Divano angle.
1 Anda kă but line te kărăn khă phendimos pa sal butea kai kărdile maškar amende,
2 pala sar phendine amengă kukola kai dikhline pehkă iakhănça dă kana sas, thai ji kana arăsline kanditorea le Divanohkă,
3 arakhlem i me dromesa, but alosardea Teofile, pala so kărdem rodimata butimasa pa sa kadala butea dă kana kărdile, te ramo tukă le ando čiro iekh pala avrăste,
4 kaste dašti prinjeanes kadeadar o čeačimos le sîkaimatăngo, kai sas tukă dine andoa juvindo mui.
O vestimos le kărdimahko le Ioan Bolditorehko.
5 Ande le des le Irodohkă, o thagar la Iudeiako, sas khă rašai, bušlino Zaxaria, anda e viça le Abiasti. E romni lesti sas anda le šeia le Aaronohkă, thai bušolas Elisaveta.
6 Lidui sas bibezexale, angloa Dell, thai arakhanas bi patako sa le mothodimata thai le lašardimata le Raiehkă.
7 Nas le šeave, anda kă e Elisaveta sas sterpo; thai lidui sas angle ande le bărši.
8 Ta, Kana kandelas o Zaxaria angloa Dell, koa rîndo lehka čeatako,
9 pala e datina le rašaimasti, ankăsto koa çîrdimos te šol pe te tămîil ando Templo le Raiehko.
10 Ando čeaso le tămîmiahko, sa o butimos le norodohko rudilas pe avri.
11 Atunčeara khă înjero le Raiehko sîkadilo le Zaxariahkă, thai bešlo ande pînŕănde ande čeačirig le altaresti anda o tămîimos.
12 O Zaxaria darailo, kana dikhlea les, thai astardea les e dar.
13 Ta o înjero phendea lehkă: „Na dara Zaxario; anda kă teo rudimos sas ašundo. Ti romni e Elisaveta kărăla tukă khă šeau, savehkă thosas lehkă anau Ioan.
14 O avela anda tute khă but baxtalimos thai lošaimos, thai but baxtaona anda lehko kărimos.
15 Kă avela baro angloa Rai. Či pela či moll, či pimos zuralo, thai pherdeola Sfînto Duxostar înkă andoa păŕ pehka deiako.
16 O amboldela buten anda le šeave le Israelohkă koa Rai, o Dell lengo.
17 Jeala angloa Dell, ando duxo thai ande zor le Iliasti, kaste amboldel le ille le daddengă kal šeave, thai kolen kai či ašunen koa phirimos ando xaraimos kolengo bibezexale, kaste kărăl le Raiehkă khă norodo lašo lašardo anda Leste.
18 O Zaxaria phendea le înjerohkă: „Anda soste prinjeanua e buti kadea? Anda kă me sîm phuro, thai mîŕî romni sî but andel bărši.”
19 Orta čeačimos, o înjero phendea lehkă: „Me sîm o Gavrilo, kai bešeau angloa Dell; sîmas tradino te dau tukă duma, thai te anau tukă kadea vestea laši.
20 Dikta kă avesa muto, thai našti desa duma, ji ando des kana pherdeona kadala butea, anda kă či pateaian mîŕă divanuri, kai pherdeona ka pehko čiro.”
21 O norodo ajukărălas le Zaxarias, thai mirilas pe kă bešel but ando Templo.
22 Kana ankăsto avri, naši te mai delas lengă duma; thai ateardine kă sas les khă vedenia ando Templo. O kărălas lengă sămne andeiekh, thai ašilo muto.
23 Kana pherdile lehkă des le kandimahkă, o Zaxaria gălo khără.
24 Pa vareso čiro, e Elisaveta lesti romni, ašili phari, thai nikărdea pe gardi panji šon. „Kă”, phenelas oi,
25 „dikta so kărdea mangă o Rai, kana šudea Pehkă iakha pe mande, kaste lel mangă o lajeau maškar le manuši.
O vestimos le kărdimahko le Isus Kristosohko.
