Phendimos.
1 Akana, Israele, ašun le krisa thai le mothodimata kai sîkavau tume te arakhăn le. Pherăn le, kaste train, thai te šon tume ando čem kai del tumengă les o Rai, o Dell tumară daddengo.
2 Te na thon khanči ka so mothoaua tumengă me, thai te na len khanči anda lende; ta te arakhăn le phendimata le Raiehkă, le Devllehkă tumarăhkă, kadea sar dav tumengă le me.
3 Dikhlean tumară iakhănça so kărdea o Rai kote koa Ball-Peoro: o Rai, o Dell tiro, mudardea andoa maškar tiro sa kukolen kai gălesas pala o Ball-Peoro.
4 Ta tume, kai ašilean paša o Rai, o Dell tumaro, san saoră juvinde ades.
5 Dikta, sîkadem tume krisa thai mothodimata sar phendea mangă o Rai, o Dell muro, kaste nikărăn le ando čem kai lena les ando stăpînimos.
6 Te arakhăn le thai te nikărăn le; kă kadea avela o godearimos thai o xaraimos tumaro angla le popoare, kai ašunena dindoi duma sa kadale krisăndar thai phenena: „Koadoa neamo baro sî khă poporo godeaver thai jeanglino!”
7 Sao sî, ando čeačimos, o neamo kodoa kaditi dă baro te avilino les lehkă del kaditi dă paše sar same amen le Raies, le Devlles amarăs, orisodivar akharas les?
8 Thai sao sî o neamo kodoa kaditi dă baro ta te avel les mothodimata thai krisa kaditi dă orta, sar să sa kadea lkris kai thoav tumengăla ades angla tumende?
9 Dăsar, le sama karing tute, thai dikh limasa godi pa teo sufleto, ande sa le des te traiohko, ta ka na varesar te bîstărăs le butea kai dikhline le te iakha, thai te anklen tukă andoa illo; kăr le prinjeande le šeavengă tirăngă thai le šeavengă le šeavengărăngă tirăngă.
10 Antukă godi le desăstar kana avilean angloa Rai, o Dell tiro, ando Xorebo, kana o Rai phendea mangă: „Tide o poporo Mande! Kă kamau te kărau les te ašunel Mîŕă divanuri, kaste sîteol te daral Mandar ande soa čiro sode traila pe phuw; thai te sîkaven i pehkă šeaven te arakhăn le.”
11 Tume pašilean thai bešlean talai podi le baŕbarăsti. O baŕbaro sas linoiag thai e para la iagati vazdelas pe ji koa illo le čerehko. Sas tuneriko, norea thai buŕ deso.
12 Thai o Rai dea tumengă duma andoa maškar la iagako; tume ašundean o ašundimos Lehkă divanurengă, ta či dikhlean či khă tipo, ta ašundean numai khă mui.
13 O vestisardea o phanglimos Pehko, kai mothodea tumengă te arakhăn les, le kukola deši mothodimata; thai ramosardea le pe dui kotora baŕăhkă.
14 Ando čiro kodoa, o Rai mothodea mangă te sîkavau tume krisa thai mothodimata, kaste nikărăn le ando čem kai lena les ando stăpînimos.
15 Anda kă či dikhlean či khă tipo ando des kana dea tumengă duma o Rai andoa maškar la iagako, ando Xorebo, lensama limasa godi ka tumară suflete,
16 ka na varesar te rimon tume, thai te kărăn tumengă khă tipo čioplime, or khă dičimos vokh idolohko, or vokh tipo manušehko or vokh tipo juwleako,
17 or vokh tipo juvindimahko pai phuw, or vokh tipo čirikleako kai xureal andel čerurea,
18 or vokh tipo juvindimahko kai çîrdel pe pai phuw, or vokh tipo mašehko kai trail andel paia talai phuw.
19 Arakh tu teo sufleto, ta na varesar, vazdindoi te iakha karing o čeri, thai dikhlindoi o kham, o šonuto thai le čeraia, sa e oštirea le čerurendi, te aves çîrdino te rudis tu lende thai te kandes le; kă kadala sî butea kai o Rai, o Dell tiro, kărdea le thai xuladea le te kanden sa le popoarengă, tala o čeri sea.
