O govimos le Belšaçarohko thai o limos le Babilonohko.
1 O thagar o Belšaçar kărdea khă baro govimos kolengă ăkh mia mai bară lehkărăngo, thai pilea moll angla lende.
2 Thai ando pimos la molleako, mothodea te anen le vasurea le sumnakune thai le rupune, save leasas le lehko dadd o Nebukandençar andoa Templo andoa Ierusalimo, kaste pel lença o thagar thai lehkă mai bară, le romnea thai le phiramnea lehkă.
3 Andine iekhatar le vasuri le sumnakune, kai sas line andoa Templo, andoa khăr le Devllehko andoa Ierusalimo, thai piline anda lende o thagar thai le mai bară lehkă, le romnea thai le phiramnea lehkă.
4 Piline moll, thai lăudisardine le devlen le sumnakahkărăn, la xarkumakă thai le sastrehkă, le kaštehkă thai le baŕăhkă.
5 Ande leaka kodea, dičile le naia khă vastehkă manušehkă, thai ramosarde, angloa sfešniko, pe tenkuiala le zîdosti le palatosti thagaruno. O thagar dikhlea koadoa kotor le vastehko, kai ramosardea.
6 Atunčeara o thagar gălbenisai'lo, thai le gîndurea kaditi biujearde les kă pîtărdi'le lehkă kuštika katal tičiuri, thai le čeanga maladi'le iekh avreatar.
7 O thagar çîpisardea ando mui o baro te anel pe lehkă le drabarne andel čeria, le Xaldeia thai le drabarditorea. Palakodea o thagar lea o divano thai phendea le godeavengă le Babilonohkărăngă: „Orkon daštuila te drabarăl o lill kadoa thai dela les o ameazaimos, avela xureado ando phanruminos, phiravela khă lançuço sumnakuno kai koŕ, thai avela les o trito than ando tradimos le thagarimahko.”
8 Sa le xarane le thagarehkă šutine pe, ta naštisarde te drabarăn o lill thai čina o ameazaimos le thagarehkă.
9 Anda e buti kadea o thagar o Belšaçar darai'lo but zuralles, o mui gălbenisai'lo lehkă, thai le mai bară lehkă ašile mărmurime.
10 E thagrni, koa ašundimos le divanurengo le thagarnehkă thai lehkă mai barăngo, šutea pe ande odaia le govimasti, lea o divano thai deaduma kadea: „Te trais vešniko, thagarina! Te na biujearăn tu le gîndurea tiră, thai te na gălbenil teo mui!
11 Ando thagraimos tiro sî khă manuši, kai sî les ande leste o duxo le devlengo kolengo le sfinçăngo; thai i ando čiro te daddehko, arakhadi'le ande leste lumine, prinjeamos thai khă xaraimos devlikano. Anda kodea o thagar o Nebukandençar, o dadd tiro, e, o dadd tiro, thagarina, thodea les mai baro pal drabardine, le drabarne andel čeraia, Xaldeia, drabarditorea,
12 thai kadea, anda kă arakhadilea leste, koa Danielo, dinoanau le thagrestar Beltšaçar, khă duxo vazdino, jeanglimos thai prinjeandimos, o daštimos le ameazaimengo le sunengo, te lămuril le pušlimata le phară, thai te pîtărăl sal butea le înkîlčimene. Te avel akhardino kadea o Danielo, thai o dela tu o ameazaimos!”
13 Atunčea o Danielo sas andino angloa thagar. O thagar lea o divano, thai phendea le Danielohkă: „Tu san o Danielo kodoa, iekh andal astarde le mardimahkă le Iudahkă, kai andeale koče andoa Iuda, o dadd muŕo thagar?
14 Ašundem pa tute kă ande tute sî o duxo le devlengo, thai kă tute arakhadeon lumine, prinjeandimos, thai khă xaraimos bimaiašundo.
15 Andine angla mande le godeaverăn thai le drabardimatăn andel čeraia, kaste drabarăn o ramomos kadoa thai te den ma o ameazaimos; ta naštisarde te den ameazaimos kadale divanurengă.
16 Ašundem kă tu daštis te des ameazaimos thai te pîtărăs orsave pušlimata phară; akana, kana daštisa te drabarăs o ramomos kadoa thai des mangă lehko amweazaimos, avesa xureado ando phanruminos, phiravesa khă lançuço sumnakuno kai koŕ, thai avela tu o than o trito ando tradimos le thagarimahko!”
17 O Danielo deanglal iekhatar angloa thagar; „Nikăr te pativa, thai de avrăs te potindimata! Varesar drabaraua le thagarehkă o ramomos, thai daua les o ameazaimos.
