O Isus sî nigărdo koa Pilato.
1 Kana kărdilo des, sa le raša le mai bară thai le phură le nordohkă dine pe duma andoa Isus, sar te mudarăn Les.
2 Pala so phangle Les, nigărde Les thai dine Les ando vast le guvernatorehko le Pilatohko andoa Ponto.
O kăimos thai o mullimos le Iudahko.
3 Atunčeara o Iuda, o bitinditorii, kana dikhlea kă o Isus sas krisînime mullimahko, kăisai'lo, nigărdea parpale ăl treanda bišarea, deale ăl rašangă le mai bară thai le phurăngă,
4 thai phendea: „Bezexardem, kă bitindem rat bidošalo. „So falamengă amengă?” phendine lehkă on. „Ti buti.”
5 O Iuda šudea le bišarea ando Templo, thai gălo ta ambladea pe.
6 Le rašea le mai bară tidine le bišarea, thai phende: „Nai mišto te thoas le ando mandimos le Templohko, anda kă sî potindimos ratehko.”
7 Thai pala so dinepe duma, tindine le lovença kodolença „E phuw le phuwearăsti,” sar than andoa prahomos le străinengo.
8 Dikta anda sosote e phuw kodea sas dini anau ji ando des dă adesara: „E phuw le ratesti.”
9 Atunčera pherdilea so sas vestime anda o prooroko o Ieremia, kai phenel: „line le treanda bišarea, o potindimos kolehko le potindimahko, saves potindine les iekh anda le šeave le Israelohkă;
10 thai dine le pe Phuw le phuwearăsti, pala sar mothodeasas o Rai.”
O Isus angla o Pilat.
11 O Isus sas andino angloa guvernatorii. O guvernatorii pušlea Les: „San Tu o Thagar le Iudeiengo?” „E”, dea les anglal o Isus, „sîm.”
12 Ta na dea anglal khanči ka o došalimos le raša le mai bară thai le phurăngo.
13 Atunčeara o Pilat phendea Lehkă: „Či ašunes sode buteandar došaven tu on?”
14 O Isus či dea les anglal či khă orba, kadea kă mirilas pe but dăsa o guvernatorii.
O zuralimos le phendimahko koa mullimos.
15 Ande sako prazniko la Patradeako, o guvernatorii sas les o năravo te mekăl avri le norodohkă khă phandades, sao kamenas les on.
16 Atunčeara sas le khă phandado but prinjeando, kai bušolas Baraba.
17 Kana sas tidine andekhthan, o Pilat phendea lengă: „Saven kamen te dau les avri? Le Barabas or le Isusos, kai bušol Kristoso?”
18 Kă jeanelas kă bidošako dinesas le Isusos ande lehkă vast.
19 Sar bešelas o Pilat pe pehko skamin la krisako, lesti romni trdea te phenen lehkă: „Te na avel tu khanči kărimasa le bibezexalesa kadalesa; kă ades mudardilem but ando suno anda leste.”
20 Le raša le mai bară thai le phură dine duma le noroadença te mangăn le Barabas, ta le Isusos te mudarăn Les.
21 O dregătorii lea o divano, thai phendea: Saves anda lidui kamen te dau les tumengă avri?” „Le Barabas”, dine anglal on.
22 O Pilat phendea lengă: „Ta so te kărau le Isusosa, kai bušol o Kristoso?” „Te avel mardo po trušul!”
23 O guvernatorii phendea lengă: „Ta so nasul kărdea?” On line te çîpin i mai zurales „Te avel mardo po trušul!”
24 Kana dikhlea o Pilat kă či arăsăl khanči, thai kărdeol pe mai but mui, lea pai, thai xaladea pehkă vast angloa norodo, thai phendea: „Me sîm bidošako andoa rat le bibezehalehko kadalehko. E buti tumari!”
25 Thai soa norodo dea anglal: „O rat Lehko te avel pa amende thai pa amară šeave.”
Le prasaimata le kătanengă.
26 Atunčeara o Pilat dea lengă drom le Barabas; ta le Isusos, pala so thodea te marăn Les le ŕaiança, dea Les ande lengă vast, kaste avel mardo po trušul.
