O meklimos le Madianiçăngo.
1 Le šeave le Israelohkă kărdine so či čeaileolas le Raies; thai o Rai dea le ando vast le Madianohkă, čiro dă efta bărši.
2 O vast le Madianohko sas zuralo poa Israelo. Kaste skăpin andoa Madiano, le šeave le Israelohkă našenas andel xorerdimata le baŕbarăngă, andel thanašudră thai pel kotoralebaŕăbarăngă zurearde.
3 Pala so tholas ande phuw o Israelo, o Madiano anklelas le Amalekosa thai le šeavença kataranklelokham, thai avenas pa leste.
4 Avenas pa leste, thai xasarănas le roade la phuweakă ji karing e Gaza; thai či mekănas ando Israelo či xabenata, či bakrea, či guruw, či čiuši.
5 Kă anklenas andekhthan le turmença thai pehkă çărença, avenas sar khă butimos grastengočeareakă, sas bi dindimahkă, on thai le kămile lengă, thai avenas ando čem kaste pustin les.
6 O Israelo arăslo but čioŕardo anda e doši le Madianosti, thai le šeave le Israelohkă çîpisarde karing o Rai.
7 Kana le šeave le Israelohkă çîpisarde karing o Rai andai doši le Madianosti,
8 O Rai tradea le šeavengă le Israelohkă khă prooroko. O phendea lengă: „Kadea del duma o Rai, o Dell le Israelohko: „Me ankaladem tume andoa Ejipto, Me ankaladem tume andoa khăr la robiako.
9 Skăpisardem tume andoa vast le Ejipteanengo thai andoa vast saoŕăngo kai mekănas pe pa tumende; našadem le angla tumende, thai dem tume tumen lengo čem.
10 Phendem tumengă: „Me sîm o Rai, o Dell tumaro; te na daran andal devla le Amoriçăngo, ando čem savengo bešen. Ta tume či ašundean Muŕo mui.” O Ghedeono.
11 Pala kodea avilo o Înjero le Raiehko, thai bešlo tala o stejari andai Ofra, kai sas le Ioasoahko, anda e familia le Abiezerosti. O Ghedeono, o šeau lehko, marălas div ando teasko, kaste garaveles andoa Madiano.
12 O Înjero le Raiehko săkadi'lo lehkă, thai phendea lehkă: „O Rai sî tusa, zuraleaona!”
13 O Ghedeono phendea Lehkă: „Rudi tu, muŕo rai, kana o Rai sî amença, anda soste kărdileamengă sa kadala butea? Thai kai sî le minuni kodola kai phenen amengă le amară dadda kana phenen: „Či ankaldeame kadea o Rai andoa Ejipto?” Akana o Rai meklea me, thai del ame ando vast le Madianohko!”
14 O Rai dikhlea pe leste, thai phendea: „Jea la zorasa kadalasa kai sî tu, thai skăpisar le Israelos andoa vast le Madianohko; ta na tradau tu Me?”
15 O Ghedono phendea Lehkă: „Rudi tu, muŕo rai, sosa te skăpi le Israelos? Dikta kă e familia mîŕî sî e mai čioŕî andoa Manase, thai me sîm o mai çînoro andoa khăr mîŕă daddehko.”
16 O Rai phendea lehkă: „Me avaua tusa, thai marăsa le Madianos sar orta khă manušes korkoŕo.”
17 O Ghedono phendea Lehkă: „Kana lem nakhlimos angla Tute, de ma khă sămno kaste sîkaves mangă kă Tu des mangă duma.
18 Na dureo koçal ji kana amboldaua ma Tute, te anau mîŕî pativ, thai te thoaula angla Tute.” Thai o Rai phendea: „Ašeaua ji kana amboldesa tu.”
19 O Ghedeono šutea pe ando khăr, tiradea khă busno, kărdea pogačea anda khă efa aŕăsti. Thodea o mas ande khă košo, thai e zumi šordea la ande khă piri, thodea le tala o stejari, thai thodea Lehkă le anglal.