18 Thagarina, o Dell Kukoa o But Baro deasas te daddes le Nebukandeçaros: thagarimos, barimos, slava thai străfeaimos;
19 thai andai doši le barimasti kai deasas lehkă la, sa le popoare, le neamurea, le manuši dă sal šiba dararanas thai isdranas angla leste. Kă o thagar mudarălas kas kamelas, thai mekălas čivavasa kas kamelas; vazdelas kas kamelas, thai ulearălas kas kamelas.
20 Ta kana phuti'lo lehko illo baŕusai'lo lehko duxo ji koa mîndrimos, sas šudino poa skamin lehkă thagarimahko thai sas nandeardo lehka slavatar;
21 sas našado andoa maškar le šavengo le manušengo, lehko illo kărdi'lo sar le jiwinengo, thai bešlo andekh than le čiušença le văšunença; dine les te xal čear sar kal guruw, thai o stato sas lehkă tindeardo la iasfatar le xčeresti, ji kana prinjeandea kă o Dell Kukoa o But Baro stăpînil poa thagarimos le manušengo thai kă deles kahkă kamel.
22 Ta tu Belšaçar, šav lehko, či mekleantele teo illo, barem kă jeanglean sa kadala butea.
23 Ta vazdean tu poa Rai le čerurengo; le vasuri anda Lehko khăr sas andine angla tute, thai pilean moll anda lende, tu thai le mai bară tiră, le romnea thai le phiramnea tiră; lăudisardean le devlen le rupehkă, le sumnakahkă, la xarkumakă, le sastrehkă, le kaštehkă thai le baŕăhkă, kai čina či dikhăn, čina či ašunen, čina či prinjeanen khanči, thai či slăvisardean le Devlles ando vast savehko sî o phurdimos tiro thai sa te droma!
24 Anda kodea tradea O kadoa šero vastehko, kai ramosardea o ramomos kadoa.
25 Ta dikta o ramomos kai sas ramome: „„Dindo, dindo, kîntărime, thai xulado!”
26 Thai dikta o ameazaimos kadale divanurengo. Dindo, sî kă o Dell dindea le des te raimahkă, thai thodea lehkă gor.
27 Kîntărime, sî kă sanas kîntărime ando toll thai sanas arakhado bipharo!
28 Xulado, sî kă o thagarimos tiro avela xulado, thai dino le Mezăngă thai le Peršengă!”
29 Iekhatar, o Beltšaçar dea mothodimos, thai xureade le Danielos ando phanruminos, thodine lehkă khă lănçîšoro sumnakuno kai koŕ, thai dine ašundimos kă avela les o trito than ando tradimos le thagarimahko.
30 Ta orta ande reat kodea, o Beltšaçar, o thagar le Xaldeiengo, sas mudardo.
31 Thai thodea o vast po thagarimos o Dariu, o Medo, kai sas šovardeši thai duie băršengo.
Ospățul lui Belșațar și luarea Babilonului
1 Împăratul Belșațar a făcut un mare ospăț celor o mie de mai-mari ai lui și a băut vin înaintea lor. 2 Și, în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur și de argint pe care le luase tatăl său, Nebucadnețar, din Templul de la Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul și mai-marii lui, nevestele și țiitoarele lui. 3 Au adus îndată vasele de aur care fuseseră luate din Templu, din Casa lui Dumnezeu din Ierusalim, și au băut din ele împăratul și mai-marii lui, nevestele și țiitoarele lui. 4 Au băut vin și au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă și de fier, de lemn și de piatră. 5 În clipa aceea, s-au arătat degetele unei mâini de om și au scris în fața sfeșnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mână care a scris. 6 Atunci, împăratul a îngălbenit și gândurile atât l-au tulburat că i s-au desfăcut încheieturile șoldurilor și genunchii i s-au izbit unul de altul. 7 Împăratul a strigat în gura mare să i se aducă cititorii în stele, haldeenii și ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvântul și a zis înțelepților Babilonului: „Oricine va putea citi scrisoarea aceasta și mi-o va tâlcui va fi îmbrăcat cu purpură, va purta un lănțișor de aur la gât și va avea locul al treilea în cârmuirea împărăției.” 8 Toți înțelepții împăratului au intrat, dar n-au putut nici să citească scrisoarea și nici s-o tâlcuiască împăratului. 9 Din pricina aceasta, împăratul Belșațar s-a înspăimântat foarte tare, fața i s-a îngălbenit și mai-marii lui au rămas încremeniți. 