26 Ando šon le šovengo, o înjeri o Gavrilo sas tradino le Devllestar ande khă četatea anda e Galilea, dinianau Nazareto,
27 ka khă šeibari tomnime pala khă rom, dinoanau Iosifo, andoa khăr le Davidohko. O anau la šeiabareako sas Maria.
28 O înjero šutea pe late, thai phendea: „Mekamangla tute, savea kărdilo lakă baro xaro; o Rai sî tusa, dinidumadămišto san tu maškar le juwlea!”
29 Daraili but anda kadala divanuri, e Maria pušelas pe korkoŕo so daštila te ameal o phendimos kadoa.
30 O înjero phendea lakă: „Na dara, Mario; kă lean lašimos angloa Dell.
31 Thai dikta kă ašesa phari, thai avela tu khă šeau, savehkă thosa lehkă anau Isus.
32 O avela baro, thai avela bušlino O Šeau Kolehko But Baro; thai o Rai o Dell dela les o skamin le bešlimahko Lehkă daddehko le Davidohko.
33 Thagarila poa khăr le Iakovohko ando veako, thai o Thagarimos Lehko či avela les gor.”
34 E Maria phendea le înjerohkă: „Sar kărdeol pe e buti kadea, anda kă me či jeanau romestar?”
35 O înjero dea la anglal: „O Sfînto Duxo, mekăla Pe pa tute, thai e zor Kolehko But Baro ušaravela tu. Anda kodea o Sfînto kai kărdeola anda tute, avela dinoanau o Šeau le Devllehko.
36 Dikta kă e Elisaveta, o neamo tiro, pharila, i oi, thai avela la khă šeau po phurimos; thai oi, saveakă mothonas lakă sterpo, sî akana ando šon le šovengo.
37 Kă či khă divano kata o Dell nai te na avel les zor.
38 E Maria phendea: „Dikta, e roaba le Raiesti; kărdeol pe mangă pala le divanuri tiră!” Thai o înjero teleardea latar.
E dili la Mariati.
39 E Maria uštili orta andel des kodola, thai teleardea iekhatar karing le baŕlebară, ande khă četatea le Iudasti.
40 Šutea pe ando khăr le Zaxariahko, thai phendea dă mišto la Elisavetakă.
41 Sar ašundea e Elisaveta o phendimos la Mariako, mištisardea lakă e gloata ando păŕ, thai e Elisaveta pherdili Sfînto Duxo.
42 Oi çîpisardea le mosa zurales: „Dinidumadămišto san tu maškar le juwlea, thai dinodumadămišto sî o rodo te păŕăhko.
43 Sar sas mangă dino mangă te avel mande e dei le Raiesti mîŕăsti?
44 Anda kă dikta, sar arăslo mande kal kan o phendimos tiro, mištisardea mangă e gloata ando păŕ baxtalimasa.
45 Baxtalimos anda kodea kai pateaia; anda sal butea, kai sas lakă phendine anda e rig le Raiesti, pherdeona.”
46 Thai e Maria phendea: „Muro sufleto barearăl le Raies,
47 thai bukuril pe mangă o duxo ando Dell, o Mîntuitorii muŕo,
48 anda kă dikhlea karing o limos smerime la roabako Lesti, Kă dikta kă dakanara întea, sa le neamuri mothona mangă baxtali,
49 anda kă Kukoa Sea Zuralo kărdea butea bară anda mande. O Anau Lehko sî Sfînto,
50 thai o lašimos Lehko tinzolpe neamo neamostar anda kukola kai daran Lestar.
51 O sîkadea zor Pehkă vastesa; dea rigate le godea, kai sas le kukolenbarăn ande lengo illo.
52 Deas muial le zuralen pa lengă skamina le bešlimahkă, thai vazdea kukolen telal.
53 Le bokhalen pravardeale lašimatănça, thai le bravalen ankaladea le avri le vastença nangă.
54 Avilo ando kandimos Pehka slugako, kă andea Pehkă godi anda Pehko lašimos, –
55 sar šinadeasas amară daddengă, – angloa Avraamo thai e sămînça lesti ando veako.”