27 Le kătanea le guvernatorehkă nigărde le Isusos ando pretorio, thai tidine angla Leste sa e čeata le kătănendi.
28 Nandearde Les lehkă çoalendar, thai xureade Les kha raxameasa lolleasa.
29 Akhuvde khă kununa andal kanŕă, savi thode Lehkăla po šero, thai thodine Lehkă khă trestia ando vast o čeačio. Pala kodea denas čeanga angla Leste marănas pehkă khălimos Lestar, thai phenenas: „Mekasame anagla tute, Thagarina le Iudeuengo!”
30 Thai čiungardenas pe Leste, thai lenas e trăstia thai marănas Les ando šero.
31 Pala so marde pehkă khălimos Lestar, nandearde Les la raxameatar la lolleatar, thai xureadine Les Pehkă çoalença, thai nigărde Les te marăn Les po trušul.
O mardimos po trušul.
32 Kana anklenas avri anda e četatea, arakhline khă manuši andal Čirene kai bušolas Simon, thai thodine les zorasa te nigrăl o trušul le Isusohko.
33 Kana arăsle andekh than kai bušolas Golgota, kai fal: „O than le šerăhko”,
34 Dine Les te pel moll xamime fieareasa; ta, kana zumadea či kamblea te pel.
35 Pala so marde Les po trušul, xulade Lerhkă çoale maškar lende, çîrdindoi kai bax, anda kaste pherdeolpe so sas vestime andao prooroko, kai phenel: „Xulade pehkă Mîŕă çoale maškar lende, thai anda Muŕo gad çîrdine koa bax.”
36 Pala kodea bešle tele, thai arakhăna Les.
37 Thai ramosarde Lehkă opral poa šero e doši: Kadoa sî o Isus, o Thagar le Iudeiengo.”
38 Andekhthan Lesa, sas mardine po trušul i dui čior: iekh ande čeačirig thai o kolaver ande bičečirig Lesti.
Le prasaimata le nakhaitorengă.
39 Le nakhaitorea prasana Les thai denas andoa šero,
40 thai phenenas: „Tu, kai peraves o Templo, thai vazdes les ando than ande trin des, skăpisar Tu Tut akana! Kana san o Šeau le Devllehko, uli tele poa trušul!”
41 Le rašea le mai bară, andekhthan le zakunarença thai le phurănça, prasana Les, thai phenenas:
42 „Avrăn skăpisardea le ta Pes našti skăpilpe! Kana să o Thagar le Israelohko, te ulel akana poa trušul, thai pateasa ande Leste!
43 Pateaiape ando Dell: te skăpil Les akana o Dell, kana kamel Les! Kă phendea: „Me sîm o Šeau le Devllehko!”
44 Le čior kai sas mardine po trušul andekhthan Lesa, šudenas Lehkă sa kodola divanuri prasaimatahkă.
O tuneriko.
45 Kata o čeaso le šovengo ji koa čeaso le îniango kărdilo khă tuneriko pa soa čem.
46 Thai koa čeaso le îniango, O Isus çîpisardea muiesa zurales: „Eli, Eli, Lama Sabaktani?” avela: „Devlla Muŕo, Devla Muro, anda soste meklean Ma?”
47 Unii anda kukola kai bešenas oče, kana ašundine kadala orbe, phendine: „„Del mui po Ilia!”
48 Thai andakhdata, iekh anda lende prastaia ta lea khă bureto, kovleardea les šutesa, thodea les ande khă trestia, thai dea Les te pel,
49 Ta le kolaver phenenas: „Mekh, te dikas te avela o Ilia te skăpil Les.”
50 O Isus çîpisardea pale le muiesa zurales, thai dea Pehko duxo.
O pohtan
andoa Templo šindeol pe.
51 Thai andakhdata o poxtan andoa Templo šindi'lo ande donde, dă opral ji tele e phuw isdraia, le kotora le baŕăbarăhkă pîtărdile,
52 le mormînturi pîtărdile thai but staturi le sfinçăngă kai mullesas, uštile.
