Le Israeliçea marăn pe le Kanaaniçănça.
1 O thagar le Aradohko, khă Kanaanito, kai bešelas karingavelodes, ašundea kă o Israel avel po drom o Atarim. O mardilo le Israelosa, thai lea but astarde andoa mardimos.
2 Atunčeara o Israelo kărdea le Raiehkă khă solaxaimos, thai phenedea: „Te desa kadale poporos ande mîŕă vast mudaraua le saorăn lengă četăçănça.”
3 O Rai ašundea o mui le Israelohko, thai dea le Kanaaniçăn ande lehko vast. Le Israieliçea mudardele saorăn, len thai lengă četăçi; thai o than kodoa dine les anau Xorma (Mudardimos dă sa).
Le sap le iagale.
4 Teleardea kata o baŕbaro o Xor po drom kai jeal karing e Marea e Lolli, kaste denroata o čem le Edomohko. O poporo xasardea pehko răbdimos po drom
5 thai dea duma ande xolli Le Devllesti thai ande xolli le Moiasati: „Anda soste ankaladean ame andoa Ejipto, kaste meras ande pustia? Kă nai či manŕo, či pai, thai greçosailo amaro sufleto anda o xabe kadoa o čioŕo.”
6 Atunčeara o Rai tradea poa poporo varesar sap iagale, kai xale o poporo, kadea kă mulle but manuši andoa Israelo.
7 O poporo avilo koa Moise, thai phendea: „Bezexardeam, kă deam duma xolleasa karing o Rai, thai karing tute. Rudisao le Raiehkă, kaste durearăl amendar kadala sap.” O Moise rudisai'lo andoa poporo.
8 O Rai phendea le Moisaskă: „kăr tukă khă sap iagalo, thai amblau les kha beleatar; orkon avela xalo, thai dikhăla karing leste, traila.”
9 O Moise kărdea khă sap xarkuno, thai thodea les ande khă beli; thai orkon sas xalo khă sapestar, thai dikhă las karing o sap la xarkumako, trailas.
Aver phirimata le Israeliçăngă.
10 Le šeave le Israelohkă telearde, thai arăsle ando Oboto.
11 Telearde anda o Oboto, thai arăsle ando Iie-Abarim, ande pustia angloa Moabo, karing anklelokham.
12 Oçal telearde thai arăsle ande xar e Zered.
13 Oçal telearde thai arăsle înteal le Arnonostar, kai thavdel anda e pustia, ankăstindoi anda le phuwea le Amoriçianengo, kă o Arnono kărăl e phuw le Moabosti, maškar o Moabo thai le Amoriçea.
14 Anda kodea phenel pe ando lill le Mardimatăngo le Raiehko:
„Vaxeb în Sufa,
Le paia le Arnonulohkă,
15 Thai le thavdimata le paiengă,
Kai tinzon pe karing o Ar thai azban pe
La phuweasa le Moabohkă”
16 Oçal telearde ando Beero (Xaing). Ka kadea xaing o Rai phendea le Moisaskă: „Tide o poporo, thai dava le pai.”
17 Atunčeara dilabaia o Israelo e dili kadea:
„Huti, xaingă! Dilaban ande pativ lati!
18 E xaing, kai xunadela ăl mai bară le poporohkă,
Le rovllesa le nigărimahkă, le rovlleança lengă!”
Anda e pustia kadea gălinetar ande Matana,
19 koa Naxalielo; andoa Naxalielo, ando Bamoto;
20 andoa Bamot, ande xar anda o islazo le Moabohko, ando gor le baŕăbarăhko Pisga, kai rodel karing e pustia.
O Sixon thai o Og.
21 O Israel tradea solea koa Sixono, o rano le Amoriçinengo, kaste phenen lehkă:
22 „Mekh ma te nakhau anda teo čem, či šoas ame či andel phuwea, či andel răza, thai či peasa či pai anda le xainga; nikrasa o drom o rano, ji pune nakhasa anda tiră phuwea.”