56 E Maria ašileas andekthan la Elisavetasa kam trin šon. Pala kodea amboldili khără.
O kărdimos le Ioan Bolditorehko.
57 E Elisaveta pherdilo lako čiro te kărăl; thai sas la khă šeau.
58 Lakă neamurea thai le manuši paša late ašundine kă o Rai sîkadea khă baro lašimos anda late, thai baxtaleonas andekhthan lasa.
59 Ando oxtoto des, avile te šinen e gloata roata, thai kamenas te thon lehkă anau Zaxaria, pala o anau lehkă daddehko.
60 Ta lesti dei lea o divano thai phendea: „Na. Sî te bušol Ioan.”
61 On phendine lakă: „Khonikh anda ti viça nai les o anau kadoa.”
62 Thai line te kărăn semne lehkă daddehkă, kaste jeanel sar te thon lehkă anau.
63 O Zaxaria manglea khă tăbliça ramomasti, thai ramosardea, phendindoi: „Lehko anau sî Ioan.” Thai saoră mirisai le.
64 Ande leaka kodea, pîtărdilo lehko mui, thai dea pe drom lesti šib, thai o delas duma thai delasdumadămišto poa Dell.
65 Sa le manušen lea le e dar, thai sal phuwea anda kodoa than o baŕalo la Iudeiako denas duma pa kadala butea.
66 Sa kola kai ašunenas, garavenas le ande pehko illo, thai phenenas: „So va avela kadea gloata?” Thai o vast le Raiehko sas čeačimasa lesa.
E dili le Zaxariasti.
67 O Zaxaria, lehko dadd, pherdilo Sfînto Duxo, prooročisardea, thai phendea:
68 „Dinodumadămišto sî o Rai, o Dell le Israelohko, anda kă rodea thai tindeapale Pehkă poporos.
69 Thai vazdea amengă khă skăpimos zuralo, ando khăr pehka slugako o David,
70 sar mothodeasas andoa mui le sfinçăngo Pehkă prooročengă, kai sas mai dămult;
71 skăpimos le dušmaiendar amarăndar thai andoa vast saorăngo kai nadabadikhăn ame!
72 Kadeadar sîkavel o Pesko lašimos angla amară dadda, thai anel Pehkă godi anda o phanglimos Lehko kukoa o sfînto,
73 sar o solax anda sao O solaxadeas amară daddehkă le Avraamohkă,
74 kă, pala so skăpil ame andoa vast amară dušmaiengo, mekala ame te kandas Les bi darako,
75 te traisaras angla Leste ande sfinçenia thai bibezexalimos, ande sea le des amara čivavakă.
76 Thai tu, çînorea, avesa dinoanau prooroko Kolehko But Baro. Kă phirăsa angloa Rai, kaste lašarăs Lehkă droma,
77 thai te des le poporos Lehkărăs o prinjeandimos le skăpimahko, kai bešel ando iertimos le bezexăngo lehkă;
78 anda e bari mila le Devllesti amarăsti, pala sao rodeame o Kham kai anklel andoa učimos,
79 kaste străfeal pa kukola kai pašleon ando tuneriko thai ande ušal le mullimasti, thai te ortol amară pînŕă po drom la pačeako!”
80 Thai o çînoro bareolas thai zureaolas ando duxo. Thai bešlo andel thana le pustii ji ando des kana sîkadi'lo angloa Israelo.
Cuvânt-înainte
1 Fiindcă mulți s-au apucat să alcătuiască o istorisire amănunțită despre lucrurile care s-au petrecut printre noi, 2 după cum ni le-au încredințat cei ce le-au văzut cu ochii lor de la început și au ajuns slujitori ai Cuvântului, 3 am găsit și eu cu cale, preaalesule Teofile, după ce am făcut cercetări cu de-amănuntul asupra tuturor acestor lucruri de la obârșia lor, să ți le scriu în șir unele după altele, 4 ca să poți cunoaște astfel temeinicia învățăturilor pe care le-ai primit prin viu grai.
