O Pavelo thai o skăpimos le Israieliçăngo.
1 Phenau o čeačimos ando Kristoso, či xoxavau; o dii muŕo, luminime le Sfîntone Duxostar, sî mangă dikhlitorii,
2 kă atearau khă baro tristomos, thai sî ma khă dukh biatărdimahko ando illo.
3 Kă paše te kamau te avau me orta dinoarman, dino rigate le Kristosostar, anda mîŕă phral, andi viça mîŕă statosti.
4 On sî Israieliçea, sî le o linodaddehko, e slava, le phanglimata, o dimos la Krisako, o kandimos devllikano, le šinaimata,
5 le phurăraša, thai anda lende ankăsto, pala o stato, o Kristoso, kai sî mai opră dă sal butea, o Dell dinodumadămišto andel veakurea. Amin!
O Dell sî stăpîno te alol.
6 Ta kadea či ameal kă aši'lo bi zorako o Divano le Devllehko. Kă na sa kukola kai ulen andoa Israelo, sî Israelo;
7 thai, barem kă sî andai sămînça le Avraamosti, na saoŕă sî le šeave le Avraamohkă; ta sî ramome: „Ando Isako avela tu khă sămînça, kai phiravela teo anau.”
8 Kadea ameazăl kă na le šeave le statohkă sî le šeave le Devllehkă; ta le šeave le šinaimahkă sî dindine sar sămînça.
9 Kă o divano kadoa sî khă šinaimos: „Po čiro kadoa amboldaua Ma, thai Sara avelala khă šeau.”
10 Ta mai but; sa kadea sas i la Rebekasa. Oi kărdea dui jemeia numai katar amaro dadd o Isako.
11 Kă, barem le kola dui jemeia či kărdilesas, thai či kărdinesas či mišto či nasul, – kaste ašel ande pînŕănde o divano dă mai anglal le Devllehko, anda sao kărdeolas khă alosarimos, na andal kărimata, ta anda Kukoa kai akharăl, –
12 phendea pe la Rebekakă: „Kukoa o mai baro avela o robo kolehko o mai çînoro”,
13 pala sar sî ramome: „Le Iakovos kamblem les, ta le Esaos či dabadikhlem les.”
O Dell lelsama kastar čeaileoles Les.
14 Kadea so phenasa? Na varesar sî bičeačimos ando Dell? Dur rigate!
15 Kă o phendea le Moisahkă: „Avela mangă milla kastar čeaileola Ma te avel mangă milla; thai laua sama or kastar čeaileola Ma te lau sama.”
16 Kadeadar, či perăl či anda kukoa kai kamel, čina kolestar kai prastel, ta le Devllestar kai sîles mila.
17 Anda kă o LillleDevllehko phenel le Faraonohkă: „Vazdem tu kă zumaimasa, kaste sîkavau Mangă ande tute e zor Mîŕî, thai anda ka Muŕo Anau te avel ašundo pe sai phuw.”
18 Kadeadar, Les sî Les mila kastar kamel thai baŕarăl kas kamel.
19 Ta phenesa mangă: „Atunči sostar mai šol doši? Kă kon dašti bešel anga Lehko kamimos?
20 Ta, mai iekhatar, kon san tu, manuša, kaste des anglal angloa Dell? Na varesar e piri la phuweati phenel kolehkă kai kardea la: „Sostar kărdean ma kadea?”
21 Nai o phuweari stăpîno pe phuw pesti, ta anda kodoa kovlearimos phuweako te kărăl kha piri anda khă kărimos pativako, thai aver piri anda khă kărimos čioŕavano?
22 Thai so dašti phenas, kana o Dell, anda kă kamelas te sîkavel pesti xolli thai te dičiol pe Lesti zor, kăsnisardea bute răbdimasa varesar pirea la xolleakă kărdine andoa xasardimos;
23 thai te sîkavel o bravallimos Pehkă barimahko angla varesar pirea line samatar kai lašardea le mai anglal anda Pehko barimos (pa amende dau duma)?
24 Kadeadar, o akharde ame na numai anda le Iudeia, ta i andal Neamurea,
25 pala sar phendea ando Osea: „Daua anau” poporo Muŕo”, koles kai nas Muŕo poporo, thai „but kamblini”, kola kai nas but kamblini.
26 Thai oče kai phenelas pe: „Tume či san Muŕo poporo”, avena dine anau šeave le Devllehkă kolehkă le juvindehkă.”
27 O Isaia, ande aver rig, çîpil dičimasa koa Israelo: „Orta ka o dindimos le šeavengo le Israelohko te avel sar e tišai la mareati, numai o ašimos avela skăpime.
28 Kă o Rai pherăla orta thai iekhatar pe phuw Pehko divano.
29 Thai, sar phendeasas o Isaia mai anglal: „Kana či muklino amengă O Rai Savaoto khă sămînça, sahkă arăsas sar e Sodoma, thai sahkă ameazas sar e Gomora.”
Le Neamurea line o skăpimos.
30 Sar so phenasa? Le Neamuri, kai či phirănas pala o bibezexalimos, line o bibezexalimos kai lel pe andoa pateaimos;
31 ta kana o Israelo, kai phirăl pala e Kris, kai te del o bibezexalimos, či arăs'lo kai Kris kadea.