23 O Sixono či muklea le Israelos te nakhăl anda lehko čem. O Sixono tidea sa o poporo, thai ankăsto angloa Israelo, ande pustia. Avilo koa Iaxăço, thai mardea pe le Israelosa.
24 O Israelo mardea les le askuçimasa la sabiako thai lea lehko čem kata o Arnono ji koa Iaboko, ji kai phuw le šeavendi le Amonohkă; kă e phuw le šeavengă le Amonohkă sas zureardi.
25 O Israelo lea sa le četăçi kodola, thai thodea pe ande sa le četăçi le Amoriçengo, ando Xesbono thai ande sea le gava paša leste.
26 Kă o Xesbono sas e četatea le Sixonosti, o thagar le Amoriçinengo. O teleardeasas mardimasa le thagaresa dăanglal le Moabohko, thai leasas sa lehko čem ji koa Arnono.
27 Anda kodea phenen le poeçea:
„Xaidan ando Xesbono!
Te vazdelel pe pale thai te zureaol e četatea le Sixonosti.
28 Kă ankăsti khă iag andoa Xesbono,
Khă iag anda e četatea le Sixonosti,
Thai phabardea le Ar-Moabos,
Le bešlitoren le učimatăngo le Arnonohkă.
29 Au tutar, Moabona!
San xasardo, o poporo le Chemošehko!
O kărdea pehkă šeaven našlitorea,
Thai pehkă šeian dea le roabe
Le Sixonohkă, o thagar le Amoriçnengo.
30 Ame šudeam le săjetença pa lende:
Anda o Xesbrono ji ande o Dibono sa sî mudardino;
Pustisardeam ji koa Nofaxo,
Kai tinzol pe ji ande Medeba.”
31 O Israelo thodea pe kadea ando čem le Amoriçnengo.
32 O Moise tradea te dikhănčioreal o Iaezero. Line le gava kai nikărăns lestar, thai našadine le Amoriçanen kai mai sas ande lende.
33 Parugline pala kodea o drom, thai ankăste po drom kai nigărăl ando Basano. O Og, o thagar le Basanohko, ankăsto lengă anglal, sa pehkă poporosa, kaste marăn pe lença ando Edreio.
34 O Rai phendea le Moisahkă: „Na dara lestar, kă dau les ande te vast, les thai sa lehko poporos, thai sa lehko čem; te kărăs lehkă sar kărdean le Sixonohkă, o thagar le Amoriçanengo, kai bešelas ando Xesbono.”
35 Thai on mardine les, les thai lehkă šeaven, ta či mukle te skăpil či barem iekh, thai thodine o vast pe lehko čem.
Israeliții în luptă cu canaaniții
1 Împăratul Aradului, un canaanit, care locuia la miazăzi, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El s-a luptat împotriva lui Israel și a luat mai mulți prinși de război. 2 Atunci Israel a făcut Domnului o juruință și a zis: „Dacă vei da pe poporul acesta în mâinile mele, îi voi nimici cu desăvârșire cetățile.” 3 Domnul a auzit glasul lui Israel și a dat pe canaaniți în mâinile lui. Israeliții i-au nimicit cu desăvârșire, pe ei și cetățile lor, și locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină) .
Șerpii înfocați
4 Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roșie, ca să ocolească țara Edomului. Poporul și-a pierdut răbdarea pe drum 5 și a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: „Pentru ce ne-ați scos din Egipt ca să murim în pustie? Căci nu este nici pâine, nici apă și ni s-a scârbit sufletul de această hrană proastă.” 6 Atunci, Domnul a trimis împotriva poporului niște șerpi înfocați, care au mușcat poporul, așa încât au murit mulți oameni în Israel. 7 Poporul a venit la Moise și a zis: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului și împotriva ta. Roagă-te Domnului ca să depărteze de la noi acești șerpi.” Moise s-a rugat pentru popor. 8 Domnul a zis lui Moise: „Fă-ți un șarpe înfocat și spânzură-l de o prăjină; oricine este mușcat și va privi spre el va trăi.” 9 Moise a făcut un șarpe de aramă și l-a pus într-o prăjină și oricine era mușcat de un șarpe și privea spre șarpele de aramă trăia.
