1 Fraților, și eu, când am venit la voi, n-am venit vestindu-vă taina lui Dumnezeu printr-o vorbire sau înțelepciune aleasă, 2 căci am hotărât să nu știu nimic între voi decât pe Isus Cristos și pe El răstignit. 3 Eu am venit la voi neputincios, temător și având mari emoții, 4 iar vorbirea și predicarea mea nu stăteau în cuvintele convingătoare ale înțelepciunii, ci în dovada Duhului și a puterii, 5 astfel încât credința voastră să nu fie întemeiată pe înțelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.
Înțelepciunea care vine prin Duhul
6 Totuși, noi vorbim despre o înțelepciune printre cei desăvârșiți, dar nu a veacului acestuia, nici a conducătorilor acestui veac, care sunt nimiciți, 7 ci vorbim despre înțelepciunea lui Dumnezeu, cea ținută ascunsă într-o taină, pe care Dumnezeu a hotărât-o dinainte spre gloria noastră, înaintea veacurilor, 8 și pe care niciunul dintre conducătorii acestui veac n-a cunoscut-o, pentru că, dacă ar fi cunoscut-o, nu L-ar fi răstignit pe Domnul gloriei. 9 Dar, așa cum este scris:
„Lucruri pe care niciun ochi nu le-a văzut
și nicio ureche nu le-a auzit,
iar la inima omului n-au ajuns –
așa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu
celor ce-L iubesc“ .
10 Nouă însă Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul. Căci Duhul cercetează toate lucrurile, chiar și lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. 11 Într-adevăr, cine cunoaște lucrurile omului, dacă nu duhul omului, care este în el? Tot astfel, nimeni nu cunoaște lucrurile lui Dumnezeu, în afară de Duhul lui Dumnezeu. 12 Însă noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul de la Dumnezeu, ca să cunoaștem lucrurile ce ne-au fost dăruite de Dumnezeu. 13 Și vorbim despre ele nu prin cuvinte învățate cu ajutorul înțelepciunii omenești, ci prin cuvinte învățate cu ajutorul Duhului, explicând lucrurile spirituale pentru cei spirituali. 14 Dar omul firesc nu primește lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie, și nu le poate înțelege, pentru că ele sunt judecate spiritual. 15 Cel spiritual însă judecă toate lucrurile, iar el nu este judecat de nimeni. 16 Căci
„Cine a cunoscut gândul Domnului,
ca să-L poată sfătui?“
Noi însă avem gândul lui Cristos.
Propovăduirea lui Pavel
1 Cât despre mine, fraților, când am venit la voi, n‑am venit să vă vestesc taina lui Dumnezeu cu o vorbire sau o înțelepciune strălucită. 2 Căci n‑am avut de gând să știu între voi altceva decât pe Isus Hristos, și încă răstignit. 3 Eu însumi, în slăbiciune , cu frică și cu mult tremur am venit la voi. 4 Și cuvântul meu și propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înțelepciunii, ci într‑o dovadă de Duh și de putere, 5 pentru ca credința voastră să fie întemeiată nu pe înțelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.
Înțelepciunea creștină
6 O înțelepciune propovăduim și noi printre cei desăvârșiți, dar nu a veacului acestuia, nici a conducătorilor acestui veac, care sunt ca și nimiciți. 7 Dimpotrivă, propovăduim înțelepciunea lui Dumnezeu cea tainică și ținută ascunsă, pe care a rânduit‑o Dumnezeu spre slava noastră, mai înainte de veci, 8 și pe care n‑a cunoscut‑o niciunul dintre conducătorii acestui veac; căci, dacă ar fi cunoscut‑o, nu L‑ar fi răstignit pe Domnul slavei. 9 Dar s‑a întâmplat după cum este scris:
Lucruri pe care ochiul nu le‑a văzut,
urechea nu le‑a auzit
și la inima omului nu s‑au suit
a pregătit Dumnezeu pentru cei ce‑L iubesc.
10 Nouă însă Dumnezeu ni le‑a descoperit prin Duhul. Căci Duhul cercetează totul, chiar și lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. 11 Într‑adevăr, cine dintre oameni cunoaște lucrurile omului dacă nu duhul omului, care este în el? Tot așa , nimeni nu cunoaște lucrurile lui Dumnezeu, ci numai Duhul lui Dumnezeu. 12 Iar noi n‑am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să cunoaștem lucrurile pe care ni le‑a dăruit Dumnezeu. 13 Și vorbim despre ele nu cu vorbiri învățate din înțelepciunea omenească, ci cu vorbiri învățate de la Duhul Sfânt, întrebuințând o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovnicești. 14 Dar omul lumesc nu primește lucrurile Duhului lui Dumnezeu; pentru el sunt o nebunie și nu le poate înțelege, pentru că ele trebuie judecate duhovnicește. 15 Omul duhovnicesc , dimpotrivă, judecă totul, dar el însuși nu poate fi judecat de nimeni. 16 Căci cine a cunoscut gândul Domnului, ca să‑I poată da învățătură? Noi însă avem gândul lui Hristos.