53 On ankăste anda le gropi, pala Lehko juvindimos, šute pe ande sfînto četatea, thai sîkadile butengă.
54 O sutašo, thai kukola kai arakhănas le Isusos andekthan lesa, kana dikhline o isdraimos la phuweako thai kukola so kărdile, daraile but zurales, thai phendine: „Čeačimasa kadoa sas o Šeau le Devllehko!”
55 Oče sas i but juwlea, kai dikhănas dă dural; on avileasa pala o Isus anda e Galilea, kaste kanden Lehkă.
56 Maškar lende sas e Maria Magdalina, e Maria, e dei le Iakovosti thai le Iosesti, thai e dei le šeavendi le Zebedeiohkă.
O praxomos le Isusohko.
57 Karing e reat, avilo khă manuši bravalo anda e Arimatea, kai bušolas Iosif, sao sas i o jeno le Isusohko.
58 O gălo koa Pilato, thai manglea o stato le Isusohko. O Pilat mothodea te den lehkă les.
59 O Iosif lea o stato, pateardeales andekh poxtan neo inohko,
60 thai thodeales andekh mormînto neo orta lehko, kai xunadeasas les ando kotorlebaŕăbarăhko. Pala kodea spidea khă bar baro koa udar le mormîntohko thai gălotar.
61 E Maria Magdalina thai e kolaver Maria sas oče, thai bešenas angloa mormînto.
E pečetluirea le mormîntosti.
62 O duito des kai avel pala o des le Lašarimahko, le rašea le mai bară thai le Fariseia, găline andekhthan koa Pilato,
63 thai phende lehkă: „Raia, andeam amengă godi kă o athaitorii kodoa, kana sas ande čivava, phendea: „Pala trin des ušteaua.”
64 Ta motho koa mormînto te avel arakhado mišto ji ando trito des, ka na varesar te aven le jene Lehkă reate te čiorăn Lehko stato, thai te phenen le norodohkă: „Ušti'lo andal mulle!” Atunčeara o arthaimos kadoa mai palal sahkă avel mai nasul sar kukoa dă anglal.”
65 O Pilat phendea lengă: „Sî tume khă straja; jean ta arakhăn sar daštin.”
66 On găletar, thai zurearde o mormînto, pečetluisardindoi o bar thai thodindoi straja.”
Isus este dus la Pilat
1 Când s-a făcut ziuă, toți preoții cei mai de seamă și bătrânii norodului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să-L omoare. 2 După ce L-au legat, L-au dus și L-au dat în mâna dregătorului Pilat din Pont.
Căința și moartea lui Iuda
3 Atunci, Iuda , vânzătorul, când a văzut că Isus a fost osândit la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginți, i-a dat preoților celor mai de seamă și bătrânilor 4 și a zis: „Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat.” „Ce ne pasă nouă?”, i-au răspuns ei. „Treaba ta.” 5 Iuda a aruncat arginții în Templu și s-a dus de s-a spânzurat. 6 Preoții cei mai de seamă au strâns arginții și au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sânge.” 7 Și după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Țarina olarului”, ca loc pentru îngroparea străinilor. 8 Iată de ce țarina aceea a fost numită până în ziua de azi: „Țarina sângelui”. 9 Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice: „Au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care l-au prețuit unii din fiii lui Israel, 10 și i-au dat pe ‘Țarina olarului’, după cum îmi poruncise Domnul.”
Isus înaintea lui Pilat
11 Isus S-a înfățișat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: „Ești Tu Împăratul iudeilor?” „Da” , i-a răspuns Isus, „sunt.” 12 Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoților celor mai de seamă și bătrânilor. 13 Atunci, Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?” 14 Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, așa că se mira foarte mult dregătorul.
