1 Astfel, am hotărât în mine însumi să nu mai vin din nou la voi cu întristare. 2 Căci, dacă eu vă întristez, atunci cine îmi va aduce bucurie, dacă nu cel întristat de mine? 3 Și am scris în felul acesta, pentru ca, atunci când voi veni, să nu fiu întristat de cei care ar trebui să mă bucure, căci sunt convins, cu privire la voi toți, că bucuria mea este bucuria voastră, a tuturor. 4 Căci v-am scris cu mult necaz și durere în inimă, printre multe lacrimi, nu ca să vă întristați, ci ca să cunoașteți dragostea nespus de mare pe care o am față de voi.
Iertarea celui păcătos
5 Dacă cineva a fost un motiv de întristare, nu pe mine m-a întristat, ci, într-o oarecare măsură, ca să nu fiu prea sever, pe voi toți. 6 Este destul pentru acesta pedeapsa dată de cei mai mulți. 7 Astfel, dimpotrivă, ar trebui mai degrabă să-l iertați și să-l încurajați, ca să nu fie copleșit de prea multă întristare. 8 De aceea, vă îndemn să vă reafirmați dragostea față de el. 9 Căci v-am scris și ca să vă pun la încercare și să aflu dacă sunteți ascultători în toate. 10 Pe cine iertați voi, îl iert și eu. Căci ceea ce am iertat, dacă am iertat ceva, a fost de dragul vostru, în prezența lui Cristos, 11 ca să nu-l lăsăm pe Satan să profite de noi, pentru că noi nu suntem în necunoștință de planurile lui.
Slujitorii Noului Legământ
12 Când am venit la Troa pentru Evanghelia lui Cristos și mi-a fost deschisă o ușă de către Domnul, 13 n-am avut liniște în duhul meu, pentru că nu l-am găsit acolo pe Titus, fratele meu. Astfel, mi-am luat rămas bun de la ei și m-am dus în Macedonia.
14 Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, Care întotdeauna ne face să triumfăm în Cristos și răspândește prin noi, în orice loc, aroma cunoașterii Lui. 15 Căci, pentru Dumnezeu, noi suntem mireasma lui Cristos printre cei ce sunt mântuiți și printre cei ce pier: 16 pentru aceștia, o aromă de la moarte spre moarte, dar pentru aceia, o aromă de la viață spre viață. Și cine este adecvat pentru aceste lucruri? 17 Căci noi nu suntem asemenea celor mulți, care profită de pe urma Cuvântului lui Dumnezeu, ci vorbim înaintea lui Dumnezeu, în Cristos, din sinceritate, ca din partea lui Dumnezeu.
1 Am hotărât deci în sinea mea să nu mă întorc la voi cu întristare . 2 Căci, dacă eu vă întristez, cine îmi va aduce bucurie dacă nu cel întristat de mine? 3 Și v‑am scris tocmai din acest motiv, pentru ca la venirea mea să n‑am parte de întristare de la cei ce ar fi trebuit să‑mi aducă bucurie, căci sunt încredințat, cu privire la voi toți, că bucuria mea este bucuria voastră, a tuturor. 4 Din multă mâhnire și strângere de inimă v‑am scris, cu ochii scăldați în lacrimi, nu ca să vă întristez, ci ca să ajungeți să cunoașteți dragostea nespus de mare pe care o am față de voi.
Iertarea celui pedepsit
5 Dacă a adus cineva întristare, nu pe mine m‑a întristat, ci – într‑o anumită măsură, ca să nu exagerez – pe voi toți. 6 Pentru un asemenea om este de ajuns chiar pedeapsa care i‑a fost dată de cei mai mulți dintre voi ; 7 așa că acum este mai bine să‑l iertați și să‑l mângâiați, ca să nu fie doborât de prea multă întristare. 8 De aceea, vă rog să vă arătați iarăși dragostea față de el, 9 căci v‑am scris și ca să vă pun la încercare și să văd dacă sunteți ascultători în toate. 10 Dar pe cine iertați voi, iert și eu. Într‑adevăr, ce am iertat eu – dacă a fost ceva de iertat – am iertat pentru voi în fața lui Hristos, 11 ca să nu‑l lăsăm pe Satana să aibă vreun câștig de la noi, căci nu suntem în necunoștință de planurile lui.
12 Când am ajuns la Troas pentru Evanghelia lui Hristos, deși mi se deschisese acolo o ușă în Domnul, 13 n‑am avut liniște în duhul meu fiindcă nu l‑am găsit pe Tit, fratele meu; de aceea mi‑am luat rămas bun de la frați și am plecat în Macedonia.
Triumful lui Hristos în viața lui Pavel
14 Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care, în Hristos, ne poartă mereu în triumf și care prin noi răspândește în orice loc mireasma cunoașterii Lui! 15 Noi suntem mireasma lui Hristos înaintea lui Dumnezeu, atât printre cei ce sunt pe calea mântuirii, cât și printre cei ce sunt pe calea pierzării: 16 pentru unii , o mireasmă de moarte, spre moarte; pentru alții, o mireasmă de viață, spre viață. Și cine este destoinic pentru aceste lucruri? 17 Căci noi nu facem negoț cu Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulți, ci vorbim dintr‑o motivație sinceră, ca din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.