20 Ta tumen, o Rai lea tume, thai ankaladea tume andoa o sastruno le Ejiptohko, kaste aven Lehkă khă poporo thodino rigate, sar san ades.
21 Thai o Rai xoleai'lo pe mande, anda e doši tumari: solaxadea kă me te na nakhau o Iordano, thai te na šoama ando čem kadoa o lašo kai del tukă les sar mandimos o Rai, o Dell tiro.
22 Kadea kă me meraua ando čem koadoa koçal, či nakhaua o Iordano; ta tume nakhăna les, thai stăpînina o čem kodoa o lašo.
23 Lean sama karing tumende, kaste na den bîstărimos o phanglimos kai kărdea les tumença o Rai, o Dell tumaro, thai te na kărăn vokh tipo čioplime, či vokh dičimos orsavo, kai atărdeardea tu o Rai, o Dell tiro te kărăs les.
24 Kă o Rai, o Dell tiro, sî khă iag kai phabolbiatărdimahko, khă Dell geloso.
O došalimos andoa rudimos kal idolea.
25 Kana avena tu šeave, thai le šeave anda tiră šeave, thai avesa dă but čiro ando čem, kana čioŕaona, kana karăna tumengă tipuri čioplime, dičimata vokh buteakă, kana kărăna so sî nasul angloa Rai le Devllehkă tumarăhkă, kaste holearăn Les,
26 lau adesea martoreapa tumende o čerii thai e phuw – kă xasaona khă mullimastar sigo ando čem kai lena les ando stăpînimos înteal o Iordano, thai či avela tume des but ande leste, kă avena mudardine dă sa.
27 O Rai šudeala tume andal popoare, thai či ašena numai khă çîkno dindimos ando maškar le neamurengo kai nigărăla tume o Rai.
28 Thai oče kandena ka varesar devla, kai sî khă buti kărdini vastendar maunšengărăndar, andoa kašt thai andoa baŕ, kai našti či te dikhăn, či te ašunen, či te xan, či te khanden.
29 Thai kana oçal rodesa le Raies, le Devlles tirăs, arakhăsa Les, kana rodesa Les anda sa teo illo thai anda sea teo sufleto.
30 Thai pala so avena tukă sa kadala butea ande tiro dukhaimos, andel des mai palal, amboldesa tu koa Rai, o Dell tiro, thai ašunesa Lehko mui;
31 kă o Rai, o Dell tiro, sî khă Dell pherdo mila, kai či mekăla tu thai či mudarăla tu; O či bîstărăla o phanglimos kai kărdea les tusa solaxaimasa le daddença tirănça.
O Dell le Israelohko mai opră dă orso.
32 Puši le vremurea le purane, kai sas angla tute, ando des kana kărdea o Dell le manušes anda e phuw, thai rode kata khă rig le čeresti kai kolaver: sas vokh data kadea vareso kaditi dă baro, thai ašundilea vokh data kadea vareso?
33 Sas vokh data vokh poporo kai te ašundino o mui le Devllehko dindoi duma andoa maškar la iagako, sar ašundean les tu, thai te ašilino juvindo?
34 Sas vokh data vokh del sao te rodino te lel khă neamo andoa maškar avră neamohko, andel zumaimata, semne, minunea, thai mardimata, vastesa zuralo thai vastesa tinzome, thai minunença daraimahkă, sar kărdea tumença O Rai, o Dell tumaro, ando Ejipto thai tala tumară iakha?
35 Dăsar tu sanas martori ka kadala butea, kaste prinjeanes kă dăsar o Rai sî o Dell thai kă nai aver Dell avri Lestar.
36 Andoa čeri, kărdea tu te ašunes o mui Lehko, kaste sîkavel tu; thai, pe phuw, kărdea tu te dikhăs e iag Lesti e bari, thai ašundean Lehkă divanuri andoa maškar la iagako.
