda teo čem.” Ta o thagar le Edomohko či kamblea. Tradea i koa thagar le Moabohko, thai či o či kambleas. Thai o Israelo aši'lo ando Kades.
18 Pala kodea gălo andai pustia, gălo roata o čem le Edomohko thai o čem le Moabohko, thai avilo ande rig kataranklelokham le čemehko le Moabohko; thai arăsle înteal o Arnono, bi te šon pe andal phuwea le Moabohkă, kă o Arnono sas e phuw le Moabosti.
19 O Israelo tradea sole le Sixonehkă, o thagar le Amoriçăngo, o thagar le Xesbronohko. Thai o Israelo phendea lehkă: „Mekh ma te nakhau anda teo čem ji ando than karing jeas.”
20 Ta o Sixono nas les pateaimos ando Israelo, kate mekăles te nakhăl anda lehkă phuwea, thai tidea sa pehko poporo, avilo ando Iaxaç, thai mardea pe le Israelosa.
21 O Rai, o Dell le Israelohko, dea le Sixonos thai sa lehkă poporos ando vast le Israelohko, kai mardea les. O Israelo thodea o vast pe soa čem le Amoriçăngo, kai sas thodine ando čem kadoa.
22 Thodine o vast pe sal phuwea le Amoriçăngă, kata o Arnono ji ando Iabok, thai dă andai pustia ji koa Iordano.
23 Thai akana, kana o Rai, O Dell le Israelohko, našadea le Amoriçăn angla pehko poporo o Israelo, tu te stăpînis lengo čem?
24 Ta so del tu ando stăpînimos teo del o Chemošo, či stăpînisa? Thai sa so dea me ando stăpînimos o Rai, o Dell amaro, angla amende, ame te na stăpînisaras!
25 San tu mai lašo sar o Balak, o šeau le Çiporohko, o thagar le Moabohko? Xalea pe o le Israelosa or kărdea o mardimos lesa?
26 Dikta kă sî trin šella bărši dă kana bešel o Israelo ando Xesbono, thai andel gava paša leste, ando Aroero thai andel gava dă paša leste thai ande sal četăçi kai sî po mallo le Arnonohko: anda soste či lena lengă le ande soa čiro kadoa?
27 Me či xolleardem tu dălokh, thai nasul phiradean tu mança, kărdindoi mangă mardimos. O Rai te krisînil e buti kadea. O te avel ades krisînitorii maškar le šeave le Israelohkă thai le šeave le Amonohkă.”
28 O thagar le šeavengă le Amonohkă či ašundea le divanurendar kai tradea lehkă le o Iefta kaste phenen lehă le. E šei le Ieftasti.
29 O Duxo le Raiehko avilo poa Iefta. O Iefta phirdea soa Galaado thai o Manase; nakhlo andoa Miçipe ando Galaado; thai andoa Miçipe ando Galaado, teleardea pal šeave le Amonohkă.
30 O Iefta kărdea khă solaxaimos le Raiehkă, thai phendea: „Te desa ande mîŕă vast le šeaven le Amonohkă,
31 orkon anklela pal udara le khărăhkă mîŕăhkă angla mande, koa amboldimos muŕo o baxtalo katal šeave le Amonohkă, avela dino le Raiehkă, thai anaua les sar phabarimos dă sa.”
32 O Iefta teleardea pal šeave le Amonohkă, thai o Rai dea le ande lehkă vast.
33 Kărdea lengă khă baro phagaimos, kata o Aroero ji karing o Minito, than kai sas les biši četăçea, ji ando Abel-Cheramino. Thai le šeave le Amonohkă sas meklinetele angla le šeave le Israelohkă.
34 O Iefta amboldi'lo khără ande Miçipa. Thai dikhta kă lesti šei ankăsti lehkă anglal timpanença thai khălimasa. Oi sas lehko korkoŕo šeau; nas les či šeave či aver šei.
35 Sar dikhlea la, o šindea pehkă çoale, thai phendea lakă: „Of! mîŕî šei! pharăs malaves ma thai biujarăs ma! Kărdem khă solaxaimos le Raiehkă, thai našti amboldau les.”