20 O Înjero le Devllehko phendea lehkă: „Le o mas thai le pogăči, tho le po kotorlebaŕăhko kadalehko thai šor e zumi.” Thai o kărdea kadea.
21 O Înjero le Raiehko tinzosardea o gor la rowleako kai sas les ando vast, thai maladea o mas thai le pogăčea. Atunčeara, vazdinisaili andaoa kotorlebaŕbarăhko khă iag kai phabardea o mas thai le pogăči. Thai o Înjero le Raiehko kărdi'lo bidikhlino angla leste.
22 O Ghedeono, dikhlindoi kă sas o Înjero le Raiehko, phendea: „Au, mandar Stăpînona Raia! Dikhlem le Înjeros le Raiehko mui muieste.”
23 Thai o Rai phendea lehkă: „Av la pačeasa, na dara, kă či merăsa.”
24 O Ghedono vazdea oče khă altari le Raiehkă, thai thodea lehkă anau „O Rai la pačeko”: o altari kadoa sî i ades ande Ofra, kai sas la familiati le Abizerosti.
O peradimos le altarehko le Baaloshko.
25 Ande kodea reat, o Rai phendea le Ghedonohkă: „Le o guruwiçî te daddehko, thai aver guruw efta băršengo. Perau o altari le Baalohko, kai sî te daddehko, thai šin o tillo le rudimahko la Astarteiako, kai sî opral.
26 Te vazdes pala kodea thai te kărăs po gor le kotorăhko le baŕăbarăhko, khă altari le Raiehkă, te Devllehkă. Te les o guruw o duito, thai te anes khă phabarimos dă sa, le kaštesa andoa tillo le idolohko kai šinesa les.”
27 O Ghedono lea deši manuši anda pehkă kanditorea, thai kărdea so phendeasas o Rai; ta anda kă daralas andoa khăr pehkă daddehko, thai le manušendar andai četatea, kărdea e buti kadea reate, na desă.
28 Kana uštile le manuši iekhatar dădroboitu, dikta kă o altari le Baalohko sas perado, o tillo thodino le idolohko dă opral sas šindo, thai o duito guruw sas andino sar phabarimos dă sa po altari kai sas vazdino.
29 On phendine pehkă iekh avrăhkă: „Kon kărdea e buti kadea?” thai pušline thai kărdine rodimata. Phendea pe lengă: „O Ghedeono, o šeau le Ioasăhko, kărdea e buti kadea.”
30 Atunčeara le manuši andai četatea phendine le Ioasăhkă: „Ankalau te šeaves, kaste merăll, kă peradea o altari le Baalohko thai šindea o tillo o sfînto kai sas opral pa leste.”
31 O Ioas dea anglal saoŕăngă kai aviline angla leste: „Ta o unjilimos tumaro sî te len e rig le Baalosti? Tume trăbun te aven lehkă ando kandimos? Orkon lela e rig le Baalosti, te merăll ji dădroboitu. Kana o Baal sî khă Dell, te kărăl o pesti doši, anda kă peradine lehko altari.”
32 Ando des kodoa thodine le Ghedeonohkă anau Ieruball (Dikhăla o Baal), kă phendine: „Dikhăla o Baal anda peste, kă peradine lehko altari.”
33 Soa Madiano, o Amaleko thai le šeave kataranklelokham, tidine pe andekhthan, nakhline o Iordano, thai aviline ande xar le Israelosti.
34 O Ghedeono sas xureado ando Duxo le Raiehko; bašadea andai šing, thai o Abizero sas akhardo kaste jeal lesa.
35 Tradea solea ande soa Manase, kai sakadea sas akhardo te jeal pala leste. Tradea solea ando Ašero, ando Zabulono thai ando Neftali, kai ankăste te anklen lengă anglal.
O sămno la pošomasa.
