Kukoa o mai baro ando Thagarimos le Čerurengo.
1 Ande leaka kodea, le jene pašile le Isusostar, thai pušle Les: „Kon sî mai baro ando Thagarimos le čerurengo?”
2 O Isus akhardea Peste khă šaoŕăs, thodea les ande lengo maškar,
3 thai phendea lengă: „Čeačes phenau tumengăkă, kana či amboldena tume koa Dell thai či avena sar varesar šaoără, či khă tiposa či šona tume ando Thagarimos le čerurengo.
4 Andakodea, orkon kai mekălape sar kadoa šaoro, avela kukoa o mai baro ando Thagarimos le čerurengo.
5 Thai orkon primila kadale šaorăs ande Muro Anau, Man primil Ma.
6 Ta orkongodi kărăla te bezexarăl iekhăs anda kadala çînoră, kai patean ande Mande, sahkă avel mai mišto te phandelpe lehkă khă baŕ baro moarako, thai te avel tasado ando fundo la mareako.
7 Au la lumeatar, anda e doši le avimatangă le bezexăngă! Anda kă naštilpe te na aven avimata bezexalimatăngă; ta vai le manušestar kodolestar anda sao avel o avimos le bezexalimatahko!
8 Akana, kana teo vast or teo punŕo kărăl tu te perăs ande bezex, šin le thai šude le tutar. Sî mai mišto anda tute te šos tu ande čivava lang or čiungo, dă sar te aven tu dui vast thai dui pînŕă, thai te aves šudino ande iag e vešniko.
9 Thai kana ti iakh kărăl tu te perăs ande bezex, ankalav la thai šudela tutar. Sî mai mišto anda tute te šos tu ande čivava kha iakhasa, sar te aven tu lidui iakha, thai te aves šudino ande iag le biatărdimahko.
E pilda la bakresa e xasardi.
10 Arakhăn tume te na prasan či iekhăs anda kadala çînoră; kă phenau tumengă kă le înjerea lengă anda le čeruri dikhăn o phirimos orkana angla Muŕo Dadd kai sî andel čeruri.
11 Anda kă o Šeau le manušehko avilo te skăpil so sas xasardo.
12 So patean? Kana khă manuši sî les iehk šell bakrea, thai xasaol iekh anda lende, či mekăl o le îniavardeši thai înia pel baŕlebară, thai jeal te rodel kola la xasardea?
13 Thai, te avela te arakhăla, čeačes phenau tumengă, kă sîles mai but baxtalimos latar, dă sar le îniavardeši thai înia, kai či xasaile sas.
14 Sa kadea, nai o kamimos tumară Daddehko kolehko anda le čeruri te xasaol iekh barem anda kadala çînoră.
O iertimos le atahadimatăngo.
15 Kana teo phral bezehardea pa tute, jea thai xatu lesa tu thai o korkoŕo. Te ašunela tu, lean parpale te phrales.
16 Ta, kana či ašunel tu, mai le tusa iekh or dui jene, anda ka orsavi orba te avel nikărdi po phendimos duie or trine dikhlitorengo.
17 Ta kana či kamel te ašunel lendar, phen les la Khăngăreakă: thai, kana či kamel te ašunel či la Khăngăreatar, te avel anda tute sar iekh kai či pateal thai sar khă tiditori lovengo.
18 Čeačes phenau tumengă, kă or so phandena pe phuw, avela phanglo i ando čeri; thai or so pîtărăna pe phuw, avela pîtărdo i ando čeri.
19 Mai phenau tumengă pale, kă, kana dui anda tumende thon pe phuw te mangăn khă buti orsavi, avela lengă dini Mîŕă Daddestar kai sî ande le čeruri.
20 Kă oče kai sî dui or trin tidine ando Anau Muŕo, sîm i Me ande lengo maškar.”
E pilda le robosti bimilako.
21 Atunčeara o Petro paši'lo paša Leste, thai phendea Lehkă: „Raia sodivar te ierti Mîŕă phrales kana bezexarăla angla mande? Ji ka eftavar?”
22 O Isus phendea lehkă: „Me či phenau tukă ji ka eftavar, ta ji ka eftavardeši po eftavar.
23 Anda kodea, o Thagarimos le čerurengo ameazăla khă thagaresa, kai kamblea te dinel pehkă robença.
24 Lea te kărăl o dindimos, thai andine lehkă iekhăs anglal, kai kamelas lehkă deši mii galbii.
25 Anda kă o nas les sosa te potinel, o stăpîno lehko mothodea te bitineles les, lehka romnea, lehkă šeaven, thai sa so sas les, thai te potinel o unjilimos.
26 O robo šudeape kai phuw thai rudisai lo, thai phendea: „Raia, mai mekh ma, thai potinaua tukă sa.”
27 O stăpîno le robohko kodolehko, kărdindoi lehkă mila lestar, dea les drom, thai iertisardea lehko unjilimos.
28 O robo kodoa, kana ankăsto avri, arakhlea iekh anda le jene lehkă la buteakă, kai sas lehkă unjile iekh šell franči. Thodea o vast pe leste, thai tidelas les koŕatar, phendindoi: „Potin mangă so san mangă unjile.”