Vestirea nașterii lui Ioan Botezătorul
5 În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot numit Zaharia, din ceata lui Abia. Nevasta lui era din fetele lui Aaron, și se chema Elisabeta. 6 Amândoi erau neprihăniți înaintea lui Dumnezeu și păzeau fără pată toate poruncile și toate rânduielile Domnului. 7 N-aveau copii, pentru că Elisabeta era stearpă; și amândoi erau înaintați în vârstă. 8 Dar, pe când slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rândul cetei lui, 9 după obiceiul preoției, a ieșit la sorți să intre să tămâieze în Templul Domnului. 10 În ceasul tămâierii, toată mulțimea norodului se ruga afară. 11 Atunci, un înger al Domnului s-a arătat lui Zaharia și a stat în picioare la dreapta altarului pentru tămâiere. 12 Zaharia s-a înspăimântat, când l-a văzut, și l-a apucat frica. 13 Dar îngerul i-a zis: „Nu te teme, Zahario; fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată. Nevastă-ta, Elisabeta, îți va naște un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan. 14 El va fi pentru tine o pricină de bucurie și veselie, și mulți se vor bucura de nașterea lui. 15 Căci va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici băutură amețitoare, și se va umple de Duhul Sfânt încă din pântecele maicii sale. 16 El va întoarce pe mulți din fiii lui Israel la Domnul Dumnezeul lor. 17 Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul și puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinților la copii și pe cei neascultători, la umblarea în înțelepciunea celor neprihăniți, ca să gătească Domnului un norod bine pregătit pentru El.” 18 Zaharia a zis îngerului: „Din ce voi cunoaște lucrul acesta? Fiindcă eu sunt bătrân, și nevastă-mea este înaintată în vârstă.” 19 Drept răspuns, îngerul i-a zis: „Eu sunt Gavril , care stau înaintea lui Dumnezeu; am fost trimis să-ți vorbesc, și să-ți aduc această veste bună. 20 Iată că vei fi mut și nu vei putea vorbi, până în ziua când se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că n-ai crezut cuvintele mele, care se vor împlini la vremea lor.” 21 Norodul însă aștepta pe Zaharia și se mira de zăbovirea lui în Templu. 22 Când a ieșit afară, nu putea să le vorbească; și au înțeles că avusese o vedenie în Templu. El le făcea semne întruna și a rămas mut. 23 După ce i s-au împlinit zilele de slujbă, Zaharia s-a dus acasă. 24 Peste câtva timp, Elisabeta, nevasta lui, a rămas însărcinată și s-a ținut ascunsă de tot cinci luni. „Căci”, zicea ea, 25 „iată ce mi-a făcut Domnul, când Și-a aruncat ochii spre mine, ca să-mi ia ocara dintre oameni.”
Vestirea nașterii lui Isus Hristos
26 În luna a șasea, îngerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, numită Nazaret, 27 la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria. 28 Îngerul a intrat la ea și a zis: „Plecăciune ție, căreia ți s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată ești tu între femei!” 29 Tulburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemne urarea aceasta. 30 Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu. 31 Și iată că vei rămâne însărcinată și vei naște un Fiu, căruia Îi vei pune numele Isus. 32 El va fi mare și va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; și Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David. 33 Va împărăți peste casa lui Iacov în veci, și Împărăția Lui nu va avea sfârșit.” 34 Maria a zis îngerului: „Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu știu de bărbat?” 35 Îngerul i-a răspuns: „Duhul Sfânt Se va coborî peste tine, și puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea, Sfântul care Se va naște din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu. 36 Iată că Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea un fiu la bătrânețe; și ea, căreia i se zicea stearpă, este acum în a șasea lună. 37 Căci niciun cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere.” 38 Maria a zis: „Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!” Și îngerul a plecat de la ea.