36 O Ghedeono phendea le Devllehkă: „Kana kames te skăpis le Israelos anda muŕo vast, sar phendean,
37 dikta, thoaua khă vast pošom pe phuw; kana dăsar e pošom avela garadi le piteaimasa, thai sa e phuw ašela šuti, prinjeanaua kă Tu skăpis le Israelos anda muŕo vast, sar phendean.”
38 Thai kadea kărdea pe. Ando des o kolaver, o ušti'lo kana pharadilo o des, strandisardea e pošom, thai ankaladea o piteaimos anda late, kai dea khă taxtai pherdo pai.
39 O Ghedeono phendea le Devllehkă: „Te na avel Tukă xolli pe mande, thai či mai daua duma dăsar akana. Sahkă kamau dăsar te mai kărau khă zumaimos la pošomasa: dăsar e pošom te ašel šuti, thai sai phuw te avel pherdi piteaimos.”
40 Thai o Dell kărdea kadea ande reat kodea. Dăsar e pošom ašili šuti, thai sai phuw sas pherdi piteaimos.
Apăsarea madianiților
1 Copiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, și Domnul i-a dat în mâinile lui Madian timp de șapte ani. 2 Mâna lui Madian a fost puternică împotriva lui Israel. Ca să scape de Madian, copiii lui Israel fugeau în văgăunile munților, în peșteri și pe stânci întărite. 3 După ce semăna Israel, Madian se suia cu Amalec și fiii Răsăritului și porneau împotriva lui. 4 Tăbărau în fața lui, nimiceau roadele țării până spre Gaza și nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măgari. 5 Căci se suiau împreună cu turmele și corturile lor, soseau ca o mulțime de lăcuste , erau fără număr, ei și cămilele lor, și veneau în țară ca s-o pustiască. 6 Israel a ajuns foarte nenorocit din pricina lui Madian, și copiii lui Israel au strigat către Domnul. 7 Când copiii lui Israel au strigat către Domnul din pricina lui Madian, 8 Domnul a trimis copiilor lui Israel un proroc. El le-a zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Eu v-am scos din Egipt, Eu v-am scos din casa robiei. 9 V-am scăpat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă apăsau, i-am izgonit dinaintea voastră și v-am dat vouă țara lor. 10 V-am zis: «Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; să nu vă temeți de dumnezeii amoriților, în a căror țară locuiți.» Dar voi n-ați ascultat glasul Meu.’”
Ghedeon
11 Apoi a venit Îngerul Domnului și S-a așezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din familia lui Abiezer . Ghedeon , fiul său, bătea grâu în teasc, ca să-l ascundă de Madian. 12 Îngerul Domnului i S-a arătat și i-a zis: „Domnul este cu tine, viteazule!” 13 Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentru ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Și unde sunt toate minunile acelea pe care ni le istorisesc părinții noștri când spun: ‘Nu ne-a scos oare Domnul din Egipt?’ Acum, Domnul ne părăsește și ne dă în mâinile lui Madian!” 14 Domnul S-a uitat la el și a zis: „Du-te cu puterea aceasta pe care o ai și izbăvește pe Israel din mâna lui Madian. Oare nu te trimit Eu?” 15 Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, cu ce să izbăvesc pe Israel? Iată că familia mea este cea mai săracă din Manase și eu sunt cel mai mic din casa tatălui meu.” 16 Domnul i-a zis: „Eu voi fi cu tine și vei bate pe Madian ca pe un singur om.” 17 Ghedeon I-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea Ta, dă-mi un semn ca să-mi arăți că Tu îmi vorbești. 18 Nu Te depărta de aici până mă voi întoarce la Tine să-mi aduc darul și să-l pun înaintea Ta.” Și Domnul a zis: „Voi rămâne până te vei întoarce.” 19 Ghedeon a intrat în casă, a pregătit un ied și a făcut azimi dintr-o efă de făină. A pus carnea într-un coș și zeama a turnat-o într-o oală, le-a adus sub stejar și I le-a pus înainte. 20 Îngerul lui Dumnezeu i-a zis: „Ia carnea și azimile, pune-le pe stânca aceasta și varsă zeama.” Și el a făcut așa. 21 Îngerul Domnului a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână și a atins carnea și azimile. Atunci, s-a ridicat din stâncă un foc care a mistuit carnea și azimile. Și Îngerul Domnului S-a făcut nevăzut dinaintea lui. 22 Ghedeon, văzând că fusese Îngerul Domnului, a zis: „Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului față-n față.” 23 Și Domnul i-a zis: „Fii pe pace , nu te teme, căci nu vei muri.” 24 Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului și i-a pus numele „Domnul păcii”. Altarul acesta este și astăzi la Ofra , care era a familiei lui Abiezer.