29 Lehko ortako šudeape kai phuw, rudilales, thai phenelas: „Mai mekh ma, thai potinaua tukă.”
30 Ta o či kamblea, thai gălo thai šudea les ando beči, ji kana potinela lehkă o unjilimos.
31 Kana dikhle lehkă ortačea so kărdea, tristosaile but dătot, thai găline thai phendine pehkă stăpînohkă sa so sas.
32 Atunčeara o stăpîno akhardea peste le robos kodoles, thai phendea lehkă: „Rob čiorîna! Me iertisardem tukă sa teo unjilimos, anda kă rudisardean ma.
33 Barem či perălas te avel tu i tut mila te ortakostar, sar sasma man mila tutar?”
34 Thai o stăpîno xolea'lo thai dea les po vast le tinuitorengo, ji kana potinela sa so kamela lehkă.
35 Sa kadea kărăla i Muŕo Dadd andoa čeri, kana sakogodi anda tumende či iertina anda sa o illo pehkă prales.”
Cel mai mare în Împărăția cerurilor
1 În clipa aceea , ucenicii s-au apropiat de Isus și L-au întrebat: „Cine este mai mare în Împărăția cerurilor?” 2 Isus a chemat la El un copilaș, l-a pus în mijlocul lor 3 și le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă nu vă veți întoarce la Dumnezeu și nu vă veți face ca niște copilași, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor. 4 De aceea, oricine se va smeri ca acest copilaș va fi cel mai mare în Împărăția cerurilor. 5 Și oricine va primi un copilaș ca acesta în Numele Meu Mă primește pe Mine. 6 Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din acești micuți care cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atârne de gât o piatră mare de moară și să fie înecat în adâncul mării. 7 Vai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire, fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire! Dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire! 8 Acum, dacă mâna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-l și leapădă-l de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop sau ciung, decât să ai două mâini sau două picioare și să fii aruncat în focul veșnic. 9 Și, dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l și leapădă-l de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viață numai cu un ochi, decât să ai amândoi ochii și să fii aruncat în focul gheenei.
Pilda cu oaia rătăcită
10 Feriți-vă să nu defăimați nici măcar pe unul din acești micuți; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea fața Tatălui Meu, care este în ceruri. 11 Fiindcă Fiul omului a venit să mântuiască ce era pierdut. 12 Ce credeți? Dacă un om are o sută de oi și se rătăcește una din ele, nu lasă el pe cele nouăzeci și nouă pe munți, și se duce să caute pe cea rătăcită? 13 Și , dacă i se întâmplă s-o găsească, adevărat vă spun că are mai multă bucurie de ea, decât de cele nouăzeci și nouă care nu se rătăciseră. 14 Tot așa, nu este voia Tatălui vostru din ceruri să piară unul măcar din acești micuți.
Iertarea greșelilor
15 Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te și mustră-l între tine și el singur. Dacă te ascultă, ai câștigat pe fratele tău. 16 Dar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inși, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori. 17 Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l Bisericii și, dacă nu vrea să asculte nici de Biserică, să fie pentru tine ca un păgân și ca un vameș. 18 Adevărat vă spun că orice veți lega pe pământ va fi legat în cer și orice veți dezlega pe pământ va fi dezlegat în cer. 19 Vă mai spun iarăși că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu, care este în ceruri. 20 Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor.”
Pilda robului nemilostiv
21 Atunci, Petru s-a apropiat de El și I-a zis: „Doamne de câte ori să iert pe fratele Meu când va păcătui împotriva mea? Până la șapte ori?” 22 Isus i-a zis: „Eu nu-ți zic până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori câte șapte. 23 De aceea, Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat care a vrut să se socotească cu robii săi. 24 A început să facă socoteala și i-au adus pe unul care îi datora zece mii de galbeni . 25 Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui și tot ce avea, și să se plătească datoria. 26 Robul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat și a zis: ‘Doamne, mai îngăduie-mă, și-ți voi plăti tot’. 27 Stăpânul robului aceluia, făcându-i-se milă de el, i-a dat drumul și i-a iertat datoria. 28 Robul acela, când a ieșit afară, a întâlnit pe unul din tovarășii lui de slujbă, care-i era dator o sută de lei. A pus mâna pe el și-l strângea de gât, zicând: ‘Plătește-mi ce-mi ești dator’. 29 Tovarășul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga și zicea: ‘Mai îngăduie-mă, și-ți voi plăti’. 30 Dar el n-a vrut, ci s-a dus și l-a aruncat în temniță până va plăti datoria. 31 Când au văzut tovarășii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult și s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute. 32 Atunci, stăpânul a chemat la el pe robul acesta și i-a zis: ‘Rob viclean! Eu ți-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. 33 Oare nu se cădea să ai și tu milă de tovarășul tău, cum am avut eu milă de tine?’ 34 Și stăpânul s-a mâniat și l-a dat pe mâna chinuitorilor până va plăti tot ce datora. 35 Tot așa vă va face și Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.”