O PSALMUL 102.
Khă rudimos khă bibaxtalehko, kana sî pherado tristomastar thai šorăl pehko roimos angloa Rai.
1 Raia, ašun muŕo rudimos,
thai te arăsăl o çîpimos muŕo ji Tute!
2 Na garau Teo Mui ando des mîŕă kăznimahko!
Bandear o kan karing mande, kana çîpi!
Ašun ma iekhatar!
3 Kă le des mîŕă nakhăn sar o tuhw,
thal kokala mîŕă phabon sar khă ambral.
4 Muŕo illo sî malado, thai šuteol orta sar e čear;
ji kana i o manŕo bîstrau te xau les.
5 Kadea dă bară sî mîŕă roimata,
kă astardeon mîŕă kokala le masăstar.
6 Ameau le pelikanosa andai pustia,
sîm sar ăkh kukumeaua andal peradimata;
7 našti mai sovau, thai sîm sar
e čirikli korkoŕo opral pekh khăr.
8 Ande sako des prasan ma mîŕă dušmaia,
thai le bimîŕă solaxan pe mande ande lendi xolli.
9 Xau phuw ando than le manŕăhko,
thai nami mîŕă iasfa le pimasa,
10 andai zan la xolleati thai le xollearimasti Tirăsti;
kă tu vazdean ma, thai šudean ma Dur.
11 Mîŕă des sî sar khă ušal iekhatar te nakhăn,
šuteon mangă sar e čear.
12 Ta Tu, raia, Tu thagaris ando veako,
thai o pomenimos Tiro nikrăl neamo anda neamoste.
13 Tu sî te uštesa, thai avela Tu mila le Sionostar;
kă sî o čiro te fal Tu mila lestar,
avilo o čiro phendino anda leste.
14 Kă Te robea kamen le baŕ le Sionohkă,
thai sî lengă mila lehka phuweatar.
15 Atunčea darana sa le neamuri anda o Anau le Raiehko,
thai sa le thagar la phuweakă anda Ti slava.
16 E, o Rai vazdela pale o Siono,
thai sîkadeola ande Pesti slava.
17 O lel sama koa rudimos le čioŕoŕohko,
thai či bidinel lehko rudimos.
18 Te ramol pe e buti kadea anda o neamo le manušengo kai avena,
thai o poporo, kai kărdeola, kaste lăudil le Raies!
19 Kă o dikhăl andoa učimos Lehkă sfinçomahko;
o Rai dikhăl andal čerurea pe phuw,
20 kaste ašunel ăl roimata le astardengo le mardimahkă,
thai te skăpil kolen kai sî merimahkă;
21 anda ka i on te vestin ando Siono o Anau le Raiehko,
thai le lăudimata Lehkă ando Ierusalimo,
22 kana tidena pe sa le popoare,
thai sa le thagarimata, kaste kanden le Raies.
23 O phaglea mîŕî zor ando drom,
thai tandeardea mîŕă des,
24 Me phenau: „Devlla, na lema koa dopaši mîŕă desăngo,
Tu, savehkă bărši nikrăn khă vešničia!”
25 Ando puraimos Tu kărdean e phuw,
thai le čerurii sî e buti Tiră vastendi.
26 On bilana, ta Tu ašesa;
sa pureaona sar khă raxami;
paruvesa le sar khă çolo, thai parugleona.
27 Ta Tu ašes sa Kodoa,
thai te bărši či avenale gor.
28 Le šave Te robengă ašena ando čem,
thai sămînça lendi ašela angla Tute.
PSALMUL 102
O rugăciune a unui nenorocit,
când este doborât de întristare
și își varsă plângerea înaintea Domnului
1 Doamne, ascultă-mi rugăciunea
și s-ajungă strigătul meu până la Tine!
2 Nu-mi ascunde Fața Ta în ziua necazului meu!
Pleacă-Ți urechea spre mine când strig!
Ascultă-mă degrabă!
3 Căci zilele mele pier ca fumul
și oasele îmi ard ca un tăciune.
4 Inima îmi este lovită și mi se usucă întocmai ca iarba;
până și pâinea uit să mi-o mănânc.
5 Așa de mari îmi sunt gemetele,
că mi se lipesc oasele de carne.
6 Semăn cu pelicanul din pustie,
sunt ca o cucuvea din dărâmături;
7 nu mai pot dormi și sunt
ca pasărea singuratică pe un acoperiș.
8 În fiecare zi mă batjocoresc vrăjmașii mei
și potrivnicii mei jură pe mine în mânia lor.
9 Mănânc țărână în loc de pâine
și îmi amestec lacrimile cu băutura
10 din pricina mâniei și urgiei Tale,
căci Tu m-ai ridicat și m-ai aruncat departe.
11 Zilele mele sunt ca o umbră gata să treacă
și mă usuc ca iarba.
12 Dar Tu, Doamne, Tu împărățești pe vecie
și pomenirea Ta ține din neam în neam.
13 Tu Te vei scula și vei avea milă de Sion;
căci este vremea să te înduri de el, a venit vremea hotărâtă pentru el.
14 Căci robii Tăi iubesc pietrele Sionului
și le e milă de țărâna lui.
15 Atunci se vor teme neamurile de Numele Domnului
și toți împărații pământului de slava Ta.
16 Da, Domnul va zidi iarăși Sionul
și Se va arăta în slava Sa.
17 El ia aminte la rugăciunea nevoiașului
și nu-i nesocotește rugăciunea.
18 Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni,
și poporul care se va naște să laude pe Domnul!
19 Căci El privește din înălțimea sfințeniei Lui;
Domnul privește din ceruri pe pământ,
20 ca să audă gemetele prinșilor de război
și să izbăvească pe cei ce sunt pe moarte;
21 pentru ca ei să vestească în Sion Numele Domnului
și laudele lui în Ierusalim,
22 când se vor strânge toate popoarele
și toate împărățiile ca să slujească Domnului.
23 El mi-a frânt puterea în drum
și mi-a scurtat zilele.
24 Eu zic : „Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele,
Tu, ai cărui ani țin veșnic!”
25 Tu ai întemeiat în vechime pământul
și cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.
26 Ele vor pieri, dar Tu vei rămâne;
toate se vor învechi ca o haină;
le vei schimba ca pe un veșmânt și se vor schimba.
27 Dar Tu rămâi Același
și anii Tăi nu se vor sfârși.
28 Fiii robilor Tăi își vor locui țara
și sămânța lor va rămâne înaintea Ta.