37 O kamblea tiră dadden, thai anda kodea alosardea e sămînça lendi pala lende; O orta ankaladea tu andoa Ejipto, la zorasa Lesti kutea e bari.
38 O našadea angla tute neamuri mai bară koa dindimos thai mai zurale sar tute, kaste nigrăl tu ande lengo čem, thai de del tukă les ando stăpînimos, sar dikhăs ades.
39 Te jeanes kă ande kadoa des, thai tho tukă ando illo kă numai o Rai sî o Dell, opră ando čeri thai tele pe phuw, thai kă nai aver Dell avri anda Leste.
40 Arakh le krisa thai le mothodimata Lehkă, kai dav tukă le ades, kaste aves baxtalo, tu thai le šeave tiră pala tute, thai te aven tu but des ando čem kai del tukă les o Rai, o Dell tiro, ando veako.”
Le četăçi le skăimahkă katar anklelokham le Iordanohkă.
41 Atunčeara o Moise alosardea trin četăçi ordal o Iordano, katar anklelokham,
42 anda kaste kandel le skăpimahkă le mudarditorehkă kai mudardino bi te kamel pehkă pašes, bi te avilino lehkă dušmano mai anglal, thai te dašti skăpil kadea pesti čivava, našlindoi ande iekh anda kadala četăçi.
43 Kadala četăçi sas: o Beçer, ande pustia, ando islazo kal Rubeniçea; o Ramot, ando Galaado, kal Gadiçea, thai o Golan, ando Basano, kal Manasiçea.
Le deši mothodimata.
44 Kadea sî e kris kai dea la o Moise le šeavengă le Israelohkă.
45 Dikta le sîkaimata, le krisa thai le mothodimata kai dea le o Moise le šeavengă le Israelohkă, pala o ankăstimos anda o Ejipto.
46 Kadea sas ordal o Iordano, ande xar, mui muieste le Bet-Peoroste, ando čem le Sihonohko, o thagar le Amoriçăngo, kai bešenas ando Hesbon, thai sao sas mardo le Moisastar thai le šeavendar le Israelohkă, pala o ankăstimos lengo anda o Ejipto.
47 On thodine o vast pe lehko čem thai po čem le Ogohko, o thagar le Basanohko. Kadala dui thagar le Amoriçăngă sas ordal o Iordano, katar anklelokham.
48 Le phuwea lengă tinzonas pe dă katar o Aroer, kai sas pe rig le nanilašosti Arnon, ji koa baŕbaro le Sionohko kai sî o Xermono,
49 thai nikărălas sao islazo dă ordal o Iordano, katar anklelokham, ji kai rig le islazosti, tala e podi le baŕbarăsti e Pisga.
Îndemn
1 Acum, Israele, ascultă legile și poruncile pe care vă învăț să le păziți. Împliniți-le, pentru ca să trăiți și să intrați în stăpânirea țării pe care v-o dă Domnul Dumnezeul părinților voștri. 2 n-adăugați nimic la cele ce vă poruncesc eu și să nu scădeți nimic din ele, ci să păziți poruncile Domnului Dumnezeului vostru, așa cum vi le dau eu. 3 Ați văzut cu ochii voștri ce a făcut Domnul cu prilejul faptei lui Baal-Peor : Domnul Dumnezeul tău a nimicit din mijlocul tău pe toți aceia care se duseseră după Baal-Peor. 4 Iar voi, care v-ați alipit de Domnul Dumnezeul vostru, sunteți toți vii astăzi. 5 Iată, v-am învățat legi și porunci, cum mi-a poruncit Domnul Dumnezeul meu, ca să le împliniți în țara pe care o veți lua în stăpânire. 6 Să le păziți și să le împliniți, căci aceasta va fi înțelepciunea și priceperea voastră înaintea popoarelor, care vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi și vor zice: ‘Acest neam mare este un popor cu totul înțelept și priceput!’ 