36 Oi phendea lehkă: „Daddna, kărdean khă solaxaimos le Raiehkă, kăr mangă sosa ankăstea tukă andoa mui, akana kana o Rai amboldeatukă thai te dušmaien, le šeaven le Amonohkărăn.”
37 Thai oi phendea pehkă daddehkă: „Kaditi rudi tu: mekh ma slobodo dui šon, kaste uleau andel baŕlebară thai te rovau muŕo šeimosbaro mîŕă jeiança.”
38 O dea la anglal: „Jea!” Thai meklea la slobodo dui šon. Oi găli pehkă jeiança, thai ruia pehko šeibarimos pel baŕlebară.
39 Pala le dui šon, amboldi'li ka pehko dadd, thai o pherdea lasa o solaxaimos kai kărdeasas les. Oi či prinjeandeasas te avel andothan khă muršesa. Dă atunčeara kărdi'lo ando Israelo o nikărimos
40 ka, ande sako bărši, le šeia le Israelohkă te vazden prazniko la šeakă le Ieftahkă, le Galaaditohkă, štar des po bărši.
Iefta, judecător în Israel
1 Iefta , Galaaditul, era un om viteaz . El era fiul unei curve. Galaad născuse pe Iefta. 2 Nevasta lui Galaad i-a născut fii, care, făcându-se mari, au izgonit pe Iefta și i-au zis: „Tu nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru, căci ești fiul unei alte femei.” 3 Și Iefta a fugit de la frații lui și a locuit în țara Tob. Niște oameni fără căpătâi s-au strâns la Iefta și făceau plimbări cu el. 4 După câtva timp, fiii lui Amon au pornit cu război împotriva lui Israel. 5 Și pe când fiii lui Amon făceau război cu Israel, bătrânii Galaadului s-au dus să caute pe Iefta din țara Tob. 6 Ei au zis lui Iefta: „Vino de fii căpetenia noastră și să batem pe fiii lui Amon.” 7 Iefta a răspuns bătrânilor Galaadului: „Nu m-ați urât voi și nu m-ați izgonit voi din casa tatălui meu? Pentru ce veniți la mine acum când sunteți în strâmtorare?” 8 Bătrânii Galaadului au zis lui Iefta: „Ne întoarcem la tine acum ca să mergi cu noi, să bați pe fiii lui Amon și să fii căpetenia noastră, căpetenia tuturor locuitorilor Galaadului.” 9 Iefta a răspuns bătrânilor Galaadului: „Dacă mă aduceți înapoi ca să bat pe fiii lui Amon și dacă Domnul îi va da înaintea mea, voi fi eu oare căpetenia voastră?” 10 Bătrânii Galaadului au zis lui Iefta: „Domnul să ne audă și să judece dacă nu vom face ce spui.” 11 Și Iefta a pornit cu bătrânii Galaadului. Poporul l-a pus în fruntea lui și l-a așezat căpetenie , și Iefta a spus din nou înaintea Domnului, la Mițpa, toate cuvintele pe care le rostise.
Înfrângerea amoniților
12 Iefta a trimis soli împăratului fiilor lui Amon ca să-i spună: „Ce ai cu mine de vii împotriva mea să faci război împotriva țării mele?” 13 Împăratul fiilor lui Amon a răspuns solilor lui Iefta: „Pentru că Israel, când s-a suit din Egipt, a pus mâna pe țara mea, de la Arnon până la Iaboc și Iordan. Dă-mi-o înapoi acum de bunăvoie.” 14 Iefta a trimis iarăși soli împăratului fiilor lui Amon 15 ca să-i spună: „Așa vorbește Iefta: ‘Israel n-a pus mâna pe țara Moabului, nici pe țara fiilor lui Amon. 16 Căci, când s-a suit Israel din Egipt, a mers în pustie până la Marea Roșie și a ajuns la Cades . 17 Atunci, Israel a trimis soli împăratului Edomului ca să-i spună: «Lasă-mă să trec prin țara ta». Dar împăratul Edomului n-a voit. A trimis și la împăratul Moabului, și nici el n-a vrut. Și Israel a rămas la Cades. 18 Apoi a mers prin pustie, a ocolit țara Edomului și țara Moabului și a venit la răsăritul țării Moabului; au tăbărât dincolo de Arnon, fără să intre pe ținutul Moabului, căci Arnonul era hotarul Moabului. 