Alte călătorii ale israeliților
10 Copiii lui Israel au plecat și au tăbărât la Obot. 11 Au plecat din Obot și au tăbărât la Iie-Abarim, în pustia din fața Moabului, spre răsăritul soarelui. 12 De acolo au plecat și au tăbărât în valea Zered. 13 De acolo au plecat și au tăbărât dincolo de Arnon, care curge prin pustie, ieșind din ținutul amoriților, căci Arnonul face hotarul Moabului, între Moab și amoriți.
14 De aceea se zice în Cartea Războaielor Domnului:
„Vaheb în Sufa,
Șivoaiele Arnonului
15 Și scurgerile șuvoaielor,
Care se întind înspre Ar și se ating cu hotarul lui Moab.”
16 De acolo s-au dus la Beer (Fântână) . La această fântână, Domnul a zis lui Moise: „Strânge poporul și le voi da apă.”
17 Atunci a cântat Israel cântarea aceasta:
„Țâșnește, fântână! Cântați în cinstea ei!
18 Fântâna pe care au săpat-o căpeteniile,
Pe care au săpat-o mai-marii poporului,
Cu toiagul de cârmuire , cu toiegele lor!”
Din pustia aceasta s-au dus la Matana; 19 din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot; 20 din Bamot, la valea din câmpia Moabului, în vârful muntelui Pisga, care caută spre pustie.
Sihon și Og
21 Israel a trimis soli la Sihon, împăratul amoriților, ca să-i spună: 22 „Lasă-mă să trec prin țara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii și nu vom bea apă din fântâni; vom ține drumul împărătesc, până vom trece de ținutul tău.” 23 Sihon n-a îngăduit lui Israel să treacă prin ținutul lui. Sihon a strâns tot poporul și a ieșit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la Iahaț și s-a luptat împotriva lui Israel. 24 Israel l-a bătut cu ascuțișul sabiei și i-a cucerit țara de la Arnon până la Iaboc, până la hotarul copiilor lui Amon, căci hotarul copiilor lui Amon era întărit. 25 Israel a luat toate cetățile acelea și s-a așezat în toate cetățile amoriților, în Hesbon și în toate satele de prin împrejurimi. 26 Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul amoriților. El pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului și-i luase toată țara până la Arnon.
27 De aceea zic poeții:
„Veniți la Hesbon!
Să se zidească din nou și să se întărească cetatea lui Sihon.
28 Căci a ieșit un foc din Hesbon,
O flacără din cetatea lui Sihon,
Și a mistuit pe Ar-Moab,
Pe locuitorii înălțimilor Arnonului.
29 Vai de tine, Moab!
Ești pierdut, poporul lui Chemoș!
El a făcut pe fiii lui fugari,
Și pe fetele lui le-a dat roabe
Lui Sihon, împăratul amoriților.
30 Noi am aruncat cu săgețile asupra lor:
Din Hesbon până la Dibon totul este nimicit;
Am pustiit până la Nofah,
Care se întinde până la Medeba.”
31 Israel s-a așezat astfel în țara amoriților. 32 Moise a trimis să iscodească Iaezerul . Au luat satele care țineau de el și au izgonit pe amoriții care erau în ele. 33 Au schimbat apoi drumul și s-au suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, le-a ieșit înainte cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la Edrei. 34 Domnul a zis lui Moise: „Nu te teme de el, căci îl dau în mâinile tale, pe el și tot poporul lui și toată țara lui; să-i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon.” 35 Și ei l-au bătut, pe el și pe fiii lui și tot poporul lui, de n-au lăsat să scape unul măcar, și au pus mâna pe țara lui.