7 Care este, în adevăr, neamul acela așa de mare încât să fi avut pe dumnezeii lui așa de aproape cum avem noi pe Domnul Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm? 8 Și care este neamul acela așa de mare încât să aibă legi și porunci așa de drepte cum este toată legea aceasta pe care v-o pun astăzi înainte? 9 Numai ia seama asupra ta și veghează cu luare aminte asupra sufletului tău în toate zilele vieții tale, ca nu cumva să uiți lucrurile pe care ți le-au văzut ochii și să-ți iasă din inimă; fă-le cunoscute copiilor tăi și copiilor copiilor tăi. 10 Adu-ți aminte de ziua când te-ai înfățișat înaintea Domnului Dumnezeului tău, la Horeb, când Domnul mi-a zis: ‘Strânge poporul la Mine! Căci vreau să-i fac să audă cuvintele Mele, ca să învețe să se teamă de Mine tot timpul cât vor trăi pe pământ și să învețe și pe copiii lor să le păzească.’ 11 Voi v-ați apropiat și ați stat la poalele muntelui. Muntele era aprins și flăcările se ridicau până în inima cerului. Era întuneric, nori și negură deasă. 12 Și Domnul v-a vorbit din mijlocul focului; voi ați auzit sunetul cuvintelor Lui, dar n-ați văzut niciun chip, ci ați auzit doar un glas. 13 El Și-a vestit legământul Său, pe care v-a poruncit să-l păziți, Cele Zece Porunci, și le-a scris pe două table de piatră. 14 În vremea aceea, Domnul mi-a poruncit să vă învăț legi și porunci, ca să le împliniți în țara pe care o veți lua în stăpânire. 15 Fiindcă n-ați văzut niciun chip în ziua când v-a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheați cu luare aminte asupra sufletelor voastre, 16 ca nu cumva să vă stricați și să vă faceți un chip cioplit sau o înfățișare a vreunui idol, sau chipul vreunui om, sau chipul vreunei femei, 17 sau chipul vreunui dobitoc de pe pământ, sau chipul vreunei păsări care zboară în ceruri, 18 sau chipul vreunui dobitoc care se târăște pe pământ, sau chipul vreunui pește care trăiește în apele de dedesubtul pământului. 19 Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicându-ți ochii spre cer și văzând soarele, luna și stelele, toată oștirea cerurilor, să fii târât să te închini înaintea lor și să le slujești, căci acestea sunt lucruri pe care Domnul Dumnezeul tău le-a făcut și le-a împărțit ca să slujească tuturor popoarelor, sub cerul întreg. 20 Dar pe voi, Domnul v-a luat și v-a scos din cuptorul de fier al Egiptului, ca să-I fiți un popor pus deoparte, cum sunteți azi. 21 Și Domnul S-a mâniat pe mine din pricina voastră și a jurat că eu nu voi trece Iordanul și nu voi intra în țara aceea bună pe care ți-o dă ca moștenire Domnul Dumnezeul tău. 22 Eu voi muri deci în țara aceasta de aici, nu voi trece Iordanul, dar voi îl veți trece și veți stăpâni țara aceea bună. 23 Vegheați asupra voastră, ca să nu dați uitării legământul pe care l-a încheiat cu voi Domnul Dumnezeul vostru și să nu faceți vreun chip cioplit, nici vreo înfățișare oarecare, pe care te-a oprit Domnul Dumnezeul tău s-o faci. 24 Căci Domnul Dumnezeul tău este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos.