10 Împărăteasa, la auzul cuvintelor împăratului și mai-marilor lui, a intrat în odaia ospățului, a luat cuvântul și a vorbit astfel: „Să trăiești veșnic, împărate ! Să nu te tulbure gândurile tale și să nu ți se îngălbenească fața! 11 În împărăția ta este un om care are în el duhul dumnezeilor celor sfinți, și, pe vremea tatălui tău, s-au găsit la el lumini, pricepere și o înțelepciune dumnezeiască. De aceea împăratul Nebucadnețar, tatăl tău, da, tatăl tău, împărate, l-a pus mai-mare peste vrăjitori, cititori în stele, haldeeni, ghicitori, 12 și anume pentru că s-a găsit la el, la Daniel, numit de împărat Beltșațar, un duh înalt, știință și pricepere, putința să tâlcuiască visele, să lămurească întrebările grele și să dezlege lucrurile încâlcite. Să fie chemat dar Daniel, și el îți va da tâlcuirea!” 13 Atunci, Daniel a fost adus înaintea împăratului. Împăratul a luat cuvântul și a zis lui Daniel: „Tu ești Daniel acela, unul din prinșii de război ai lui Iuda, pe care i-a adus aici din Iuda tatăl meu, împăratul? 14 Am aflat despre tine că ai în tine duhul dumnezeilor și că la tine se găsesc lumini, pricepere și o înțelepciune nemaipomenită. 15 Au adus înaintea mea pe înțelepți și pe cititorii în stele, ca să citească scrierea aceasta și să mi-o tâlcuiască, dar n-au putut să tâlcuiască aceste cuvinte. 16 Am aflat că tu poți să tâlcuiești și să dezlegi întrebări grele; acum , dacă vei putea să citești scrierea aceasta și să mi-o tâlcuiești, vei fi îmbrăcat cu purpură, vei purta un lănțișor de aur la gât și vei avea locul al treilea în cârmuirea împărăției!” 17 Daniel a răspuns îndată înaintea împăratului: „Ține-ți darurile și dă altuia răsplătirile tale! Totuși voi citi împăratului scrierea și i-o voi tâlcui. 18 Împărate, Dumnezeul cel Preaînalt dăduse tatălui tău, Nebucadnețar, împărăție, mărime, slavă și strălucire 19 și, din pricina mărimii pe care i-o dăduse, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile se temeau și tremurau înaintea lui. Căci împăratul omora pe cine voia și lăsa cu viață pe cine voia; înălța pe cine voia și cobora pe cine voia. 20 Dar, când i s-a îngâmfat inima și i s-a împietrit duhul până la mândrie, a fost aruncat de pe scaunul lui împărătesc și a fost despuiat de slava lui; 21 a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s-a făcut ca a fiarelor și a locuit la un loc cu măgarii sălbatici; i-au dat să mănânce iarbă ca la boi, și trupul i-a fost udat cu roua cerului, până când a recunoscut că Dumnezeul cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și că o dă cui vrea. 22 Dar tu, Belșațar, fiul lui, nu ți-ai smerit inima, măcar că ai știut toate aceste lucruri. 23 Ci te-ai înălțat împotriva Domnului cerurilor; vasele din Casa Lui au fost aduse înaintea ta și ați băut vin cu ele, tu și mai-marii tăi, nevestele și țiitoarele tale; ai lăudat pe dumnezeii de argint, de aur, de aramă, de fier, de lemn și de piatră, care nici nu văd, nici n-aud și nici nu pricep nimic, și n-ai slăvit pe Dumnezeul în mâna căruia se află suflarea ta și toate căile tale! 24 De aceea a trimis El acest cap de mână care a scris scrierea aceasta. 25 Iată însă scrierea care a fost scrisă: ‘Numărat, numărat, cântărit și împărțit! ’ 26 Și iată tâlcuirea acestor cuvinte. Numărat înseamnă că Dumnezeu ți-a numărat zilele domniei și i-a pus capăt. 27 Cântărit înseamnă că ai fost cântărit în cumpănă și ai fost găsit ușor! 28 Împărțit înseamnă că împărăția ta va fi împărțită și dată mezilor și perșilor !” 29 Îndată, Belșațar a dat poruncă și au îmbrăcat pe Daniel cu purpură, i-au pus un lănțișor de aur la gât și au dat de știre că va avea locul al treilea în cârmuirea împărăției. 30 Dar, chiar în noaptea aceea, Belșațar, împăratul haldeenilor, a fost omorât. 31 Și a pus mâna pe împărăție Darius Medul, care era în vârstă de șaizeci și doi de ani.