32 Anda soste? Anda kă o Israelo či rodeala ando pateaimos, ta andal kărdimata. On malade pe le baŕăstar kai sas thodino angla lende,
33 pala sar sî ramome: „Dikta kă thoau ando Siono khă Baŕ anglal, thai khă kotorbaŕăhko perimahko: thai kon pateal ande Leste, či avela dino lajavehko.”
Pavel și mântuirea israeliților
1 Spun adevărul în Hristos, nu mint; cugetul meu, luminat de Duhul Sfânt, îmi este martor 2 că simt o mare întristare și am o durere necurmată în inimă. 3 Căci aproape să doresc să fiu eu însumi anatema, despărțit de Hristos, pentru frații mei, rudele mele trupești. 4 Ei sunt israeliți, au înfierea, slava , legămintele , darea Legii , slujba dumnezeiască , făgăduințele , 5 patriarhii , și din ei a ieșit, după trup, Hristosul, care este mai presus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin!
Dumnezeu este stăpân să aleagă
6 Dar aceasta nu înseamnă că a rămas fără putere Cuvântul lui Dumnezeu. Căci nu toți cei ce se coboară din Israel sunt Israel 7 și, măcar că sunt sămânța lui Avraam, nu toți sunt copiii lui Avraam, ci este scris: „În Isaac vei avea o sămânță, care-ți va purta numele.” 8 Aceasta înseamnă că nu copiii trupești sunt copii ai lui Dumnezeu, ci copiii făgăduinței sunt socotiți ca sămânță. 9 Căci cuvântul acesta este o făgăduință: „Pe vremea aceasta Mă voi întoarce, și Sara va avea un fiu.” 10 Ba mai mult; tot așa a fost cu Rebeca . Ea a zămislit doi gemeni numai de la părintele nostru Isaac. 11 Căci, măcar că cei doi gemeni nu se născuseră încă și nu făcuseră nici bine, nici rău – ca să rămână în picioare hotărârea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se făcea o alegere, nu prin fapte, ci prin Cel ce cheamă –, 12 s-a zis Rebecăi: „Cel mai mare va fi rob celui mai mic”, 13 după cum este scris: „Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urât.”
Dumnezeu se îndură de cine-I place
14 Deci ce vom zice? Nu cumva este nedreptate în Dumnezeu? Nicidecum! 15 Căci El a zis lui Moise: „Voi avea milă de oricine-Mi va plăcea să am milă și Mă voi îndura de oricine-Mi va plăcea să Mă îndur.” 16 Așadar nu atârnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu, care are milă. 17 Fiindcă Scriptura zice lui Faraon: „Te-am ridicat înadins , ca să-Mi arăt în tine puterea Mea și pentru ca Numele Meu să fie vestit în tot pământul.” 18 Astfel, El are milă de cine vrea și împietrește pe cine vrea. 19 Dar îmi vei zice: „Atunci de ce mai bagă vină? Căci cine poate sta împotriva voiei Lui?” 20 Dar, mai degrabă, cine ești tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l-a făcut: „Pentru ce m-ai făcut așa?” 21 Nu este olarul stăpân pe lutul lui ca, din aceeași frământătură de lut, să facă un vas pentru o întrebuințare de cinste și un alt vas pentru o întrebuințare de ocară? 22 Și ce putem spune dacă Dumnezeu, fiindcă voia să-Și arate mânia și să-Și descopere puterea, a suferit cu multă răbdare niște vase ale mâniei, făcute pentru pieire, 23 și să-Și arate bogăția slavei Lui față de niște vase ale îndurării, pe care le-a pregătit mai dinainte pentru slavă (despre noi vorbesc)? 24 Astfel, El ne-a chemat nu numai dintre iudei, ci și dintre neamuri, 25 după cum zice în Osea: „Voi numi popor al Meu pe cel ce nu era poporul Meu și preaiubită pe cea care nu era preaiubită. 26 Și acolo unde li se zicea: ‘Voi nu sunteți poporul Meu’, vor fi numiți fii ai Dumnezeului celui viu.” 27 Isaia, de altă parte, strigă cu privire la Israel:
„Chiar dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, numai rămășița va fi mântuită. 28 Căci Domnul va împlini pe deplin și repede, pe pământ, cuvântul Lui.” 29 Și, cum zisese Isaia mai înainte: „Dacă nu ne-ar fi lăsat Domnul Savaot o sămânță, am fi ajuns ca Sodoma și ne-am fi asemănat cu Gomora.”
Neamurile au căpătat mântuirea
30 Deci ce vom zice? Neamurile , care nu umblau după neprihănire, au căpătat neprihănirea, și anume neprihănirea care se capătă prin credință; 31 pe când Israel, care umbla după o Lege care să dea neprihănirea, n-a ajuns la Legea aceasta. 32 Pentru ce? Pentru că Israel n-a căutat-o prin credință, ci prin fapte. Ei s-au lovit de piatra de poticnire, 33 după cum este scris: „Iată că pun în Sion o piatră de poticnire și o stâncă de cădere, și cine crede în El nu va fi dat de rușine.”