Cântarea Mariei
39 Maria s-a sculat chiar în zilele acelea și a plecat în grabă spre munți, într-o cetate a lui Iuda. 40 A intrat în casa lui Zaharia și a urat de bine Elisabetei. 41 Cum a auzit Elisabeta urarea Mariei, i-a săltat pruncul în pântece, și Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfânt. 42 Ea a strigat cu glas tare: „Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău. 43 Cum mi-a fost dat mie să vină la mine maica Domnului meu? 44 Fiindcă iată, cum mi-a ajuns la urechi glasul urării tale, mi-a săltat pruncul în pântece de bucurie. 45 Ferice de aceea care a crezut; pentru că lucrurile care i-au fost spuse din partea Domnului se vor împlini.” 46 Și Maria a zis: „Sufletul meu mărește pe Domnul 47 și mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mântuitorul meu, 48 pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale. Căci iată că, de acum încolo, toate neamurile îmi vor zice fericită, 49 pentru că Cel Atotputernic a făcut lucruri mari pentru mine . Numele Lui este sfânt , 50 și îndurarea Lui se întinde din neam în neam peste cei ce se tem de El. 51 El a arătat putere cu brațul Lui; a risipit gândurile pe care le aveau cei mândri în inima lor. 52 A răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie și a înălțat pe cei smeriți. 53 Pe cei flămânzi i-a săturat de bunătăți, și pe cei bogați i-a scos afară cu mâinile goale. 54 A venit în ajutorul robului Său Israel, căci Și-a adus aminte de îndurarea Sa – 55 cum făgăduise părinților noștri – față de Avraam și sămânța lui în veac.” 56 Maria a rămas împreună cu Elisabeta cam trei luni. Apoi s-a întors acasă.
Nașterea lui Ioan Botezătorul
57 Elisabetei i s-a împlinit vremea să nască; și a născut un fiu. 58 Vecinii și rudele ei au auzit că Domnul a arătat mare îndurare față de ea și se bucurau împreună cu ea. 59 În ziua a opta, au venit să taie pruncul împrejur și voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său. 60 Dar mama lui a luat cuvântul și a zis: „Nu . Ci are să se cheme Ioan.” 61 Ei i-au zis: „Nimeni din rudeniile tale nu poartă numele acesta.” 62 Și au început să facă semne tatălui său, ca să știe cum ar vrea să-i pună numele. 63 Zaharia a cerut o tăbliță de scris și a scris, zicând: „Numele lui este Ioan .” Și toți s-au minunat. 64 În clipa aceea , i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba, și el vorbea și binecuvânta pe Dumnezeu. 65 Pe toți vecinii i-a apucat frica, și în tot ținutul acela muntos al Iudeii se vorbea despre toate aceste lucruri. 66 Toți cei ce le auzeau le păstrau în inima lor și ziceau: „Oare ce va fi pruncul acesta?” Și mâna Domnului era într-adevăr cu el.
Cântarea lui Zaharia
67 Zaharia, tatăl lui, s-a umplut de Duhul Sfânt, a prorocit și a zis: 68 „Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, pentru că a cercetat și a răscumpărat pe poporul Său. 69 Și ne-a ridicat o mântuire puternică în casa robului Său David, 70 cum vestise prin gura sfinților Săi proroci, care au fost din vechime; 71 mântuire de vrăjmașii noștri și din mâna tuturor celor ce ne urăsc! 72 Astfel Își arată El îndurarea față de părinții noștri și Își aduce aminte de legământul Lui cel sfânt, 73 potrivit jurământului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam, 74 că, după ce ne va izbăvi din mâna vrăjmașilor noștri, ne va îngădui să-I slujim fără frică, 75 trăind înaintea Lui în sfințenie și neprihănire, în toate zilele vieții noastre. 76 Și tu, pruncule, vei fi chemat proroc al Celui Preaînalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregătești căile Lui 77 și să dai poporului Său cunoștința mântuirii, care stă în iertarea păcatelor lui; 78 datorită marii îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat Soarele care răsare din înălțime, 79 ca să lumineze pe cei ce zac în întunericul și în umbra morții și să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!” 80 Iar pruncul creștea și se întărea în duh. Și a stat în locuri pustii până în ziua arătării lui înaintea lui Israel.