Întărirea hotărârii de moarte
15 La fiecare praznic al Paștelor, dregătorul avea obicei să slobozească norodului un întemnițat, pe care-l voiau ei. 16 Pe atunci aveau un întemnițat vestit, numit Baraba. 17 Când erau adunați la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiți să vi-l slobozesc? Pe Baraba sau pe Isus, care Se numește Hristos?” 18 Căci știa că din pizmă dăduseră pe Isus în mâinile lui. 19 Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, nevastă-sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu neprihănitul acesta, căci azi am suferit mult în vis din pricina Lui.” 20 Preoții cei mai de seamă și bătrânii au înduplecat noroadele să ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare. 21 Dregătorul a luat cuvântul și le-a zis: „Pe care din amândoi voiți să vi-l slobozesc?” „Pe Baraba”, au răspuns ei. 22 Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Isus, care Se numește Hristos?” „Să fie răstignit”, i-au răspuns cu toții. 23 Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige și mai tare: „Să fie răstignit!” 24 Când a văzut Pilat că n-ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, și-a spălat mâinile înaintea norodului și a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră!” 25 Și tot norodul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri.”
Batjocurile ostașilor
26 Atunci, Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele , L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit. 27 Ostașii dregătorului au dus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul Lui toată ceata ostașilor. 28 L-au dezbrăcat de hainele Lui și L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. 29 Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, și I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, își băteau joc de El, și ziceau: „Plecăciune, Împăratul iudeilor!” 30 Și scuipau asupra Lui și luau trestia și-L băteau în cap. 31 După ce și-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea
32 Pe când ieșeau din cetate, au întâlnit pe un om din Cirene, numit Simon, și l-au silit să ducă crucea lui Isus. 33 Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă „Locul căpățânii”, 34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut să bea. 35 După ce L-au răstignit, I-au împărțit hainele între ei, trăgând la sorți, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: „Și-au împărțit hainele Mele între ei și pentru cămașa Mea au tras la sorți.” 36 Apoi au șezut jos și-L păzeau. 37 Și I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor.” 38 Împreună cu El, au fost răstigniți doi tâlhari: unul la dreapta și celălalt la stânga Lui.
Batjocurile trecătorilor
39 Trecătorii își băteau joc de El, dădeau din cap 40 și ziceau: „Tu , care strici Templul și-l zidești la loc în trei zile, mântuiește-Te pe Tine Însuți! Dacă ești Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!” 41 Preoții cei mai de seamă, împreună cu cărturarii și bătrânii, își băteau și ei joc de El și ziceau: 42 „Pe alții i-a mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce și vom crede în El! 43 S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubește. Căci a zis: ‘Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!’ ” 44 Tâlharii care erau răstigniți împreună cu El Îi aruncau aceleași cuvinte de batjocură.
Întunericul
45 De la ceasul al șaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara. 46 Și pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli , Eli, Lama Sabactani?” Adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” 47 Unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Strigă pe Ilie!” 48 Și îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oțet, l-a pus într-o trestie și i-a dat să bea. 49 Dar ceilalți ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască.” 50 Isus a strigat iarăși cu glas tare și Și-a dat duhul.
Perdeaua dinăuntrul Templului se rupe
51 Și îndată, perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care muriseră au înviat. 53 Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate și s-au arătat multora. 54 Sutașul și cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ și cele întâmplate, s-au înfricoșat foarte tare și au zis: „Cu adevărat, Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” 55 Acolo erau și multe femei, care priveau de departe; ele urmaseră pe Isus din Galileea, ca să-I slujească. 56 Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iose, și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
57 Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus. 58 El s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-l dea. 59 Iosif a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză curată de in 60 și l-a pus într-un mormânt nou al lui însuși, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat. 61 Maria Magdalena și cealaltă Marie erau acolo și ședeau în fața mormântului.
Pecetluirea mormântului
62 A doua zi care vine după Ziua Pregătirii, preoții cei mai de seamă și fariseii s-au dus împreună la Pilat 63 și i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înșelătorul acela, pe când era încă în viață, a zis: ‘După trei zile voi învia.’ 64 Dă poruncă dar ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul și să spună norodului: ‘A înviat din morți!’ Atunci, înșelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.” 65 Pilat le-a zis: „Aveți o strajă; duceți-vă de păziți cum puteți.” 66 Ei au plecat și au întărit mormântul, pecetluind piatra și punând strajă.