19 Israel a trimis soli lui Sihon, împăratul amoriților, împăratul Hesbonului. Și Israel i-a zis: «Lasă-mă să trec prin țara ta până la locul spre care mergem». 20 Dar Sihon n-a avut încredere în Israel, ca să-l lase să treacă pe ținutul lui, și-a strâns tot poporul, a tăbărât la Iahat și a luptat împotriva lui Israel. 21 Domnul, Dumnezeul lui Israel, a dat pe Sihon și pe tot poporul lui în mâinile lui Israel, care i-a bătut . Israel a pus mâna pe toată țara amoriților care erau așezați în țara aceasta. 22 Au pus mâna pe tot ținutul amoriților , de la Arnon până la Iaboc și de la pustie până la Iordan. 23 Și acum, când Domnul, Dumnezeul lui Israel, a izgonit pe amoriți dinaintea poporului Său Israel, tu să le stăpânești țara? 24 Oare ce-ți dă în stăpânire dumnezeul tău, Chemoș , nu vei stăpâni? Și tot ce ne-a dat în stăpânire Domnul , Dumnezeul nostru, înaintea noastră, noi să nu stăpânim?! 25 Ești tu mai bun decât Balac , fiul lui Țipor, împăratul Moabului? S-a certat el cu Israel sau a făcut el război împotriva lui? 26 Iată că sunt trei sute de ani de când locuiește Israel la Hesbon și în satele din jurul lui, la Aroer și în satele din jurul lui și în toate cetățile care sunt pe malul Arnonului. Pentru ce nu i le-ați luat în tot timpul acesta? 27 Eu nu te-am supărat deloc, și rău te-ai purtat cu mine, făcându-mi război. Domnul să judece lucrul acesta. El să fie astăzi judecător între fiii lui Israel și fiii lui Amon’.” 28 Împăratul fiilor lui Amon n-a ascultat cuvintele pe care a trimis Iefta să i le spună.
Fiica lui Iefta
29 Duhul Domnului a venit peste Iefta. Iefta a străbătut Galaadul și Manase; a trecut la Mițpe, în Galaad, și din Mițpe, din Galaad, a pornit împotriva fiilor lui Amon. 30 Iefta a făcut o juruință Domnului și a zis: „Dacă vei da în mâinile mele pe fiii lui Amon, 31 oricine va ieși pe porțile casei mele înaintea mea, la întoarcerea mea fericită de la fiii lui Amon, va fi închinat Domnului și-l voi aduce ca ardere-de-tot.” 32 Iefta a pornit împotriva fiilor lui Amon și Domnul i-a dat în mâinile lui. 33 Le-a pricinuit o foarte mare înfrângere, de la Aroer până spre Minit, loc care cuprindea douăzeci de cetăți, și până la Abel-Cheramim. Și fiii lui Amon au fost smeriți înaintea copiilor lui Israel. 34 Iefta s-a întors acasă la Mițpa . Și iată că fiică-sa i-a ieșit înainte cu timpane și jocuri. Ea era singurul lui copil; n-avea fii și nici altă fată. 35 Cum a văzut-o, el și-a rupt hainele și a zis: „Ah, fata mea, adânc mă lovești și mă tulburi! Am făcut o juruință Domnului și n-o pot întoarce.” 36 Ea i-a zis: „Tată, ai făcut o juruință Domnului, fă-mi potrivit cu ceea ce ți-a ieșit din gură, acum, când Domnul te-a răzbunat pe vrăjmașii tăi, pe fiii lui Amon.” 37 Și ea a zis tatălui său: „Atât îngăduie-mi: lasă-mă slobodă două luni, ca să mă duc să mă pogor în munți și să-mi plâng fecioria cu tovarășele mele.” 38 El a răspuns: „Du-te!” Și a lăsat-o slobodă două luni. Ea s-a dus cu tovarășele ei și și-a plâns fecioria pe munți. 39 După cele două luni, s-a întors la tatăl ei și el a împlinit cu ea juruința pe care o făcuse. Ea nu cunoscuse împreunarea cu bărbat. De atunci s-a făcut în Israel obiceiul 40 că, în toți anii, fetele lui Israel se duc să prăznuiască pe fiica lui Iefta, Galaaditul, patru zile pe an.