Pedeapsa pentru închinarea la idoli
25 Când vei avea copii și copii din copiii tăi și vei fi de multă vreme în țară, dacă vă veți strica, dacă vă veți face chipuri cioplite, înfățișări ale vreunui lucru, dacă veți face ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului vostru, ca să-L mâniați, 26 iau astăzi martori împotriva voastră cerul și pământul că veți pieri de o moarte repede din țara pe care o veți lua în stăpânire dincolo de Iordan și nu veți avea zile multe în ea, căci veți fi nimiciți de tot. 27 Domnul vă va împrăștia printre popoare și nu veți rămâne decât un mic număr în mijlocul neamurilor unde vă va duce Domnul. 28 Și acolo veți sluji unor dumnezei care sunt o lucrare făcută de mâini omenești, de lemn și de piatră, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să mănânce, nici să miroasă. 29 Și, dacă de acolo vei căuta pe Domnul Dumnezeul tău, Îl vei găsi, dacă-L vei căuta din toată inima ta și din tot sufletul tău. 30 Și după ce ți se vor întâmpla toate aceste lucruri în strâmtorarea ta, în zilele de pe urmă, te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău și vei asculta glasul Lui, 31 căci Domnul Dumnezeul tău este un Dumnezeu plin de îndurare, care nu te va părăsi și nu te va nimici; El nu va uita legământul pe care l-a încheiat prin jurământ cu părinții tăi.
Dumnezeul lui Israel mai presus de orice
32 Întreabă vremurile străvechi, care au fost înaintea ta, din ziua când a făcut Dumnezeu pe om pe pământ, și cercetează de la o margine a cerului la cealaltă: a fost vreodată vreo întâmplare așa de mare și s-a auzit vreodată așa ceva? 33 A fost vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, cum l-ai auzit tu, și să fi rămas viu? 34 A fost vreodată vreun dumnezeu care să fi căutat să ia un neam din mijlocul altui neam, prin încercări , semne , minuni și lupte, cu mână tare și braț întins, și cu minuni înfricoșate, cum a făcut cu voi Domnul Dumnezeul vostru, în Egipt și sub ochii voștri? 35 Numai tu ai fost martor la aceste lucruri, ca să cunoști că numai Domnul este Dumnezeu și că nu este alt Dumnezeu afară de El. 36 Din cer , te-a făcut să auzi glasul Lui, ca să te învețe; și, pe pământ, te-a făcut să vezi focul Lui cel mare și ai auzit cuvintele Lui din mijlocul focului. 37 El a iubit pe părinții tăi și de aceea a ales sămânța lor după ei; El Însuși te-a scos din Egipt, prin puterea Lui cea mare. 38 El a izgonit dinaintea ta neamuri mai mari la număr și mai tari decât tine, ca să te ducă în țara lor și să ți-o dea în stăpânire, cum vezi azi. 39 Să știi dar în ziua aceasta și pune-ți în inimă că numai Domnul este Dumnezeu, sus în cer și jos pe pământ, și că nu este alt Dumnezeu afară de El. 40 Păzește dar legile și poruncile Lui, pe care ți le dau azi, ca să fii fericit, tu și copiii tăi după tine, și să ai zile multe în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău pe vecie.”
Cetățile de scăpare de la răsăritul Iordanului
41 Atunci, Moise a ales trei cetăți dincoace de Iordan, la răsărit, 42 pentru ca să slujească de scăpare ucigașului care ar fi omorât fără voie pe aproapele lui, fără să-i fi fost vrăjmaș mai dinainte, și să-și poată scăpa astfel viața, fugind într-una din aceste cetăți. 43 Aceste cetăți erau: Bețer , în pustie, în câmpie, la rubeniți; Ramot, în Galaad, la gadiți, și Golan, în Basan, la manasiți.
Cele Zece Porunci
44 Aceasta este legea pe care a dat-o Moise copiilor lui Israel. 45 Iată învățăturile, legile și poruncile pe care le-a dat Moise copiilor lui Israel, după ieșirea lor din Egipt. 46 Aceasta era dincoace de Iordan, în vale , față în față cu Bet-Peor, în țara lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon și care a fost bătut de Moise și copiii lui Israel după ieșirea lor din Egipt. 47 Ei au pus mâna pe țara lui și pe țara lui Og, împăratul Basanului. Acești doi împărați ai amoriților erau dincoace de Iordan, la răsărit. 48 Ținutul lor se întindea de la Aroer , care este pe malurile pârâului Arnon, până la muntele Sionului, care este Hermonul, 49 și cuprindea toată câmpia de dincoace de Iordan, la răsărit, până la marea câmpiei, sub poalele muntelui Pisga.