Dărâmarea altarului lui Baal
25 În aceeași noapte, Domnul a zis lui Ghedeon: „Ia vițelul tatălui tău și un alt taur de șapte ani. Dărâmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, și taie parul închinat Astarteei, care este deasupra. 26 Să zidești apoi și să întocmești pe vârful acestei stânci un altar Domnului Dumnezeului tău. Să iei taurul al doilea și să aduci o ardere-de-tot cu lemnul din stâlpul idolului pe care-l vei tăia.” 27 Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut ce spusese Domnul, dar, fiindcă se temea de casa tatălui său și de oamenii din cetate, a făcut lucrul acesta noaptea, nu ziua. 28 Când s-au sculat oamenii din cetate dis-de-dimineață, iată că altarul lui Baal era dărâmat, parul închinat idolului de deasupra lui era tăiat și al doilea taur era adus ca ardere-de-tot pe altarul care fusese zidit. 29 Ei și-au zis unul altuia: „Cine a făcut lucrul acesta?” Și au întrebat și au făcut cercetări. Li s-a spus: „Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut lucrul acesta.” 30 Atunci, oamenii din cetate au zis lui Ioas: „Scoate pe fiul tău ca să moară, căci a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat parul sfânt care era deasupra lui.” 31 Ioas a răspuns tuturor celor ce s-au înfățișat înaintea lui: „Oare datoria voastră este să apărați pe Baal? Voi trebuie să-i veniți în ajutor? Oricine va lua apărarea lui Baal să moară până dimineață. Dacă Baal este un dumnezeu, să-și apere el pricina, fiindcă i-au dărâmat altarul.” 32 În ziua aceea au pus lui Ghedeon numele Ierubaal (Apere-se Baal) , căci au zis: „Apere-se Baal împotriva lui, fiindcă i-a dărâmat altarul.” 33 Tot Madianul , Amalec și fiii Răsăritului s-au strâns împreună, au trecut Iordanul și au tăbărât în valea Izreel. 34 Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului; a sunat din trâmbiță și Abiezer a fost chemat ca să meargă după el. 35 A trimis soli în tot Manase, care, de asemenea, a fost chemat să meargă după el. A trimis soli în Așer, în Zabulon și în Neftali, care s-au suit să le iasă înainte.
Semnul cu lâna
36 Ghedeon a zis lui Dumnezeu: „Dacă vrei să izbăvești pe Israel prin mâna mea, cum ai spus, 37 iată , voi pune un val de lână în arie; dacă numai lâna va fi acoperită de rouă, și tot pământul va rămâne uscat, voi cunoaște că vei izbăvi pe Israel prin mâna mea, cum ai spus.” 38 Și așa s-a întâmplat. În ziua următoare, el s-a sculat dis-de-dimineață, a stors lâna și a scos roua din ea, care a dat un pahar plin cu apă. 39 Ghedeon a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te aprinzi de mânie împotriva mea și nu voi mai vorbi decât de data aceasta. Aș vrea numai să mai fac o încercare cu lâna: numai lâna să rămână uscată, și tot pământul să se acopere cu rouă.” 40 Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea. Numai lâna a rămas uscată, și tot pământul s-a acoperit cu rouă.